CE ARE DE ÎMPĂRȚIT ROMÂNIA CU BULGARIA: culoar direct către Turcia

17 runde de negocieri

La două zile după ce ministrul român de Externe, Cristian Diaconescu, a declarat că „există o zonă în litigiu în ceea ce privește chiar frontiera de stat, marea teritorială” dintre România și Bulgaria, președintele bulgar, Rosen Plevneliev, a reacționat exprimându-și încrederea că disputa privind frontiera maritimă dintre Bulgaria și România va fi soluționată până la 15 aprilie, „într-o manieră rezonabilă, europeană”.

„E drept, este vorba de 17 kilometri pătrați, nu de foarte mult, dar între state europene, state cât se poate de cooperante în foarte multe planuri, nu văd de ce, foarte rapid, astfel de lucruri nu pot fi rezolvate”, a spus marți, la Digi 24, Cristian Diaconescu, adăugând că acest subiect există de mult timp.

„Vom invita partea bulgară să discutăm la nivel de experți, într-un cadru pe care-l vom agrea la nivel bilateral”, a spus Diaconescu.

La rândul său, președintele bulgar a amintit că Bulgaria și România au semnat documente privind lipsa oricărei dispute teritoriale între cele două țări, înainte de aderarea lor la Uniunea Europeană în 2007.

„România caută, evident, o soluție rapidă la o problemă care nu este pe masă ca o pretenție teritorială. Ministrul român de Externe vorbește despre o problemă nerezolvată, nu despre o problemă teritorială”, a declarat Plevneliev într-un interviu acordat joi, potrivit cotidianului Sega, citat de Mediafax.

„Probleme de acest fel, care există de 20 de ani, nu sunt pretenții teritoriale și nu pot fi rezolvate prin interviuri. Există un format specific, există o comisie interguvernamentală și cu siguranță își va face treaba”, a continuat președintele bulgar. El a lăudat Ministerul bulgar de Externe pentru reacția sa imediată la această problemă.

Miza: proiectul South Stream

Miza este de fapt zona pe unde va trece conducta South Stream. Surse diplomatice citate de Mediafax au declarat miercuri seară că porțiunea de platoul continental din Marea Neagră aflată în dispută între România și Bulgaria este situată într-o zonă prin care este proiectată trecerea conductei Southstream.

Proiectul South Stream vizează construirea unei conducte de transport de gaze naturale din Rusia către Bulgaria, prin Marea Neagră, și, mai departe către Grecia, Italia și Austria.

De asemenea, potrivit surselor citate, în cazul soluționării favorabile României a litigiului, s-ar asigura peste 50 de metri lineari comuni cu platoul continental al Turciei, ceea ce ar constitui un avantaj prin crearea unei conexiuni directe cu Turcia în cazul în care proiectul Nabucco ar fi finalizat.

Sursa: gazprom.com

Potrivit acelorași surse, Bulgaria ar fi început deja discuții cu Exxon referitoare la zona în litigiu.

Sursele citate au mai declarat că porțiunea respectivă, care de fapt ar avea aproximativ 300 de kilometri pătrați, nu este singura chestiune legată de frontiera cu Bulgaria, în opinia Bucureștiului.

MAE bulgar: Negociem de mai bine de 20 de ani. Au avut loc 17 runde de negocieri

Președintele bulgar a ținut să laude Ministerul bulgar de Externe pentru reacția sa imediată pe această temă. „Bulgaria și România au negociat privind delimitarea în Marea Neagră de mai bine de 20 de ani. Ultima rundă de negocieri, cea de-a 17-a, a avut loc în luna decembrie, la Sofia”, a spus purtătorul de cuvânt a MAE bulgar, Vesela Cherneva, pentru Mediafax.

Cherneva a spus că a 18-a rundă este programată pentru anul acesta și va avea loc la București, care a ținut să sublinieze că negocierile se defășoară „într-o atmosferă de prietenie” și că ambele părți doresc încheierea unui acord bilateral.

