VIDEO | TOP 5 evenimente economice. Românii resimt dureros povara facturilor crescute la gaze și electricitate, creditele devin tot mai scumpe

Publicat: 17/01/2022, 19:30
Actualizat: 17/01/2022, 19:51

Analistul Gândul Petrișor Peiu vă prezintă cele mai importante evenimente economice din perioada 9-16 ianuarie 2022.

  • 13 dintre cele 21 de ținte din PNRR au fost îndeplinite. În această etapă, drumul parcurs pare ușor întârziat, dar nimic dramatic nu pare să afecteze derularea PNRR.
  • România începe să resimtă dureros povara facturilor crescute la gaze și electricitate. Dacă în trimestrul II, fiecare român avea venituri de 2.195 de lei și cheltuieli de 1.856 de lei, rămânând cu 339 de lei la finalul lunii, în trimestrul III, mai rămânea doar cu 306 lei, pierzând, practic, o zecime din ceea ce îi rămânea la sfârșitul lunii.
  • Nivelul de 230 de euro pe MWh din decembrie 2021 este cel mai mare preţ al energiei de anul trecut, acesta fiind de altfel şi un record istoric. România se află printre statele cu cele mai mai scumpiri la electricitate, din motive care țin de lipsa investițiilor în domeniu, dar și de o reglementare care a crescut vulnerabilitatea energetică a națiunii.
  • România devine total decuplată de tendința europeană de a avea excedente comerciale importante. Încet-încet, devenim cea mai vulnerabilă națiune europeană în comerț exterior, o situație care se va agrava puternic în următorii ani, generând presiuni suplimentare pentru monedă și pentru veniturile bugetare.
  • BNR a decis creșterea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2 la sută pe an. Creșterea de dobândă, de doar un sfert de punct procentual, este mai mică decât cea așteptată în piață și prognozată de către economiști, dar indică voința băncii centrale de a începe să controleze mai ferm procesul inflaționist.

1) 13 dintre cele 21 de ținte din PNRR, îndeplinite

Dintre cele 21 de jaloane şi ţinte din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), au fost îndeplinite 13. Patru dintre jaloanele şi ţintele neîndeplinite nu au fost din cauza Guvernului.

Situația celor 21 de jaloane şi ţinte care au avut ca termen limită 31 decembrie 2021 este următoarea:

  • 13 sunt îndeplinite în mod real, pe formă şi pe fond;
  • patru sunt în implementare, Guvernul având măsuri în derulare care pot conduce la îndeplinirea la timp (în aceste cazuri, Comisia Europeană nu a ridicat semnale de alarmă cu privire la riscul de implementare);
  • două sunt întârziate sau cu risc de a depăşi termenul prevăzut;
  • două sunt blocate (în cazul acestora, măsurile propuse/adoptate de Guvern nu sunt adecvate/suficiente sau nu respectă cerinţele din PNRR).

În cazul jaloanelor în implementare, există neînţelegeri între Comisia Europeană şi Banca Europeană de Investiţii în legătura cu aplicarea criteriilor de mediu.


Sursa: https://monitorpnrr.eu/

Concluzie: Principalul negociator al PNRR, fostul ministru Cristian Ghinea, lansează primul raport de monitorizare a modului de execuție al planului. În această etapă, drumul parcurs pare ușor întârziat, dar nimic dramatic nu pare să afecteze derularea PNRR.

2) Românii rămân cu tot mai puțini bani

Veniturile totale medii lunare au reprezentat, în trimestrul al III-lea din 2021, 5.704 lei pe gospodărie şi 2.256 de lei pe persoană, iar cheltuielile totale ale populaţiei au fost, în medie, de 4.939 de lei lunar pe gospodărie (1.954 lei pe persoană) şi au reprezentat 86,6% din nivelul veniturilor totale.

Veniturile băneşti au fost, în medie, de 5.362 de lei lunar pe gospodărie (2.121 lei pe persoană), iar veniturile în natură au fost estimate la 342 de lei lunar pe gospodărie (135 de lei pe persoană), în vreme ce salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (69,6% din veniturile totale ale gospodăriilor).

33% dintre cheltuieli au fost alocate plății impozitelor și contribuțiilor, iar 61,7% pentru consum, distribuite astfel: o treime pentru alimente, o șesime pentru utilități, câte 8% pentru alcool și tutun, respectiv pentru îmbrăcăminte și încălțăminte și câte 6% pentru mobilier, sănătate sau transport.


