Revolta unei învățătoare după subiectele de la Evaluarea Națională: „Așa formează statul analfabeți funcțional. Am fost tare mâhnită pentru că de cinci ani muncesc cu acești copii” (EXCLUSIV)

Dana Tufeanu, învățătoare la Școala ”Matei Basarab” din Pitești și evaluator extern al ARACIP, critică  modul în care au fost concepute subiectele pentru proba de Limba română la Evaluarea Națională de clasa IV-a. Învățătoarea spune că dozarea timpului pentru un elev de 11 ani a fost deficitară, textul fiind atât de lung încât copiii nu au mai avut timp să revină pe fiecare cerință în parte, menționând că majoritatea subiectelor au fost ambigue.

Elevii clasei a IV-a au primit, marți, la Evalurea Națională, un text inspirat dintr-o poveste a scriitorului sovietic Nikolai Nosov pe marginea căruia au avut de rezolvat mai multe cerințe, având la dispoziție doar 60 de minute pentru a rezolva subiectele. Învățătoarea Tufeanu spune pentru GÂNDUL.RO că elevii ar fi avut nevoie de circa 90 de minute pentru a răspunde cerințelor.

”Așa se formează analfabeții funcțional”

În primul rând adaptarea textului nu este potrivită culturii noastre. Am vorbit cu elevii mei și mi-au spus că mai mult de trei sferturi dintre ei au apucat să ajungă la final, însă nu au mai avut timp să se întoarcă la text de fiecare dată așa cum i-am învățat. Practic, ei au au scris ce au înțeles la prima citire. Din păcate, așa se formează analfabeții funcțional. Noi, cei mai mulți dăscăli, îi învățăm pe copii că atunci când au o întrebare să nu răspundă din memorie, ci să se întoarcă pe text. Elevii mei văzând cât de lung este textul nu au mai avut timp să se întoarcă la el și au răspuns din memorie la fiecare întrebare. Dozarea timpului nu s-a făcut corespunzătoar, ceea ce nu este în regulă. Textul acesta era de circa de 90 de minute, pentru ca elevul să aibă timp să dea răspunsul corect”, spune Daniela Tufeanu pentru  GÂNDUL.RO.

”Valoarea educativă este zero”

Textul pe marginea căruia elevii au avut de rezolvat mai multe cerințe vorbește  despre doi copii care și-au umplut buzunarele cu caise din livada unei ferme și ulterior, unul dintre ei le-a adus acasă și a fost trimis de mama lui să le înapoieze paznicului din livadă.

Una dintre cerințe era ca elevii să alcătuiască un text folosind ”substantive – cheie” sau ”verbe-cheie” și să precizeze care sunt consecințele negative ale faptelor prezentate în teext.

„Care ar fi cuvintele cheie și consecințele faptelor negative? Copilul intră sub incidența codului penal? Nu este posibil la o testare națională să dai un text cu o evaluare educativă zero. Ce să înțeleagă copilul din textul respectiv? Că dacă trece pe lângă o livadă și poftește la un fruct se numește hoț? Copilul are nevoie să digere textul, să-l înțeleagă și să se întoarcă la el. Eu nu vreau să am niște copii care să tocească niște texte, vreau să am niște copii care citesc conștient și ei știu să lămurească răspunsul întrebării din textul- suport”, spune învățătoarea Tufeanu.

”Statul român urmărește o evaluare de sistem”

Daniela Tufeanu este unul dintre acei dascăli care îi încurajează pe copii să nu învețe textele pe de rost și îi învață că notele nu sunt cele mai importante.

Ministerul Educației ar trebuie să vadă cine a elaborat subiectele și ce comisie și le asumă. Statul român urmărește o evaluare de sistem, instituțională, ce știe copilul de clasa a IV-a? Nu este o radiografie corectă. Am fost tare mâhnită pentru că de cinci ani muncesc cu acești copii să le dau aripi și să vină cineva să le strângă aripile nu-mi este comod”, mai spune învățătoarea Tufeanu.

În 2016, Daniela Tufeanu, care are 32 de ani vechime în învăţământ, a fost aleasă printre cele mai bune 10 cadre didactice din România, în cadrul campaniei naţionale „Liga Profesorilor Excepţionali”, clasându-se în finală pe locul al optulea.

Daniela Tufeanu este de mai mulţi ani expert evaluator ARACIP (Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar).