VIDEO | Președintele Ungariei, Katalin Novák, în vizită de stat în România. Klaus Iohannis a întâmplinat-o la Cotroceni în cadrul unei ceremonii oficiale. Agenda întâlnirilor

Publicat: 07/09/2022, 10:04
Actualizat: 07/09/2022, 13:42

Preşedintele Ungariei, Katalin Novák, a ajuns într-o vizită oficială la Bucureşti, miercuri, la invitaţia omologului său român, Klaus Iohannis. Ceremonia oficială de la Palatul Cotroceni a început la ora 10:30.

Președintele României, Klaus Iohannis, o primește miercurila Palatul Cotroceni, pe președintele Ungariei, Katalin Novák, cu prilejul vizitei oficiale pe care aceasta o efectuează în România, la invitația șefului statului român.

Katalin Novák este prima femeie care este aleasă în funcția de președinte al Ungariei, în 11 martie. Ea a primit 137 de voturi de la parlamentari, cu 51 mai multe decât rivalul ei din opoziție, economistul Peter Rona. În vârstă de 44 de ani, actualul președinte ungar, care este un susținător loial al premierului populist Viktor Orban și a fost anterior ministru al Tineretului și Familiei al Ungariei

Anunțul privind vizita șefului statului ungar a fost făcut, săptămâna trecută, de agenția de presă MTI, citând ediţia de sâmbătă a cotidianului Magyar Nemzet.

Administrația Prezidențială a României a anuțat programul ceremoniei de la Palatul Cotroceni, care include, de la ora 10:30, convorbiri tête-à-tête și oficiale și declarații de presă comune.

Declarațiile de presă comune:

Declarația intgrală președintelui Klaus Iohannis:

„Urez bun venit în România doamnei Katalin Novák, Președintele Ungariei! Welcome!

Am avut astăzi oportunitatea unor discuții aprofundate cu doamna Președinte, în continuarea celor desfășurate în marja Summitului Formatului B9 de la București, din 10 iunie.

Am asigurat-o pe doamna Președinte de întreaga disponibilitate a autorităților române și a mea personal pentru consolidarea dialogului și a cooperării bilaterale.

România urmărește ca această cooperare cu Ungaria, un stat vecin important, să se desfășoare în cele mai bune condiții și să aibă o dinamică pozitivă, de dezvoltare și aprofundare, în interesul cetățenilor celor două țări, indiferent de originea etnică.

Pentru a atinge acest rezultat, este necesar ca ambele părți să confere o reală valoare unui instrument fundamental pentru relațiile noastre bilaterale – Parteneriatul Strategic dintre România și Ungaria, care se află în 2022, în acest an, într-un moment aniversar – 20 de ani de la lansarea acestuia. România este pregătită să facă acest lucru și contez pe doamna Președinte Novák în același sens, astfel încât să transformăm în realitate proiectele de interes pentru statele și cetățenii noștri.

Am discutat pe larg cu doamna Președinte despre toate temele importante în plan bilateral, inclusiv despre o serie de parametri care să ghideze cooperarea noastră viitoare, care trebuie să fie una pragmatică și orientată spre rezultate concrete, structurată pe baza principiilor și a valorilor incluse în documentele fundamentale ale cooperării bilaterale.

Am reiterat importanța dialogului pentru rezolvarea în plan bilateral a tuturor aspectelor de interes și pentru evitarea abordărilor unilaterale, care nu pot duce la soluții durabile.

Totodată, este fundamental ca proiectele de interes să fie realizate în România doar în urma unui acord al României, să nu fie discriminatorii pe baza etniei și să fie conforme dreptului român, european și internațional.

În acest context, am evocat din nou convingerea noastră profundă că persoanele care aparțin minorităților naționale contribuie la crearea și consolidarea unor punți de legătură între statul de cetățenie – singurul care are răspunderea pentru protecția drepturilor acestora – și statul a cărui origine etnică o împărtășesc.

Printre subiectele abordate astăzi s-a aflat și cel al vizitelor în România ale oficialilor ungari.

