VIDEO | Dosarul 10 August. În ce stadiu este ancheta, după patru ani de la violențele din centrul Capitalei. Nicolae Ciucă: „Actuala coaliţie de guvernare garantează dreptul la liberă exprimare”

Publicat: 10/08/2022, 09:45
Actualizat: 10/08/2022, 12:13

La patru ani de la violențele din fața Guvernului, Dosarul 10 August privind violențele jandarmilor împotriva protestatarilor pașnici este în cercetare penală la Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului general. În prezent, după plimbări între instațe, sunt urmăriți penal șefii de atunci ai Jandarmeriei și câțiva jandarmi bătăuși, nu însă și conducerea politică a Ministerului Afacerilor Interne, de al acea dată și a PSD, repectiv Carmen Dan și Liviu Dragnea, audiați în anchetă. Pe de altă parte, huliganii au fost condamnați definitiv, însă doar 2 din 19 persoane au primit pedepse cu executare.

Premierul Nicolae Ciucă a precizat, miercuri, la debutul ședintei de Guvern, că autoritățile vor pune la dispoziția justiției tot ce este necesar pentru ca cei care sunt vinovați Dosarul 10 august să răspundă în fața legii.

„Sunt patru ani de la protestul din 10 august, în care oameni nevinovaţi au căzut victime unor violenţe nejustificate. Vreau să dau garanţia şi să asigur că actuala coaliţie de guvernare garantează dreptul la liberă exprimare şi că niciodată nu vom permite ca astfel de proteste să degenereze în violenţe. Garantez, de asemenea, de la nivelul Guvernului că vom pune la dispoziţia justiţiei tot ceea ce este necesar astfel încât dosarul de investigare a celor întâmplate să poată fi dus la capăt. Astfel, cei care sunt vinovaţi de evenimentele petrecute în urmă cu patru ani să răspundă în faţa legii”, a spus premierul.

În acest context. Nicolae Ciucă a subliniat că Jandarmeria reprezintă o instituţie fundamentală în arhitectura statului şi are menirea principală să asigure tot ceea ce este necesar pentru siguranţa cetăţeanului. „Cei care se fac vinovaţi de exces sau abuz în exercitarea atribuţiilor funcţionale trebuie să fie traşi la răspundere, în conformitate cu prevederile legale”, a adăugat șeful Executivului.

Anchetă reluată

În marele dosar deschis acum patru ani, doar fostul secretar de stat din MAI Mihai Dan Chirică a fost pus sub urmărire, alături de foștii șefi ai Jandarmeriei. Ministrul de Interne de atunci, Carmen Dan, și fostul lider PSD Liviu Dragnea nu au fost nici măcar învinuiți, deși au fost audiați de procurori, potrivit unei analize a G4Media.ro.

În aprilie, jandarmii care au ordonat represaliile din 10 august au fost puși din nou sub urmărire penală, în dosarul redeschis în urma acțiunii comunității Declic, care a lansase campania „Vrem anchetă corectă în dosarul 10 august”.

Specialiști în drept au declarat, pentru Gândul.ro, că o astfel de situație este o premieră în justiție: „Așa ceva nu s-a mai văzut în justiție. Tribunalul București a dat o decizie prin care dosarul «10 august» rămânea definitiv clasat. La plângerea unei părți vătămate  – după ce ministrul Justiției de atunci, Stelian Ion, el însuși persoană vătămată în dosar, a introdus acțiune de confirmare a infirmarii redeschiderii acestei cauze, adică exact ceea ce se decisese la Tribunalul București -, după ce Curtea de Apel București își declinase competența, aceeași curte de apel care trimisese dosarul la TMB a judecat această plângere, cu aceeași miză. Este unicat în justiție”.

Șefii Jandarmeriei care au ordonat violențele împotriva manifestanților pașnici din 10 august 2018 au fost puși din nou sub urmărire penală. Ancheta în dosarul 10 august a fost reluată de către Secția Militară a Parchetului General, după ce unul dintre protestatari, Ioan Crăciuneanu, susținut de Comunitatea Declic, a obținut în instanță redeschiderea dosarului închis inițial de DIICOT.

Foștii șefi ai Jandarmeriei, Laurențiu Valentin Cazan, Mihai Dan Chirică, Sebastian Gheorghe Cucoș și Ionuț Cătălin Sindile, au fost deja citați la Parchet și puși sub urmărire penală pentru intervenția ilegală și abuzivă din 10 august 2018, când sute de protestatari pașnici au fost bătuți și gazați, anunța comunitatea.

Procurorii militari le-au adus la cunoștință oficial acuzațiile de abuz în serviciu, participație improprie la purtare abuzivă în formă continuată, participație improprie la fals și la uz de fals.

Până la acea dată, peste 60 de mii de cetățeni au semnat petiția Declic prin care cer o anchetă corectă în cazul violențelor exercitate de jandarmi împotriva protestatarilor pașnici din Piața Victoriei, din 10 august 2018.

Redeschiderea dosarului 10 august s-a produs în iunie 2021. Curtea de Apel București a comunicat astăzi, 4 Iunie, hotărârea din dosarul redeschiderii anchetei privind violențele din 10 August 2018, la solicitarea victimei Ioan Crăciuneanu. Motivarea deciziei de redeschidere a anchetei 10 august confirmă demersurile Comunitățiii Declic și temerile victimelor violențelor jandarmilor: procurorul DIICOT nu a făcut cercetări complete și a ignorat probe esențiale.