MAE român: Până în prezent au avut loc 14 runde de negocieri

Reacția MAE din România a venit miercuri seara, iar informațiile diferă de cele furnizate de MAE bulgar . La solicitarea Mediafax, MAE a precizat că România va examina împreună cu partenerii bulgari „toate posibilitățile de ajungere la un compromis avantajos pentru ambele părți” în ceea ce privește litigiul din Marea Neagră.

„România și Bulgaria sunt angrenate de mai mult timp într-un proces de negocieri privind delimitarea mărilor teritoriale, a suprafețelor de platou continental și a zonelor economice exclusive ale celor două țări în Marea Neagră. Negocierile româno-bulgare pe tema delimitării spațiilor maritime au debutat în anul 1994.

Ministerul român de la București mai precizează în răspunsul transmis că „negocierile se poartă între delegații la nivel de experți, conduse de conducătorii departamentelor juridice din ministerele afacerilor externe ale celor două țări”.

Ambasadorul român la Sofia: România nu are pretenții teritoriale față de Bulgaria

Ulterior, ambasadorul român la Sofia a venit în cursul zilei de joi cu precizări. România nu are pretenții teritoriale față de Bulgaria, a declarat Anton Păcurețu, ambasadorul român la Sofia, într-o întâlnire cu Dimităr Țamcev, adjunctul ministrului bulgar de Externe. Anunțul a fost făcut de biroul de presă al ministerului bulgar de Externe, relatează agenția FOCUS News în pagina electronică, citată de Mediafax.
Bulgaria și-a exprimat surprinderea față de o declarație a ministrului român de Externe Cristian Diaconescu în fața presei, în legătură cu delimitarea apelor teritoriale în Marea Neagră.

Interpretarea conform căreia între cele două țări ar putea exista dispute teritoriale este periculoasă și nu corespunde spiritului statului de membru al Uniunii Europene (UE), a spus Țancev, potrivit agenției.
Ambasadorul Păcurețu a subliniat că Bucureștiul nu are pretenții teritoriale față Bulgaria, calificând acest caz drept o neînțelegere. El a vorbit despre „istoria lungă a negocierilor” și și-a exprimat surprinderea față de faptul că acestea au devenit „eveniment de presă”, potrivit FOCUS News.

Exprimând refuzul Sofiei de a accepta declarația potrivit căreia în Bulgaria există o minoritate etnică românească, Țancev a notat că asemenea declarații nu sunt în interesul unor bune relații de vecinătate între cele două țări. El a subliniat totodată că această problemă nu a fost ridicată în ședința comună a celor două Guverne, potrivit aceleiași surse.

Cetățenii bulgari cu identitate română reprezintă o „legătură spirituală” între cele două țări, a declarat Păcurețu, citat de FOCUS News, adăugând că aceștia nu s-au confruntat cu probleme în Bulgaria.

CE: Rezolvarea problemelor cu vecinii, condiție de aderare

Țările candidate la accederea în UE știu că una dintre condițiile pe care trebuie să le îndeplinească pentru aderare este rezolvarea problemelor cu vecinii, a declarat, miercuri, un purtător de cuvânt al CE, întrebat în legătură cu declarațiile lui Cristian Diaconescu referitoare la Bulgaria.

„Toate țările care se află în proces de aderare, deci țările candidate, știu foarte bine că una dintre condiții este rezolvarea problemelor cu vecinii. Cooperarea regională și bunele relații cu vecinii reprezintă o parte foarte importantă a proceslui de aderare”, a declarat Peter Stano, purtător de cuvânt al comisarului pentru Extindere, Stefan Fulle.

Gazprom accelerează lucrările la gazoductul rusesc

Grupul rus Gazprom, care dezvoltă proiectul South Stream, a anunțat la începutul acestui an că lucrările de construcție a gazoductului rusesc cu același nume ar putea începe în luna decembrie a acestui an și nu în 2013, așa cum era planificat anterior.

Gazoductul, care concurează proiectul Nabucco susținut de UE, este conceput să asigure livrări de gaze rusești către Europa ocolind Ucraina.

South Stream ar trebui să exporte anual 63 de miliarde de metri cubi de gaze naturale către sudul Europei începând din 2015.

„Vom putea începe construcția gazoductului cel mai devreme în decembrie 2012 și nu în 2013, cum era planificat anterior”, a anunțat în ianuarie Gazprom.