Astfel, am subliniat foarte clar poziția constantă și principială a părții române, care se referă la necesitatea unui discurs public în logica și spiritul Parteneriatului nostru Strategic și ale Tratatului politic de bază.

Am discutat, de asemenea, cu doamna Președinte și despre oportunitățile de dezvoltare a cooperării economice și sectoriale.

Este îmbucurător că în 2021 și în prima parte a acestui an am înregistrat deja o creștere semnificativă a schimburilor comerciale bilaterale.

Printre cele mai stringente teme de actualitate se află și securitatea aprovizionării cu energie. Pe lângă discutarea perspectivelor proiectelor de cooperare în plan bilateral, în interesul ambelor state, am susținut poziția României privind importanța unui răspuns unitar, coordonat și urgent la nivelul Uniunii Europene în această privință.

Am arătat că, în actualul context, se impune eliminarea, cât mai curând posibil, a dependenței energetice a Uniunii Europene și a statelor membre de Rusia.

Este necesară continuarea dezvoltării proiectelor de infrastructură în interiorul Uniunii, prin consolidarea interconectărilor și a capacităților de stocare, în paralel cu diversificarea importurilor energetice și consolidarea producției energetice europene.

Pe de altă parte, în context european, îmi exprim speranța că vor fi găsite cele mai bune și adecvate soluții în dialogul în curs dintre instituțiile europene și Ungaria.

Am abordat și situația din plan regional, european și global, profund afectată de agresiunea militară a Federației Ruse împotriva Ucrainei. Am analizat implicațiile pentru noi toți, pe multiple planuri, nu doar din punctul de vedere al securității, dar și în plan economic sau umanitar, în materie de energie sau criză alimentară.

România este pe deplin solidară cu Ucraina și vom continua să o susținem pe toate dimensiunile. Am evocat sprijinul oferit de România Ucrainei, inclusiv asistența acordată celor peste 2,2 milioane de refugiați ucraineni care ne-au trecut granițele.

De asemenea, în cadrul discuțiilor am accentuat necesitatea sprijinirii Republicii Moldova, ținând cont de multiplele crize cu care aceasta se confruntă, precum și pentru avansarea parcursului său european ca urmare a obținerii statutului de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Am reiterat, împreună cu doamna Președinte, și sprijinul nostru consecvent pentru politica de extindere a Uniunii Europene cu statele din Balcanii de Vest.

Îi mulțumesc doamnei Președinte pentru discuțiile substanțiale pe care le-am avut astăzi și o invit să ia cuvântul!”

Temele de discuție ale celor doi șefi de stat

Conform unui comunicat al Administrației Prezidențiale, vizita va oferi prilejul unei discuții aprofundate privind modalitățile de diversificare și aprofundare ale dialogului bilateral, în continuarea întrevederii din 10 iunie 2022 a celor doi înalți oficiali, în marja Summitului Formatului B9 de la București.

De asemenea, vizita are loc în contextul în care anul acesta se împlinesc 20 de ani de la adoptarea Declarației de Parteneriat Strategic între Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare pentru Europa Secolului XXI (Budapesta, 29 noiembrie 2002).

„Președintele României va evidenția, cu prilejul vizitei, deschiderea părții române pentru consolidarea dialogului și cooperării bilaterale cu Ungaria, stat vecin deosebit de important, în vederea promovării de proiecte de interes comun, în beneficiul celor două state și al cetățenilor lor, indiferent de etnie. Va fi reiterat interesul părții române pentru o cooperare pragmatică și orientată spre rezultate concrete, structurată pe baza principiilor și valorilor incluse în documentele fundamentale ale cooperării bilaterale”, a transmis Palatul Cotroceni.

În plus, cei doi șefi de stat vor aborda și situația actuală din plan regional, european și global, ca urmare a agresiunii militare a Federației Ruse împotriva Ucrainei, urmând a fi analizate implicațiile pe diverse planuri: securitar, umanitar, economic, al crizei alimentare și altele. Nu în ultimul rând, vor fi abordate consecințele în plan regional, în raport cu state partenere precum Republica Moldova.

