Rămas fără TATĂ în 2005, Florin s-a apucat să-și caute părintele. Zilele trecute, l-a găsit: Cine e Gheorghe și de ce și-a părăsit, de fapt, fiul

Rămas fără TATĂ în 2005, Florin s-a apucat să-și caute părintele. Zilele trecute, l-a găsit: Cine e Gheorghe și de ce și-a părăsit, de fapt, fiul. 

Rămas fără tată în 2005, Florin s-a apucat să-și caute părintele

Un tânăr de 26 de ani din Ginosa Marina, Italia, și-a întâlnit pentru prima dată tatăl biologic, după ce l-a găsit printr-o scrisoare publicată pe internet.

Întâlnirea a fost documentată de emisiunea italiană Chi l’ha visto?, scrie rotalianul.com, care citează presa italiană.

Îmbrățișarea rece, cu puține cuvinte și mărturisirea unui tată, care a recunoscut că nu l-a căutat niciodată și care astăzi „se rușinează”.

Florin Stoica s-a născut în România și s-a stabilit în Ginosa Marina, unde lucrează ca vânzător într-un magazin, a reușit să-l găsească pe tatăl său, Gheorghe, datorită unei scrisori publicate în vară pe o pagină de Facebook.

CONTROVERSĂ Ministrul Educației, altă declarație scandaloasă. După ce a încurajat profesorii să se toarne unii pe alții, Daniel David recomandă SESIZĂRILE anonime

19:32

HOROSCOP Schimbări majore după 18 noiembrie 2025. Două zodii vor scăpa de probleme și intră într-o etapă a vieții complet diferită

19:28

Momentul revederii s-a desfășurat în parcul Cișmigiu din Capitală. Gheorghe, tatăl lui Florin, este căsătorit cu o altă femeie și are o fiică de 10 ani.

„Poate mă așteptam la o îmbrățișare mai călduroasă, dar aveam nevoie să aflu adevărul”, a spus Florin.

„Tatăl meu a recunoscut că știa că m-am mutat în Italia cu mama, pentru că a trebuit să semneze documentele de plecare. Și a admis că nu m-a căutat niciodată. A spus că îi este rușine. Reacția mea? Sunt dezamăgit, dar nu regret. Indiferent dacă era bine sau rău, voiam să știu cine este, să-i aud versiunea și să pot pune un chip pe această persoană.”

O întâlnire rece ca gheața

Întâlnirea ar fi trebuit să fie una emoțională, dar a fost plină de tensiune.

„Mă bucur că ai venit, îmi face plăcere”, i-a spus tatăl. „„Mi-ai lipsit. Când erai mic voiam să te iau cu mine, dar părinții mamei tale nu au vrut. Știi că semeni cu fratele meu?”.

Apoi, Florin i-a arătat un albun cu fotografii, dar răceala a rămas în aer. Tânărul l-a întrebat pe tatăl său de ce nu l-a căutat în toți acești ani. Gheorghe a recunoscut: „Nu, nu te-am căutat…”.

„E exact ce voiam să aud”, a spus Florin.

Copilăria marcată de lipsa părintelui

Florin nu și-a cunoscut niciodată tatăl, care l-a recunoscut legal la naștere, dar s-a îndepărtat imediat de familie.

Când Florin era mic, bunica maternă a murit într-un accident casnic, cauzat de o scurgere de gaz, din care copilul a scăpat ca prin urechile acului.

Ulterior, Florin și mama sa au rămas singuri și mama lui a început să îl respingă, potrivit bărbatului.

„A spus că nu m-a vrut niciodată”.

Au intervenit serviciile sociale, iar Florin a ajuns într-o comunitate între Palagiano și Massafra, apoi la o casă de tip familial din Ginosa, unde a rămas până la 18 ani și unde a redobândit echilibrul.

Acesta a absolvit Liceul Agricol din Massafra și a locuit în chirie în Ginosa, lucrând ca ospătar la Matera și Emiglia Romagna, înainte de a se întoarce în Ginosa Marina.

În ciuda propriilor dificultăți, el s-a îngrijit ca mama sa, care are probleme psihice, să fie internată într-o structură adecvată stării ei.

Scrisoarea care i-a schimbat viața

3 iulie a însemnat ziua în care Florin a publicat o scrisoare-apel pe pagina „Inchiostro din Puglia”, care a fost ulterior distribuită și de comunitatea românească „The never forgotten Romanian children – Copiii niciodată uitați ai României”.

Postarea a devenit virală în câteva ore, fiind distribuită masiv și primind sute de mesaje de susținere din toată lumea.

Florin a fost contactat de rudele tatălui său și a primit un număr de contact. A avut loc o videoconferință între el, tatăl său și o ziaristă româncă, care a intermediat legătura.

Nu a trecut mult timp și Florin a ajuns în România pentru a se vedea cu tatăl lui. „Fiecare pe drumul lui”, este, însă, concluzia acestei întâlniri.

Florin a fost încurajat să depășească acest moment, de către comentatorii la povestea sa: „Nu ți-a fost ușor, dar nu renunța. Fii mereu mândru de tine, pentru că tot ce ai construit se datorează doar ție”.

SURSA FOTO: Corriere di Taranto

Autorul recomandă: