ANALIZĂ GÂNDUL. SUA și Europa fierb în criza datoriilor. Riscul de faliment: România – 16%, Grecia – 80%

ANALIZĂ GÂNDUL. SUA și Europa fierb în criza datoriilor. Riscul de faliment: România – 16%, Grecia – 80%
Riscul ca România să intre în incapacitate de plată este evaluat la 16,2%, statul român plasându-se astfel pe locul 17 într-un top al celor mai riscante economii.

În contextul în care ratingul de credit al SUA a fostretrogradat pentru prima dată în istorie, bursele se prăbușesccuprinse de panică, iar Banca Centrală Europeană ia măsuriintervenționiste de redresare a soartei datoriilor publice dinItalia și Spania, guvernanții români susțin că la Bucureștilucrurile sunt stabile.

Pe ce se bazează optimismul etalat de premierul Emil Boc și deministrul de Finanțe Gheorghe Ialomițianu, cu privire la stareaeconomică a României în plină criză mondială a datoriilor?Percepția piețelor internaționale asupra datoriei publice aRomâniei și evaluările Fondului Monetar Internațional oferăexplicații în acest sens: economia României este cotată mult maibine decât cele ale altor state europene.

„Noi avem avantajul unei ușoare stabilități macroeconomice,determinate de măsurile de anul trecut, dar nu avem voie să facemniciun exces care să compromită această stabilitate”, a declaratpremierul Emil Boc.

Ministrul Finanțelor, Gheorghe Ialomițianu, a afișat și elacelași optimism precaut: „Cred că trebuie să fim puținîngrijorați, pentru că economia României este dependentă deeconomia altor țări, dar eu cred că suntem într-o situație bună,pentru că am fost prudenți. Avem o stabilitate la nivelmacroeconomic”.

Citeșteși Cum se vedecriza de la București. Boc: „Lucrurile sunt sub control dacă nufacem vreun exces”. Antonescu: „Obama e îngrijorat, Boc e din ce înce mai vesel”

Topul celor mai riscanteeconomii

Unul dintre cei mai folosiți indicatori pentru măsurareariscului ca o țară să intre în incapacitate de plată se numeșteCredit Default Swap (CDS). Cu cât cotația CDS este mai mare, cuatât riscul de așa-numit faliment statal este mai ridicat. Pescurt, CDS este de fapt o asigurare pe care investitorii careîmprumută statele sau companiile și-o fac, pentru a nu rămâneneplătiți în cazul în care statul sau compania intră înincapacitate de plată.

În aprilie 2011, Fondul Monetar Internațional arăta că CDS-urileRomâniei sunt mai bine cotate decât cele ale Ungariei, dar maiprost privite decât cele ale Bulgariei, Poloniei sau Cehiei. Cualte cuvinte, investitorii internaționali considerau că Ungariaeste mai predispusă la incapacitate de plată decât România.

Un raport al CMA privind riscul incapacității de plată adatoriilor suverane în trimestrul 2 (aprilie-iunie) al anului 2011plasează România pe locul 17 într-un top al celor mai riscanteeconomii din lume, în care au fost incluse 67 de țări (locul 1fiind cel mai riscant). Șansele ca România să intre în incapacitatede plată sunt evaluate la 16,2%, cu un preț mediu al CDS de 245 depuncte, în trimestrul 2 al anului curent. În comparație, economiacu riscul cel mai ridicat este cea a Greciei, cu 80,6% șanse defaliment și o cotație a CDS de 2.100 de puncte.

Statele cu economii mairiscante decât cea a României (sursa Raport CMA, iulie2011)

•Grecia: risc faliment 80,6%, CDS mediu 2.100
•Venezuela: risc faliment 51,4%, CDS mediu988
•Portugalia: risc faliment 47,6%, CDS mediu798
•Irlanda: risc faliment 47,2%, CDS mediu 791
•Pakistan: risc faliment 44,9%, CDS mediu 811
•Argentina: risc faliment 34,9%, CDS mediu588
•Ucraina: risc faliment 28,6%, CDS mediu 462
•Liban: risc faliment 22,2%, CDS mediu 351
•Vietnam: risc faliment 21,8%, CDs mediu 319
•Dubai: risc faliment 21,7%, CDS mediu 335
•Spania: risc faliment 20,8%, CDS mediu 259
•Egipt: risc faliment 20,3%, CDS mediu 310
•Irak: risc faliment 19,9%, CDS mediu 309
•Islanda: risc faliment 19,7%, CDS mediu 229
•Croația: risc faliment 17,9%, CDS mediu 273
•Ungaria: risc faliment 17,6%, CDS mediu 267

Prețurile CDS la zi, anunțate de televiziunea americanăCNBC,cotează Grecia cu 1.604 puncte, Portugalia cu 890 puncte, Irlandacu 728 puncte, Italia cu 325 puncte, Spania cu 345 puncte, Ungariacu 347 puncte. Grecia și-a îmbunătățit situația, după amplul plande austeritate anunțat la Atena, care a convins FMI să-i acorde unnou împrumut.