„În ceea ce privește agenda europeană, președinții României și Ungariei vor discuta despre extinderea Uniunii Europene și despre măsurile coordonate la nivelul Uniunii pentru a răspunde actualei crize din domeniul energiei”, a conchis Administrația Prezidențială.

Întâlnire cu premierul și șefii celor două camere ale Parlamentului

Pe lângă întrevederea pe care o va avea cu omologul său rămân, preşedintele ungar va fi primit de premierul român Nicolae-Ionel Ciucă, de preşedintele interimar al Senatului, Alina-Ştefania Gorghiu, şi de preşedintele Camerei Deputaţilor, Ion-Marcel Ciolacu.

Întâlnirea cu șeful Executivului român este programată de la 16:15.

Pe parcursul vizitei la Bucureşti, Katalin Novak se va întâlni de asemenea cu Kelemen Hunor, viceprim-ministru şi preşedintele Uniunii Democratice a Maghiarilor din România (UDMR), şi cu ceilalţi miniştri membri ai UDMR.

Potrivit Ministerului român al Afacerilor Externe, cel mai recent contact la nivel de ministru al afacerilor externe a avut loc la 12 iulie 2022, cu ocazia vizitei ministrului afacerilor externe și comerțului exterior al Ungariei, Péter Szijjártó, la București. Consultările politice dintre cei doi demnitari s-au concentrat asupra perspectivelor de aprofundare a dialogului bilateral, pe baza proiectelor de interes comun pentru România și Ungaria, în beneficiul cetățenilor celor două state. Anterior, ministrul Bogdan Aurescu a efectuat, la 28 aprilie 2021, o vizită la Jula/Gyula (Ungaria).

Declarații controversate

Declarațiile din timpul celei mai recente vizite a președintelui Katalin Novák în România, una privată, din luna mai, au stârnit controverse, dar și o reacție oficială a diplomației Române.

Ministerul Afacerilor Externe a făcut o serie de precizări, după ce șeful statului vecin a postat pe pagina de Facebook oficială a Președintelui Ungariei, a unui mesaj prin care, scrie MAE, „se asumă de către înaltul demnitar ungar calitatea de reprezentant al tuturor maghiarilor, indiferent unde aceștia locuiesc, în interiorul sau în exteriorul granițelor Ungariei”.

Postarea a fost făcută după o întâlnire cu președintele Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR), Kelemen Hunor. „Ca președinte al Ungariei, consider că este prioritatea mea să reprezint toți ungurii, din moment ce nu e nicio diferență pentru mine dacă cineva locuiește în interiorul sau peste graniță. Ungurii sunt unguri, punct”, a scris Katalin Novák, pe contul de Facebook.

Președinele Ungariei, Novák Katalin, și președintele UDMR, Kelemen Hunor / Sursa: Pagina de Facebook oficială a Președintelui Ungariei
Președinele Ungariei, Novák Katalin, și președintele UDMR, Kelemen Hunor / Sursa: Pagina de Facebook oficială a Președintelui Ungariei

Președinele Ungariei, Novák Katalin, și președintele UDMR, Kelemen Hunor / Sursa: Pagina de Facebook oficială a Președintelui Ungariei

În plus, Katalin Novák s-a pozat cu borna vopsită în tricolorul Ungariei de pe Piatra Secuiului, în județul Alba. Șefa statului maghiar a trimis și câteva „săgeți” către MAE, spunând că nu va abandona niciodată ungurii din Transilvania.

Potrivit datelor MAE privind comunitatea românească din Ungaria, la recensământul ungar din 2011, 26.345 de persoane au declarat că sunt de origine română, 13.886 de persoane au declarat limba română ca fiind limba lor maternă, iar 17.983 de persoane au declarat că folosesc limba română ca instrument de comunicare.

Începând cu 1 ianuarie 2009, accesul cetăţenilor români pe piaţa forţei de muncă din Ungaria este liber.

În ceea ce priviște minoritatea maghiară din România, monform rezultatelor recensământului din 2011, aceasta numără 1.227.600 persoane și reprezintă 6,5% din totalul populației.

Madalina Prundea
Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul Zilei de Transilvania”, la finalul anului citeste mai mult
Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase