DE CE IUBESC ROMÂNIA. Sașii care NI s-au întors: „Am fugit de UE. În 2007, am plâns de parcă ne murise mama”. VIDEO

Redactor:
Adrian Popescu
Willy și Lavinia Schuster îi învață pe străini să devină fermieri în Ardeal

La câțiva ani după revoluție, în 1995, Willy și Lavinia Schuster își luau cei doi copii – un băiat de nici patru ani și o fetiță de doar un an – și plecau în Germania, asemenea sutelor de mii de sași și șvabi porniți în exod din România imediat după căderea comunismului. După trei ani erau însă „înapoi acasă”, lecuiți de ce înseamnă viața într-o țară a Uniunii Europene.

În 1998, s-au stabilit la Moșna, veche așezare săsească din apropierea Mediașului și locul de baștină al părinților Laviniei, unde ochiseră o casă cu vreo 2 hectare și jumătate de curte și grădină, pe care au dat 21.000 de mărci germane. Au refăcut-o, au ridicat o șură, un grajd și un hambar, și-au cumpărat două vaci și un cal și s-au început să facă agricultură.

În Germania, Willy Schuster – care vorbește fluent română, maghiară, germană și engleză – și-a continuat slujba pe care o avusese în țară, unde a lucrat ca translator pentru diverse ONG-uri străine ce desfășurau programe de asistență socială.

Willy a descoperit agricultura bio când o organizație din Elveția a lansat un program de ajutorare a câtorva zeci de țărani și mici meseriași români pentru a-și pune pe picioare propriile afaceri. În fiecare an, din 1994 până în 2000, a petrecut cel puțin trei luni în Elveția, ca translator pentru țăranii români veniți să se instruiască în fermele ecologice elvețiene.

Din ’97 i s-a alăturat și Lavinia, tot ca translator, dar la cursurile unei „școli de țărănci de munte”, unde nevestele viitorilor fermieri români învățau cum să utilizeze cât mai eficient resursele unei gospodării eco. „Și uite-așa am prins drag de agricultura bio, despre care până atunci nu știusem mai nimic. Și ne-am hotărât să ne facem și noi o fermă ecologică”, își amintește Willy Schuster.

„De fapt, nu o fermă, doar o gospodărie țărănească ecologică, de subzistență, așa cum aveau pe vremuri bunicii și străbunicii noștri, din care noi zicem că se poate trăi bine, dacă nu ai pretenții foarte mari, mai ales în privința câștigului financiar”, îl corectează soția sa Lavinia.

Fuga de UE

De ce nu și-au făcut gospodăria în Germania? „Simplu. În primul rând că e foarte greu, aproape imposibil dacă n-ai o căruță de bani. Apoi, în România ești mult mai liber, nu-ți cheamă vecinii poliția și pompierii dacă te-apuci seara să faci un grătar în curte, cu prietenii. Dar în primul rând am vrut să fugim de UE, care vine cu tot felul de restriști pe capul omului, e de-a dreptul malefică. Dar nu ne gândeam că o să ne ajungă din urmă așa de repede și în România!”, explică Willy.

„În 2007, pe 1 ianuarie, când toată lumea din România nu vorbea decât despre cât de bine o să ne meargă în UE, eu și soția eram foarte triști, am plâns de parcă ne murise mama. Nu ne-am bucurat deloc că România intrase în UE, pentru că știam ce ne așteaptă. De fapt, nu noi am aderat la UE, ei ne-au înghițit, e fals să zici aderarea României la UE, corect e înghițirea României de către UE, cucerirea României de către UE. Acum și-au dat seama și românii că s-au bucurat degeaba atunci, că au fost niște proști când au primit așa, cu brațele deschise, tot ce ne-a adus UE asta”, spune bărbatul. După care conchide, pe același ton: „De ce credeți că nu intră în UE Elveția sau Norvegia, v-ați întrebat vreodată? Vă spun eu: pentru că și elvețienii, și norvegienii vor să fie ei stăpâni în țara lor, nu să le spună alții ce au voie să facă și ce nu și cum să trăiască la ei acasă!”

„Ecologic de la A la Z”

La numai un an de la întoarcerea în România, gospodăria soților Schuster primea și certificarea „eco”, sub denumirea „Bio Moșna”, devenită repede un veritabil brand în lumea producătorilor și consumatorilor de produse ecologice.

„Totul ecologic, de la A la Z, fără nici un fel de îngrășăminte sau substanțe chimice. Chiar și pentru apă avem un sistem special de filtrare și purificare, cu un amestec de bacterii aerobe și anaerobe, o tehnologie germană tot mai răspândită în Europa, pe care o folosim și la grăbirea transformării gunoiului de grajd în îngrășământ”, spune Willy.