Gazprom nu a precizat dacă 2015 rămâne în continuare anul stabilit pentru începerea livrărilor de gaze naturale.

Grupul rus deține 50% din proiectul South Stream, estimat să coste peste 15 miliarde de euro. Eni (Italia) are o participație de 20%, iar EDF (Franța) și Wintershall (Germania) câte 15% fiecare.

Analiștii consideră că South Stream este un proiect prea scump, iar Gazprom ar face mai bine să ajungă la un acord cu Ucraina asupra exporturilor de gaze. În noiembrie, Rusia a început livările directe de gaze naturale prin gazoductul Nord Stream, pe sub Marea Baltică. Prima fază a proiectului are o capacitate de 27,5 miliarde de metri cubi pe an, circa o cincime din exporturile anuale de gaze ale Rusiei către Uniunea Europeană.

Gazoductul Nabucco este proiectat să transporte gaze naturale pe o distanță de peste 3.900 de kilometri, din Turcia în Austria, pe traseul Bulgaria – România – Ungaria. La proiect participă RWE (Germania), Transgaz (România), OMV (Austria), Botas (Turcia), Bulgargaz (Bulgaria) și MOL (Ungaria)

Lucrările de construcție a gazoductului, care va avea o capacitate de 31 miliarde de metri cubi pe an, sunt planificate să aibă loc în perioada 2013-2017.

Cum trebuia să traverseze România gazoductul rusesc

În octombrie 2010, președintele grupului rus Gazprom, Alexei Miller, a semnat, la București, un memorandum de intenție privind analiza tehnico-economică a posibilității ca gazoductul South Stream să traverseze teritoriul României.

Miller a discutat la București cu premierul Emil Boc despre proiectul South Stream de transport al gazelor naturale dezvoltat de compania rusă, după ce s-a întâlnit cu oficiali ai Ministerului Economiei.

Șeful Gazprom a precizat că principala temă a întâlnirilor de la București a fost proiectul South Stream.

„În prezent, chiar am depășit perioadele din grafic, lucrăm în devans, iar în privința termenului de realizare nu avem nicio îndoială că va fi realizat la timp. Nu există și nici nu vor fi probleme de finanțare. Noi dispunem de toate resursele financiare. Capacitatea proiectată este de 63 miliarde metri cubi, iar piețele țintă sunt țările din Europa de Est, de Sud și Centrală. (…) În cazul unei decizii pozitive la nivel guvernamental va fi semnat un acord guvernamental între Rusia și România”, a spus Miller, în octombrie 2010.

Ulterior, după ce Gazprom a anuntat că Romania ar putea semna in primul trimestru al anului 2011 un acord interguvernamental cu Rusia privindcooperarea in proiectul South Stream, daca rezultatele studiului de fezabilitate vor fi pozitive, publicatia rusa Lenta a publicat articolul „Bulgaria impinsă în South Stream prin România”.

Articolul cita experti care consideră ca Rusia s-a folosit de Romania pentru a exercita presiuni asupra Bulgariei. Publicatia a scris că acesta a fost motivul pentru care Bulgaria a adoptat o pozitie mult mai activa și a încheiat acorduri importante cu partea rusă, în timpul vizitei șefului Gazprom, Alexei Miller.

Ruta prin Romania a South Stream reprezinta o alternativă la traseul propus inițial prin Bulgaria, iar vizita lui Miller la Bucuresti a îmbunătățit considerabil pozitia Gazprom în fața autorităților de la Sofia, care au evitat într-o anumită măsură un angajament ferm pentru proiect.

Până la publicarea acestui articolul, nici Administrația prezidențială și nici Ministerul Economiei nu au răspuns întrebării adresate de gândul despre importanța acordată în prezent de România proiectului South Stream.

Câteva declarații ale președintelui Traian Băsescu în legătură cu gazoductul South Stream, potrivit presidency.ro:

– „Între Nabucco și South Stream există o aparentă concurență. În realitate, și un proiect, și celălalt sunt prevăzute a se aproviziona cu gaz din zona Caspică. În ce măsură România a fost loială proiectului european, poate judeca oricine și a fost un subiect de discuție, chiar atunci când s-a discutat problematica energetică.