Ilustrativ pentru impactul crizei datoriei din SUA asupracredibilității economiei americane este cotația sa CDS: 58 depuncte la zi, în ușoară creștere față de zilele trecute. Paradoxal,anunțul Standard&Poor’s că retrogradează ratingul de credit alSUA de la AAA la AA+ a provocat o ușoară scădere a cotației CDS,deci un sentiment de încredere mai mare în capacitatea SUA de a-șiachita datoriile.

Un alt indicator, invocat de data aceasta de premierul Emil Boc,este procentul datoriei publice raportat la PIB. În România, acestase situează la 31,4% în primele 6 luni din 2011, în timp ce înGrecia este 158%, în Italia 120%, în Irlanda 112%, în Portugalia102%, în Belgia 97%, în Franța 85%, iar în Marea Britanie 84%,conform datelor prezentate de Guvernul României.

Ce măsuri a luatGuvernul condus de Emil Boc. Viziunea FMI

„Statele europene au trăit zeci de ani mult peste cât lepermitea plapuma. Poate că măsurile guvernului României ar fitrebuit să fie luate și în multe state europene. Dar încearcă să-ispui italianului că îi tai 25% din salariu: o să-ți dea foc laRoma”, a comentat pentru gândul uneconomist care nu a dorit să fie citat.

Cele mai recente evaluări ale Fondului Monetar Internaționalarată că economia României se află pe calea cea bună, prognozând ocreștere economică de 1,5% în 2011 și de 3,5% în 2012.

„Marjele CDS au scăzut, moneda națională se apreciază șiinfuziile de capital s-au reluat, ridicând deci indicatorii deîncredere. Se anticipează că exporturile puternice vor conduce lastabilizarea deficitului de cont curent la un nivel de sub 5% în2011-2012”, precizează evaluarea FMI din luna iunie.

Printre principalele măsuri ale guvernului României, despre careFMI spune că au contribuit la redresarea economică, se numărăreducerea cheltuielilor publice prin concedierea a aproximativ150.000 de salariați bugetari, reducerea salariilor bugetare cu 25%(compensată cu o majorare de 15% în 2011), eliminarea primelor devacanță și celui de-al 13-lea salariu, reducerea datoriilorbugetului de stat către firme aproape la zero. De cealaltă parte,stimularea veniturilor la buget a fost realizată prin lărgireabazei de impunere a taxelor și impozitelor, majorarea TVA de la 19%la 24% și majorarea cu 3% a contribuțiilor sociale.

Eforturile de îmbunătățire a administrării fiscale avanseazăprea lent, plasând România în situația de a avea cote ridicate deimpozite și taxe colectate de la o bază relativ îngustă și oeconomie informală de proporții mari. În timp, administrareafiscală ar trebui să permită o reducere treptată a cotelor pemăsură de baza impozabilă se lărgește

Pe de altă parte, statul român cheltuiește ineficient banii, aconstatat FMI.

„România cheltuie o mare parte a PIB-ului său pe investițiipublice (în medie cam 6% din PIB în ultimii ani), dar cheltuielilede capital au fost tarate de ineficiență, iar din fondurilestructurale UE disponibile în valoare de 19 miliarde de euro aufost utilizate mai puțin de 3 procente”, arată raportul FMI.

Principala piedică în calea creșterii economice a României,consideră FMI, sunt arieratele întreprinderilor de stat, care nu aufost reduse suficient. Aceste arierate totalizează peste 4% din PIBși sunt practic datorii ale statului către stat, de cele mai multeori șterse sau subvenționate de la nivel central. Premierul EmilBoc a anunțat că intenționează să numească manageri privați laîntreprinderile de stat și să le restructureze. Salariileconducerilor din aceste companii au fost de asemenea plafonate.

Inchide