• Publicat:
  • Actualizat:
Financiar

Americanii se declară „profund îngrijorați” de noul Cod Silvic și îi propun Guvernului ȘASE MĂSURI împotriva defrișărilor ilegale

Americanii critică modificările pe care ministrul Doina Pană vrea să le aducă actualului Cod Silvic, aflat în prezent pe masa Comisiei de Mediu de la Camera Deputaților. Ei se arată "profund îngrijorați" de faptul că schimbările nu vor descuraja defrișările ilegale, care ne-au ajus prejudicii de 5 miliarde de euro doar în primii 12 ani de la Revoluție, și ar putea să înrăutățească situația românilor aflați în zonele predispuse la inundații și alunecări de teren. Oamenii de afaceri de la AmCham vin cu soluții la problemele românești și le dau guvernanților șase sfaturi care să ne scape de defrișările ilegale și de retrocedările abuzive.

Modificările pe care ministrul Doina Pană vrea să le aducă actualului Cod Silvic nu sunt gândite în așa manieră încât să poată descuraja defrișările ilegale, sunt de părere reprezentanții Camerei de Comerț Americane din România (AmCham). Acestea nu vor rezolva nici problemele legate de retrocedările ilegale din țara noastră, ne mai explică ei.

„Modificările propuse prin acest proiect nu sunt menite nici pe departe să rezolve problema dramatică a defrișărilor și retrocedărilor ilegale, așa cum au fost prezentate de Curtea de Conturi a României în anul 2013 în Raportul de audit privind ”, se menționează într-un comunicat de presă remis gândul de AmCham, asociație ce reunește 370 de companii americane, internaționale și locale care au cumulat investiții totale de peste 20 de miliarde de dolari, generând circa 200.000 de locuri de muncă.

Oamenii de afaceri americani își exprimă, totodată, „profunda îngrijorare cu privire la anumite prevederi ale proiectului ce nu par a fi măsuri care să asigure o securitate reală și sustenabilă a fondului forestier”.

Reprezentanții AmCham se referă aici la următoarele modificări pe care vrea să le aducă ministrul Doina Pană actualului Cod Silvic:

– excluderea perdelelor de protecție și a pășunilor împădurite cu consistență mai mare sau egală cu 0,4  din fondul forestier

– permiterea construcțiilor la 50 de metri față de liziera pădurii

– reducerea obligativității statului român de a împăduri o suprafață de 2 milioane de hectare până în 2035 la un milion de hectare până în 2030.

La ultimul punct, americanii pun în discuție inundațiile și alunecările de teren din ultimii ani și faptul că o reducere a suprafețelor pe care statul ar fi obligat să le împădurească nu va face altceva decât „să înrăutățească situația și să pună în pericol siguranța populației din zonele predispuse acestor calamități”.

Șase sfaturi americane pentru guvernanți care vor pune punct defrișărilor ilegale și retrocedărilor abuzive

Oamenii de afaceri americani propun Camerei Deputaților „o analiză aprofundată a proiectului de lege adoptat de Senat și a efectelor dezastruoase pe care modificările propuse le-ar putea avea pe termen mediu și lung asupra fondului forestier, a economiei și a echilibrului ecologic – asupra viitorului acestei țări și al generațiilor următoare”.

Cei de la AmCham solicită astfel Guvernului să ia măsuri ferme pentru a scăpa de defrișările ilegale și le dau celor de la putere și șase sugestii:

– inițierea unui moratoriu de minim 6 luni în vedere suspendării concesiunilor și a licențelor de exploatare forestieră și verificarea tuturor aspectelor legale și a documentelor ce au stat la baza emiterii acestora

FOTO: Mediafax Foto/Bogdan Dinoiu

– intensificarea controalelor efectuate de autoritățile abilitate în domeniul forestier și aplicarea de sancțiuni prompte și proporționale cu impactul cauzat

– măsuri imediate în cazurile de defrișări ilegale și retrocedări abuzive supuse atenției publice de diverse părți interesate și sesizarea organelor abilitate

– extinderea imediată a implementării sistemului de monitorizare în timp real a transporturilor de material lemnos în toate județele

– inventarierea zonelor afectate de defrișări masive și stabilirea unui plan național de reîmpădurire

– stabilirea unor strategii, politici și programe responsabile și coerente de protejare reală a fondului forestier, biodiversității și mediului în general, dublate de măsuri de remediere și implementare sistemice, cu consultarea societății civile, mediului de afaceri și a comunităților.

