DE CE IUBESC ROMÂNIA. Ioannis Alfieris, traducătorul lui Ceaușescu. „Înaintea unei vizite în Grecia, a cerut ca Tovarășei să i se acorde titlul de academician, peste noapte”

DE CE IUBESC ROMÂNIA. Ioannis Alfieris, traducătorul lui Ceaușescu. „Înaintea unei vizite în Grecia, a cerut ca Tovarășei să i se acorde titlul de academician, peste noapte”
Ioannis Alfieris a venit prima dată în România în 1979, ulterior a lucrat la Ambasada Greciei în țara noastră, ca translator la nivel de președinți. Îi place Brașovul, comunitatea elenă de aici fiind renumită și prin ansamblurile artistice de dansuri tradiționale grecești.

Într-o română cursivă, Ioannis Alfieris, vicepreședintele Camerei de Comerț și Industrie Eleno-Române, organizație care reprezintă interesele celor mai mari firme grecești în România, mărturisește că este „foarte atașat” de România. Unul dintre motive este că aici și-a găsit „jumătatea”, atunci când și-a făcut o parte dintre studii în România. „Jumătate din viața mea este legată de România. Sunt atașat foarte mult de țara aceasta. Soția mea este româncă, am fost colegi de grupă la facultate în România”, povestește Ioannis Alfieris.

Prima dată a venit în România în 1979, iar între 1980 și 1985 a urmat cursurile facultății de construcții civile, industriale și agricole. Ulterior a lucrat timp de aproape cinci ani, între 1982 și 1986, la Ambasada Greciei în țara noastră, ca translator la nivel de președinți.

Ce discuta Ceaușescu cu omologul său grec

În perioada în care a lucrat la Ambasada elenă din București, interval în care spune că a adunat un bagaj de cunoștințe foarte important. „Această experiență nu poate fi descrisă, aduce o maturitate. Nu este o experiență ce aduce date tehnice, ci aduce un bagaj de cunoștințe foarte, foarte larg. Au fost momente deosebit de importante, în care s-au luat decizii în privința istoriei unei țări, precum și alte decizii importante la nivel regional”, povestește Ioannis Alfieris.

Rugat să îl descrie pe Nicolae Ceaușescu, pentru care a fost translator în cadrul discuțiilor care au avut loc la Ambasada Greciei din România, spune că acesta „a fost o persoană foarte dură, fără argumente și cu păreri inflexibile în privința unor decizii”. „Cu toți am cunoscut clipele grele prin care a trecut România în acea experiență politică nefericită”, este de părere Ioannis Alfieris.

Unul dintre subiectele importante din discuțiile bilaterale de la ambasada elenă l-a constituit cel privind renunțarea la arme nucleare în zona Balcanilor. Un alt subiect, despre care Alfieris afirmă că a și fost pus în practică, a fost cel legat de comunitatea greacă din România. „În acea perioadă s-au luat decizii foarte importante în legătură cu drepturile emigranților politici din România. În România au trăit, după al II-lea război mondial, un mare număr de greci care au urmat aici școli și facultăți. Atunci nu aveau voie să se întoarcă în Grecia, iar un mare merit al discuțiilor la nivel de președinți, la acea vreme, a fost că drepturile depline ale cetățenilor greci, după 1981, au putut fi transferate în Grecia. Mă refer la drepturile de pensii, drepturi civile și recunoașterea studiilor”, a mai arătat Ioannis Alfieris.

Episodul „tovarășa academician peste noapte”

Rugat să povestească un moment mai deosebit trăit în anii ’80 la ambasada elenă, interlocutorul nostru nu a stat mult pe gânduri. El a dezvăluit cum, înaintea unei vizite pe care Ceaușescu urma să o facă în Grecia, dictatorul a cerut autorităților elene ca acestea să îi acorde tovarășei sale de viață, peste noapte, titlul de academician, condiționând, într-un fel, vizita sa în Grecia de acest lucru.

„A fost un moment destul de delicat, destul de greu. Bineînțeles că nu s-a acceptat”, își amintește Ioannis Alfieris.

Un alt moment dificil a fost când, după o vizită efectuată de Nicolae Ceaușescu în Grecia la câteva mari universități, la întoarcerea în România, a cerut un referat. „Fiind la universitate, au fost observate cadrele didactice și studenții. Când a fost analizată problema, el (Ceaușescu-n.red.) a exclamat: >”, ne spune zâmbind interlocutorul nostru.

În prezent în Grecia lucrează, după părerea lui, 50.000 de români. Spune că sunt peste 2.000 de căsătorii mixte între cetățeni greci și români, având în vedere că peste 50.000 de greci au terminat studiile în România.