Apoi, încet, încet, gospodăria s-a mărit, iar producția s-a diversificat: acum au 20 de hectare de teren: pe aproape jumătate de hectar cultivă toate legumele necesare consumului propriu, pe o altă jumătate de hectar este plantația de trandafiri, iar alte câteva hectare sunt cultivate cu porumb, grâu, cartofi și plante furajere pentru animale – cinci vaci de lapte, care dau în medie cam 4500 de litri de lapte pe an, șase juninci, un tăuraș, doi cai și doi porci. Restul e pășune, pe care se mai află și câteva zeci de nuci, meri și pruni.

Toate aceste resurse asigură cam 80% din necesarul de consum alimentar (lapte, și produse lactate, legume, fructe, carne, făină, mălai etc.) nu doar al familiei Schuster – care are încă trei membri- ci și al celor aproape o mie de voluntari WWOOF, practicanți și turiști pe care îi au oaspeți în fiecare an, din aprilie până în octombrie.

Asta fără a mai pune la socoteală cele câteva sute de clienți fideli ai produselor marca „Bio Moșna” – dulceața de trandafiri, dulceața de lapte și aproape 20 de sortimente de produse lactate, de la iaurt, smântână și urdă proaspete până la brânzeturi maturate, cu plante aromate sau fără, după gust. Rețetele sunt „tradiționale toate, cum am învățat de la bunici”, atât pentru brânzeturi, cât și pentru dulceața de trandafiri, singura noutate fiind dulceața de lapte, preparată după o rețetă „de la mama ei din Argentina” primită anul trecut de Lavinia Schuster de la o voluntară din Franța.

Activism eco. Casa cu 1.000 de oaspeți anual

Pe lângă munca zilnică din gospodărie – începută dimineața la ora 5 și terminată aproape de miezul nopții – soții Schuster își găsesc vreme si pentru „slujba” de activiști eco, în calitate de membri sau colaboratori ai mai multor organizații de profil din țară și străinătate. Cea care i-a făcut cunoscuți pe plan internațional este WWOOF – World Wide Opportunities on Organic Farms, o rețea mondială de voluntari în fermele ecologice, cu filiale în aproape o sută de țări de pe toate continentele. Înființată anul trecut de Willy și Lavinia — după ce aceștia activaseră, din 2004, ca membri ai WWOOF Austria – filiala din România numără la ora actuală aproape 30 de gospodării certificate eco din întreaga țară.

În fiecare an, din primăvară până-n toamnă, familia Schuster primește cel puțin 3-4 voluntari – ba de multe ori chiar și 5-6 – veniți pentru stagii de schimb de experiență sau de învățare, ce durează între 6 săptămâni și 3 luni.

„Le oferim casă și masă gratis, iar în schimb ei lucrează alături de noi la toate muncile din gospodărie, ăsta e sistemul. Devin repede adevărați membri ai familiei. Acum avem un englez, Tom, care e deja fermier, și doi tineri francezi, Laurie și Bretrand, care vor să se facă țărani. Tom se minunează tot timpul cum de noi putem trăi bine doar cu cinci vaci de lapte, în timp ce familia lui din Anglia, care are o fermă de 220 de vaci, abia dacă-și poate duce zilele”. Alături de voluntari, soții Schuster mai găzduiesc și hrănesc adesea, tot gratis, și practicanți – elevi sau studenți de la câteva licee agricole și facultăți de agricultură din Franța și Germania, cu care au înțelegeri de colaborare. Iar ca „tabloul” să fie complet, de cel puțin trei ori pe săptămână le mai trec pragul și turiști – înscriși din vreme pentru un prânz ori o cină cu bucate cum doar Lavinia știe să prepare, toate doar din produsele bio ale gospodăriei – ceea ce urcă la aproape o mie numărul oaspeților de peste an ai „Bio Moșna”.

Pe lângă calitatea de „WWOOFer” și cea de „consultant acreditat” în domeniul agriculturii bio, Willy Schuster este și unul dintre cei mai activi membri din România ai organizației Via Campesina, „un fel de sindicat mondial al micii agriculturi țărănești”, fiind totodată și singurul român membru al Comitetului pentru Siguranța Alimentelor din cadrul FAO, „ca reprezentant al societății civile din Europa de Est”.

„Nu banii sunt cel mai important lucru în viață!”

La „firma” pe care o au, mulți prieteni și cunoscuți îi îmboldesc mereu să-și mărească și să-și transforme „Bio Moșna” într-o afacere de produs bani, cât mai mulți bani. „Sigur, nu ne-ar strica să câștigăm ceva mai mult, avem de plătit tot felul de dări, iar copiii cresc și ei, trebuie să facem față la cerințe tot mai multe. Dar dacă ne-am mări gospodăria ca s-o exploatăm doar pentru bani, sigur am pierde mult la calitate, în primul rând, și n-am mai fi noi. Așa că nu ne interesează, suntem mulțumiți cu traiul pe care îl avem, nu banii sunt cel mai important lucru în viață. Important e că suntem sănătoși, și noi, și copiii, că ne simțim liberi și că trăim așa cum ne dorim la noi acasă, împreună cu toți cei care ne trec pragul!”

Inchide