Sursa: https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/abf_tr3r21.pdf

Concluzie: România începe să resimtă dureros povara facturilor crescute la gaze și electricitate. Dacă în trimestrul II, fiecare român avea venituri de 2.195 de lei și cheltuieli de 1.856 de lei, rămânând cu 339 de lei la finalul lunii, în trimestrul III, mai rămânea doar cu 306 lei, pierzând, practic, o zecime din ceea ce îi rămânea la sfârșitul lunii.

3) Energia electrică, la prețuri record

Prețul spot al energiei electrice a crescut de patru ori anul trecut. Luna decembrie din 2021 a dus la o medie de tranzacţionare a energiei pe platforma PZU (piața zilei următoare) a bursei OPCOM de 230 de euro/ MWh.

Nivelul de 230 de euro pe MWh din decembrie 2021 este cel mai mare preţ al energiei de anul trecut, acesta fiind de altfel şi un record istoric. Pe de altă parte, preţul a fost cu 8% mai mare faţă de noiembrie, ceea ce pare a indica un ritm de creștere mai lent faţă de cel consemnat lunile anterioare.

Cauzele principale, pe plan european, țin de revenirea cererii în piață, de explozia certificatelor de emisii de CO2, de insuficiența livrărilor de gaze rusești și de producţia neobişnuit de mică de energie verde (eoliană) de anul trecut.

Din păcate, această situaţie specială a arătat vulnerabilitatea sistemului energetic național, lipsit de investiţii majore în ultimii 15 ani și cu multe grupuri de producție scoase din funcţiune.


Sursa: https://www.zf.ro/companii/energie/anul-2021-s-a-incheiat-cu-un-nou-maxim-al-pretului-energiei-singura-20452544

Concluzie: Piața europeană de electricitate a avut un parcurs complicat, care a adus cu sine prețuri record. Cu toate acestea, scumpirile nu au afectat în egală măsură piețele naționale. România se află printre statele cu cele mai mai scumpiri la electricitate, din motive care țin de lipsa investițiilor în domeniu, dar și de o reglementare care a crescut vulnerabilitatea energetică a națiunii.

4) Deficit comercial la nivel istoric

Deficitul comerțului exterior de bunuri a depășit, în primele 11 luni ale anului 2021, recordul absolut, atingând 21,3 miliarde de euro.

În ritmul în care crește deficitul comercial extern la bunuri, nu este exclus să vedem, la final de an, o valoare a acestuia cu mult peste cele 23 de miliarde de euro pe care le prognozase Comisia Națională de Prognoză.

În perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2021, exporturile FOB au însumat 68,166 miliarde de euro, iar importurile CIF au însumat 89,536 miliarde de  euro, adică, față de perioada similară a anului 2020, exporturile au crescut cu 19,4%, dar importurile au crescut mult mai repede, cu 21,7%.

Astfel, s-a ajuns ca deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 202 să fie  de 21,369 miliarde de euro, mai mare cu 4,929 miliarde de euro decât cel înregistrat în perioada similară din 2020.

Numai pe luna noiembrie, deficitul acumulat a fost de 2,159 miliarde de euro. Aproape jumătate din acest deficit record provine din comerțul cu produse chimice – 10 miliarde de euro.


Sursa: https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/ce11r21.pdf

Concluzie: România devine total decuplată de tendința europeană de a avea excedente comerciale importante. Încet-încet, devenim cea mai vulnerabilă națiune europeană în comerț exterior, o situație care se va agrava puternic în următorii ani, generând presiuni suplimentare pentru monedă și pentru veniturile bugetare.

5) Creditele, tot mai scumpe

Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,00 la sută pe an, de la 1,75 la sută pe an, începând cu data de 11 ianuarie 2022, și păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară.

Totodată, Consiliul de Administrație al BNR a decis extinderea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±1,00 punct procentual, de la ±0,75 puncte procentuale, implicând majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 3,00 la sută pe an, de la 2,50 la sută pe an și menținerea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 1,00 la sută pe an.

În același timp, Consiliul de Administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Concluzie: Deciziile băncii centrale vizează readucerea și menținerea ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, păstrând însă, condițiile pentru  continuarea unei creșteri economice sustenabile, în contextul accentuării procesului de reducere a deficitului bugetar. 

Petrișor Peiu
Petrișor Gabriel Peiu este doctor al Universității Politehnica din București (1996), a fost consilier al premierului Radu Vasile (1998-1999) și al premierului Adrian Năstase (2001-2002), subsecretar de stat pentru politici economice (2002-2003) citeste mai mult