România va fi consecvent un susținător fără rezerve al proiectelor europene și, din acest punct de vedere, înțelege ca tot ceea ce s-a stabilit la nivelul european să devină parte a politicii sale. Prin urmare, aceasta este conduita noastră în continuare. Sigur, poate că avem avantajul unei dependențe mult mai mici decât alte state, din punct de vedere al aprovizionării cu energie și, în plus, avem și perspectiva construcției următoarelor două reactoare nucleare. Poate că, în raport cu țări care nu au deloc resurse în acest sens, avem o situație care ne permite să fim loiali proiectelor europene” (martie 2008, declarație de presă a președintelui României, Traian Băsescu, la lucrările Consiliului European de primăvară, la Bruxelles)

– „Vă mărturisesc că nu am dat niciun mandat nimănui. Ca șef al statului, vă asigur că România va respecta angajamentul față de europeni, deci prioritatea noastră este Nabucco – pe de o parte. Pe de altă parte, cine crede că poate forța mâna Bulgariei, dacă există cumva un astfel de joc, făcându-se că vrea South Stream prin România, ne crede naivi, dacă cineva și-a făcut o asemenea socoteală. România rămâne credincioasă proiectului Nabucco și ferm angajată în acest proiect european. Ce putem discuta? Atenție, să nu facem o confuzie! Proiectul South Stream are nevoie, dacă se pune în practică, și de utilizarea zonei exclusive economice a României, trebuie să treacă conductele pe acolo. Probabil acesta este un subiect care va fi negociat, dar nu abandonarea proiectului Nabucco în favoarea proiectului South Stream. Suntem stat membru al Uniunii Europene”, (octombrie 2008, conferință de presă susținută de președintele Traian Băsescu, răspunzând la întrebarea RFI „Ce părere aveți despre propunerea Gazprom de includere a României în proiectul South Stream”)

– „Sigur, securitatea energetică este un alt proiect în care noi putem lucra împreună, cei din această parte a Europei și putem aduce valoare adăugată prin prezența noastră Uniunii Europene în ansamblul său. Am convingerea că în perioada următoare, proiectele pe care Europa le susține vor fi realitate. Și aici o să fiu extrem de sincer. În momentul de față, dacă discutăm despre proiecte energetice europene, discutăm de South Stream și Nabucco. România va rămâne ferm un susținător al proiectului Nabucco și nu va balansa între South Stream și Nabucco, pentru că doar Nabucco este varianta care ne creează alternative de aprovizionare cu energie. Nu în ultimul rând, aș spune că această parte a Europei, Europa Centrală, are ca obiectiv major consolidarea relației transatlantice. Noi înțelegem foarte bine diferențele de abordare între statele europene” (iulie 2010, declarație făcută de președintele Traian Băsescu la un seminar la Tușnad)

– „Relația cu Federația Rusă este o relație cu suișuri și coborâșuri, cu momente bune și momente mai puțin bune. Dar trebuie să rămânem consecvenți în două aspecte. Primul și cel mai important este acela că trebuie să găsim formulele de cooperare cu Federația Rusă. Al doilea aspect este acela că trebuie să găsim formulele de cooperare cu Federația Rusă în condiții de respect reciproc și de înțelegere a intereselor ambelor părți. Aici avem uneori interese divergente. Interesul nostru, spre exemplu, dau un exemplu, este ca Nabucco să devină o realitate, ca proiectul AGRI să devină și el o realitate. Sigur că nu este același interes cu al Federației Ruse, care ar vrea South Stream-ul să devină o realitate. Dar pentru asta nu trebuie să ne supărăm unii pe alții. Am convingerea că sunt foarte multe alte zone în care interesele sunt identice. Noi avem interese ca Federația Rusă, oameni de afaceri din Federația Rusă să investească în România. Nu există lucruri sau nu putem construi această relație numai plecând de la interesele divergente.” (septembrie 2010, declarație a președintelui Traian Băsescu la Reuniunea Anuală a Diplomației Române)

 

Inchide