De ce iubește România

Rugat să enumere câteva motive pentru care iubește România, Ioannis Alfieris susține că „este vorba despre destin”, un alt argument fiind acela că soția sa este româncă, fiica sa cea mare născându-se în România.

„Noi, grecii, nu uităm niciodată că am fost legați de țara aceasta, am prosperat aici. În România sunt oameni care au contribuit la reconstrucția statului grec modern, au muncit, au trăit și, de ce să nu spunem, au adus banii din România”, mărturisește Ioannis Alfieris.

Locuri îndrăgite

Este de părere că România are o frumusețe deosebită a naturii, munții de aici și armonia reliefului amintind de cele mai frumoase locuri din Europa.

În legătură cu locurile din România unde îi place să meargă, Alfieris amintește de orașele unde există comunități grecești: Brăila, Iași, Brașov, Târgu Mureș. „Brăila este un orășel care are și azi foarte multe puncte comune. Biserica greacă din Brăila este una dintre cele mai mari biserici din sud-estul Europei. Un alt loc este Iașul, de acolo a pornit revoluția grecească. Acolo s-a constituit Eteria. La Biserica Trei Ierarhi a fost sfințit primul drapel al revoluției”, povestește interlocutorul nostru, adăugând că Brașov este un alt oraș pe care îl îndrăgește. De-a lungul timpului, Brașovul, vechi centru multietnic și multicultural, a avut strânse legături cu istoria, cultura și limba greacă.

„În prezent, biserica Sfânta Treime din Brașov este considerată monument istoric”, spune Alfieris. În plus, comunitatea elenă din Brașov este renumită prin faptul că are mai multe ansambluri artistice, între care și unul de dansuri tradiționale grecești.

De ce grecii au ieșit în stradă după ce Guvernul le-a tăiat salariile, dar românii nu

Întrebat de ce crede că populația din Grecia a ieșit în stradă după ce Guvernul elen a anunțat măsuri dure de reformă, precum tăierea salariilor, în timp ce românii, la măsuri similare, nu au avut aceeași reacție, Ioannis Alfieris a făcut referire la istorie.

„În România s-a promis un nivel, acest nivel trebuia să vină, în Grecia nu s-a promis, nivelul era real. După părearea mea, atunci când ți se taie drastic nivelul pe care îl ai, încerci să te aperi. În România nivelul de trai nu era chiar ca în Grecia”, spune interlocutorul nostru.

„Trebuie să recunoaștem că grecii sunt o națiune mai războinică, noi întotdeuna am fost așa. Consider că nu greșesc mult când spun că și în Grecia și în România măsurile au fost luate fără nici un fel de explicații. Acesta a fost, după părerea mea, punctul esențial al revoltei”, explică el.

Firmele grecești, la arbitraj în România

Camera de Comerț și Industrie Eleno-Română, care reprezintă un nucleu al afacerilor elene în România, este recunoscută ca și cameră teritorială, adică poate participa la luarea de hotărâri ce privesc oamenii de afaceri, legate de contracte, probleme legate de reprezentanțe, contracte legate de crearea unui registru al companiilor grecești.

Ca noutate, Camera de Comerț și Industrie Eleno-Română va putea avea și un rol de arbitraj comercial, astfel încât firmele să nu mai ajungă în instanță. Camera va încerca să rezolve problemele contractuale apărute între firme mai eficient și în cunoștință de cauză.

„Va fi un arbitraj, astfel încât firmele să nu mai ajungă la tribunalul internațional. Justiția este în general foarte încărcată, nu numai în România, ci și în Grecia. Problemele comerciale pot fi rezolvate amiabil, cu reguli clare, internaționale”, spune Alfieris. El mai spune că un rol deosebit îl are camera bilaterală și în absorbția fondurilor europene în România. Grecia are un grad de absorbție a fondurilor europene de 90%.

Cea mai recentă investiție a unei firme elene în România este cea inaugurată la începutul lunii noiembrie de grupul grec Olympus, la Halchiu, în județul Brașov, moment la care a participat și premierul Emil Boc, precum și ministrul Agriculturii și ministrul Economiei.
„Este o investiție greenfield de aproape 60 de milioane de euro. Compania intenționează să exporte 50% din producția fabricii de lactate în zona euro sau chiar în țările din vecinătatea României”, a spus Ioannis Alfieris.

Pe de altă parte, reprezentantul Camerei de comerț eleno-române consideră că în România sunt foarte multe oportunități, enumerând domeniul sistemelor eoliene și sistemele biogaz. „Românii sunt foarte buni la matematică, sunt premianți, olimpici, iar firmele de IT sunt de perspectivă”, conchide vicepreședintele CCIER.

Inchide