Drumul grăbit al Codului Silvic prin Parlament

După ce a fost adoptat în procedură de urgență la Senat, proiectul cu modificările la Codul Silvic a ajuns luni, tot în procedură de urgență, pe masa membrilor Comisiei de Mediu de la Camera Deputaților.

Aceștia pot aduce amendamente, dar nu este obligatoriu ca acestea să fie luate în considerare. Dacă este supus la vot și trece de Comisia de Mediu, aceasta va ajunge la Comisia de Agricultură și apoi proiectul va înainta în plen unde ministrul Doina Pană poate primi sprijin din partea colegilor de partid, majoritatea având-o membrii PSD.

Lucia Varga, fostul ministru al Apelor, Pădurilor și Pisciculturii, a criticat proiectul succesoarei ei și a declarat că vrea să aducă luni amendamente la acesta.

Deși la nivel oficial, proiectul nu aparține Guvernului, printre inițiatori se numără mai mulți miniștri care sunt și parlamentari, inclusiv premierul Victor Ponta, Eugen Nicolicea, ministrul delegat pentru Relația cu Parlamentul, Constantin Niță, ministrul Economiei, Doina Pană, ministrul delegat pentru Ape, Păduri și Piscicultură, și Rovana Plumb, ministrul Muncii.

Ce modificări importante ar putea fi aduse Codului Silvic

Printre cele mai importante modificări aduse legii în vigoare se numără și eliminarea din categoria terenurilor din fondul forestier național a pășunilor împădurite, a jnepenișurilor și a perdelelor forestiere de protecție, dar și reducerea suprafeței pe care România se angajează să o împădurească până în 2030, de la 2 milioane de hectare la un milion.

În plus, prin proiectul de lege inițiat de cei 127 de pesediști se dă dreptul Regiei Autonome de Administrare a Patrimoniului și Protocolului Statului de a-și face propriul ocol silvic, fără a se supune acelorași reguli de suprafață ca în cazul celorlalte ocoale silvice.

 Susținut de ministrul de resort, noul cod silvic elimină literele i), j) și k) ale articolului 1, alineatul 2. Acest amendament prevede scoaterea din fondul forestier național a jnepenișurilor, a perdelelor forestiere de protecție și a pășunilor.

În mod normal, pentru a scoate un anumit teren din fondul forestier național este obligatorie compensarea cu un teren de o valoare de cinci ori mai mare și de o suprafață de cel puțin trei ori mai mare. În acest context, prin scoaterea celor trei categorii de terenuri din fondul forestier național, nu va mai fi nevoie nici de compensarea lor.

Cum voia fostul ministru să descurajeze defrișările ilegale

Lucia Varga avea, la rândul său, în plan adoptarea unui nou Cod Silvic care să-l modifice pe în vigoare, al doilea al României adoptat în 2008. Acesta urma să susțină proprietarii de păduri și companiile care își desfășoară activitatea în domeniul prelucrării lemnului și cuprindea măsuri menite să descurajeze defrișările ilegale, după cum spunea fostul ministru.

Era vorba aici despre:

– schimbarea modalității de vânzare a masei lemnoase

– introducerea de pedepse mai aspre pentru furtul de lemne

FOTO: Mediafax Foto/Felix Cuceanu

– interzicerea transporturilor de lemn pe timpul nopții, respectiv confiscarea mijloacelor de transport în cazul încălcării acestei măsuri

– oferirea de compensații financiare proprietarilor care nu pot recolta masa lemnoasă dorită datorită restricțiilor impuse

– sprijinirea agenților economici din domeniul exploatării și prelucrării primare a lemnului prin punerea unei importanțe mai mari pe valorificarea superioară la lemnului și descurajarea exportului de buștean.

Sursă: România Te Iubesc, Știrile ProTV

5 miliarde de euro în buzunarele hoților de lemn, în doar 12 ani

Bilanțul furturilor din pădurile românești, așa cum este prezentat în Raportul Curții de Conturi citat de americani, este unul de-a dreptul îngrijorător. În primii 12 ani după Revoluție din pădurile statului și din cele private s-au tăiat ilegal 80 de milioane de metri cubi de lemn care le-au adus hoților câștiguri de circa 5 miliarde de euro, dacă presupunem că lemnul a fost vândut cu cel mai mic preț, de 70 de euro pe metru cub.

Suma, deși oficială, ar putea fi mai mică decât în realitate, după cum au recunoscut în același Raport reprezentanții Curții de Conturi. Arborii tăiați în Româniia au ajuns peste hotare, în state din Nordul Africii și din Europa, după ce au fost vânduți mai scump.

Inchide