Judecătorul care a redeschis dosarul a stabilit ca ancheta să fie făcută de Secția Parchetelor Militare, care să verifice și dacă Jandarmeria a folosit altfel de muniție și gaze decât cele declarate.  „Cele mai sus expuse impun trimiterea cauzei la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare, astfel încât să fie administrate unitar toate probele pertinente, concludente şi utile aflării complete a adevărului”, susținea judecătorul de la Curtea de Apel București, în decizia de redeschidere a dosarului, citat de reprezentanții comunității.

În august 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție judecă pe 10 august 2021 un conflict negativ de competență care vizează mai multe plângeri de tergiversare a dosarului „10 August” privind intervenția în forță a jandarmilor la mitingul diasporei din 2018 și reluarea urmăririi penale în cazul foștilor șefi ai Jandarmeriei. La acea dată judecătorii instanței supreme au decis că Tribunalului București îi revine competența de a judeca plângerea de tergiversare a dosarului.

Traseul dosarului „10 August”

Dosarul „10 august”, deschis în 2018, după reprimarea violentă a protestului diasporei din Piața Victoriei, a fost clasat pe 26 iunie 2020 de procurorul de caz de la DIICOT, care a stabilit ca foștii șefi ai Jandarmeriei să fie scoși de sub urmărire penală.

După mai bine de o lună de la clasare, procurorul-șef al DIICOT a infirmat ordonanța și a cerut Curții de Apel București să confirme redeschiderea urmăririi penale în dosarul „10 august”.

Judecarea a început câteva luni mai târziu, pentru că dosarul s-a plimbat între Curtea de Apel și Tribunalul București, după ce judecătorii de la cele două instanțe și-au pasau de la unii la alții competența de soluționare a cauzei.

Pe 2 martie 2021, Tribunalul București a dispus clasarea dosarului privind intervenția în forță a jandarmilor la protestul diasporei din 10 august 2018. Judecătoarea Daria Isabela Miheț respingea astfel definitiv cererea de redeschidere a anchetei cu privire la modul în care a fost coordonată intervenția jandarmilor.

Rămâneau însă în investigație la procurorii militari fapte de purtare abuzivă. În aprilie, Curtea de Apel București, aceeași care stabilise anterior că nu este competentă să soluționeze cererea de confirmare a redeschiderii urmăririi penale în dosarul „10 august”, a decis, tot definitiv, ca procurorii DIICOT să refacă urmărirea penală pentru Sebastian Cucoş, Laurenţiu Cazan, Cătălin Sindile și Mihai Chirică.

De ce fusese clasat dosarul

În urmă cu doi ani, DIICOT anunţa, printr-un comunicat de presă, că a dispus clasarea dosarului privind protestul din 10 august 2018, atât în ceea ce privește tentativa de acțiune împotriva ordinii constituționale, cât și ăn ceea ce privește acuzațiile aduse șefilor Jandarmeriei, respectiv abuz în serviciu, participaţie improprie la purtare abuzivă, participaţie improprie la fals intelectual participaţie improprie la uz de fals, complicitate la abuz în serviciu și complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă.

Așa cum anunțase anterior Gândul, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism au dispus, prin ordonanța din data de 26 iulie, clasarea cauzei privind tentativa de lovitură de stat și a dosarului care îi viza pe șefii Jandarmeriei și declinarea competenței pentru efectuarea urmăririi penale în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare.

Era vorba de

  • colonelul Cătălin Sindile, fost şef al Jandarmeriei Române;
  • colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, fost prim adjunct al Jandarmeriei Române;
  • comisarul şef de poliţie Mihai Dan Chirică, fost secretar de stat pentru relaţia cu prefecţii din MAI.
  • maiorul Laurenţiu Cazan, fost director general al Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti;

Comunicatul DIICOT:

„Prin ordonanța din data de 26.06.2020, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism au dispus următoarele:

  1. Clasarea cauzei sub aspectul săvârșirii, în forma tentativei, a infracțiunii de acțiuni împotriva ordinii constituționale;
  2. Declinarea competenței de efectuare a urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de purtare abuzivă, abuz în serviciu şi neglijenţă în serviciu constând în aceea că ”în data de 10.08.2018, începând cu ora 1800, cu ocazia mitingului organizat în zona Piaţa Victoriei din mun. Bucureşti, au avut loc incidente violente în care au fost implicate forţele de ordine din cadrul Jandarmeriei Române, în urma cărora a rezultat rănirea mai multor persoane”, în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare.
  3. Clasarea cauzei sub aspectul săvârșirii de către suspecții maior CAZAN LAURENŢIU VALENTIN, comisar şef de poliţie CHIRICĂ MIHAI DAN, colonel CUCOŞ GHEORGHE SEBASTIAN și colonel SINDILE IONUŢ-CĂTĂLIN a infracțiunilor de abuz în serviciu, participaţie improprie la purtare abuzivă, participaţie improprie la fals intelectual participaţie improprie la uz de fals, complicitate la abuz în serviciu și complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă;
  4. În vederea aprecierii incidenței în cauza ce a format obiectul dosarului nr. 7475/P/2018 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București a dispozițiilor art.335 Cod procedură penală, respectiv cu privire la extinderea urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii de participație improprie la lovire sau alte violențe prev. de art.52 alin.3 Cod penal cu referire la art.193 Cod penal, un exemplar al ordonanței a fost comunicat prim-procurorului acestei unități de parchet”.
Madalina Prundea
Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul Zilei de Transilvania”, la finalul anului citeste mai mult