SPECIAL ALEGERI SUA 2012. INTERVIURILE GÂNDUL. Bernard Gwertzman, fost redactor-șef al New York Times: Patima stârnită de Obama a murit demult

Bernard Gwertzman, unul dintre cei mai apreciați experți în materie de politică externă din Statele Unite, a vorbit pentru gândul despre campania prezidențială americană, care intră joi în linie dreaptă odată cu prima din cele patru dezbateri, trei între Barack Obama și Mitt Romney, una între candidații la vicepreședinție, Joe Biden, respectiv Paul Ryan.

Bernard Gwertzman, unul dintre cei mai apreciați experți în materie de politică externă din Statele Unite, a vorbit pentru gândul despre campania prezidențială americană, care intră joi în linie dreaptă odată cu prima din cele patru dezbateri, trei între Barack Obama și Mitt Romney, una între candidații la vicepreședinție, Joe Biden, respectiv Paul Ryan. În ciuda cheltuielilor deosebit de mari pe publicitate electorală, această campanie prezidențială nu are nimic „captivant”, iar candidații nu au reușit să genereze entuziasm în rândul electoratului, consideră Bernard Gwertzman.

Actualmente Consulting Editor al Council on Foreign Relations, un think tank american de politică externă, Gwertzman a lucrat la New York Times între anii 1968-2002. Din 1995 și până să plece la Council on Foreign Relations, în 2002, analistul a fost redactor-șef la divizia online a New York Times. Sub îndrumarea sa, Times a primit patru premii Pulitzer pentru subiecte internaționale.

Bernard Gwertzman // Sursa: Council on Foreign Relations

În anii ”70, l-a însoțit pe fostul Secretar de Stat Henry Kissinger în tot Orientul Mijlociu. Europa nu i-a fost nici ea străină lui Gwertzman, el fiind șeful biroului New York Times din Moscova.

Ba mai mult, interesul pentru comunism și lumea din spatele Cortinei de Fier l-a adus pe Bernard Gwertzman și în România ceaușistă. „Am vizitat România de mai multe ori ca și corespondent în perioada întunecată a anilor ”60 și încă o dată, în anii ”80″, povestește analistul, care, în spiritul politeții tipic americane, ne asigură că își amintește „cu drag” de aceste vizite în Republica Socialistă România.

Întorcându-ne în zilele noastre, discuția despre Statele Unite și campania electorală care are loc acolo de aproape un an (dacă luăm în calcul toată campania pentru alegerile primare ale republicanilor), Bernard Gwertzman nu mai are același „drag” în vorbe.

„Până acum, campania mi se pare lipsită de substanță, deoarece ambele părți par să prefere publicitatea negativă”, explică americanul. Într-adevăr, reclama negativă, plină de atacuri, multe fără niciun fel de temei real, cu false testimoniale și cifre cosmetizate, cu declarații trunchiate ale adversarului și manipulate – acest fel de reclamă este motivul pentru care campaniile electorale americane costă din ce în ce mai mult.

Până în 23 septembrie, Barack Obama și Mitt Romney au cheltuit peste 500 de milioane de dolari pe publicitate televizată, 80% dintre spoturile cumpărate fiind negative, potrivit statisticilor Washington Post.

Cheltuielile pentru publicitatea electorală televizată și ponderea reclamei negative în această campanie. Sursa: Washington Post

 

Cheltuielile de campanie ale lui Barack Obama și Mitt Romney. Sursa: Washington Post

 

Obama și Romney, incapabili să îi entuziasmeze pe americani

În ciuda sumelor deosebit de mari care au fost alocate publicității electorale, nici Obama, nici Romney nu reușesc să producă prea mult entuziasm personal în favoarea lor, susține Bernard Gwertzman.

De altfel, lipsa de entuziasm este una dintre trăsăturile definitorii ale acestei campanii, comparativ cu alegerile prezidențiale precedente. „Marea diferență (între această campanie și celelalte, n.red.) este că nu există, în realitate, nimic captivant acum. În 2008, era Obama, un personaj nou, era și Sarah Palin, care a reușit, pentru o vreme, să își entuziasmeze susținătorii. Este posibil ca, acum, publicul să fie atât de preocupat de problemele economice, încât „fețele noi” să nu mai fie de ajuns”, crede Gwertzman.

Nici în afara Statelor Unite, însă, nu există mai mult entuziasm pentru campania electorală americană. La aceasta, fostul jurnalist de la New York Times răspunde că patima pe care a generat-o Obama acum patru ani în Europa a murit demult, iar republicanul Mitt Romney „pur și simplu nu entuziasmează”.

Indiferent cum a fost această campanie până acum, dezbaterile dintre candidați constituie, fără îndoială, punctul culminant. Întrebat de gândul la ce ar trebui să ne așteptăm de la aceste dezbateri, americanul dă următorul răspuns: „Cred că dezbaterile vor fi importante pentru că vor scoate în evidență diferențele reale (dintre candidați, n.red.) și vor dezvălui și puțin din personalitatea lor”. Cât despre importanța acestor dezbateri, Bernard Gwertzman admite că nu poate da un pronostic. „N-ar putea să spun dacă vor fi decisive”, a mai declarat pentru gândul editorul Council on Foreign Relations.

Votul a început deja

Cu toate că mai sunt cinci săptămâni până la alegerile din 6 noiembrie, zi care va marca finalul unei curse electorale deosebit de lungi și costisitoare, americanii au început deja să voteze în aproximativ 30 de state, inclusiv în câteva state cheie, grație sistemului de „early voting” (votul timpuriu). „În ultimii 50 de ani, trendul în Statele Unite a fost să faci votul cât mai accesibil pentru cât mai mulți oameni”, a explicat pentru gândul John Head, scriitor și jurnalist independent din statul american Georgia.

John Head // Sursa: Carter Center

„Din acest trend fac parte legi statale și locale, care îi ajută pe oameni să voteze, exemple fiind legile care permit votul prin corespondență sau legi pentru „early voting”, care le permit oamenilor să voteze înainte de ziua alegerilor, fie în persoană, fie prin corespondență, din simplul motiv de a fi cât mai convenabil posibil”, a adăugat Head, fost secretar de presă al lui Maynard Jackson, primul primar afro-american dintr-un oraș sudist important (Atlanta).

Pentru că s-a dovedit, de-a lungul anilor, că o rată mare de participare la vot îi favorizează pe democrați, republicanii contestă aceste legi și au adoptat, în statele pe care le controlează, acte legislative care îngreunează modalitățile de vot. Printre acestea, se numără eliminarea votării în afara zilei alegerilor sau scurtarea programului din secțiile de votare. Republicanii susțin că aceste legi sunt menite să împiedice frauda electorală, cu toate că nu există dovezi, indiferent de scrutin, că frauda la urne a fost vreodată o problemă în Statele Unite.

„Criticii susțin că aceste legi sunt de fapt eforturi de „suprimare a alegătorilor”, menite să reducă prezența în rândul grupurilor care îi susțin pe democrați în general și pe președintele Obama în special”, a mai explicat pentru gândul John Head.

Inchide