Ce s-a ales de promisiunea lui Bolojan de la început de mandat că va salva economia. A preluat o țară cu o prognoză de creștere de 2,4% pentru 2026, iar datele oficiale arată acum o scădere de -1,2%. O gaură de peste 70 de miliarde de lei

Guvernul Ilie Bolojan a pornit la drum, la mijlocul lui 2025, cu o promisiune de creștere economică de 2,4% în 2026, conform datelor de la Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP). Cele mai recente cifre de la Institutul Național de Statistică (INS) arată, de fapt, o scădere de -1,2%. Ratarea este, deci, de 3,6 puncte procentuale din PIB, care înseamnă, în lei, o pierdere de 72 de miliarde de lei, adică peste 14 miliarde de euro.

Trimestru de trimestru, datele CNSP au fost ajustate, pe măsură ce guvernul Bolojan implementa creșterile de taxe și măsurile de austeritate care au sufocat consumul. Cu toate acestea, guvernul Ilie Bolojan a continuat măsurile de tăieri de venituri și de creșteri de taxe și rezultatul se reflectă în pierderile de zeci de miliarde de lei din economia României. Inflația, și ea venită ca urmare a creșterii taxelor, a pus capac cu totul economiei și a aruncat în aer puterea de cumpărare a cetățenilor.

REACȚIE Mihai Fifor face cronologia scandalului Fritz. Ce a descoperit legat de obținerea cetățeniei române de către primarul Timișoarei

07:59

VACANȚĂ Cât costă o săptămână în Vadu. Am făcut calculul complet: închiriere rulotă + taxe campare + permise de acces ARBDD

07:40

„Inevitabil, va fi o luptă serioasă să reducem deficitele (…) fără să sufere românii foarte mult, fără să încetinim economia”, spunea Ilie Bolojan pe 21 iunie 2025. Și s-a ținut de cuvânt. Economia nu a încetinit, ci s-a prăbușit.

 Loading ...

Promisiuni de creștere economică la început de mandat

La mijlocul lui 2025, CNSP, organul guvernului pentru prognoze economice, pe care se bazează inclusiv construcția bugetului anual al țării, prognoza un avans de 2,4% al economiei în 2026.

Ar fi urmat să crească toate sectoarele economiei, de la industrie, la agricultură sau servicii. Și pe partea de utilizare ar fi urmat să crească toate sectoarele: consum, investiții.

De exemplu, industria ar fi urmat să crească în 2026 cu 1,4%, o creștere mare dacă ne uităm la dezastrul industrial din ultimii 6 ani. De asemenea, agricultura ar fi urmat să avanseze cu 3,1%.

Consumul,  care este coloana vertabrală a oricărei economii din lume, ar fi trebuit să crească cu 2,5% și să ajute economia să țină capul la suprafață.

Prognoze din ce în ce mai proaste, dar măsurile de prăbușire a consumului au fost menținute de Ilie Bolojan

Pesimismul guvernului Bolojan în ceea ce privește creșterea economică a crescut constant, iar prognozele s-au înrăutățit. De la o creștere economică prognozată de 2,4% la început de mandat, ultima proognoză a guvernului Bolojan este că economia va avansa cu 0,1% în 2026.

Cu toate că, trimestru de trimestru, economia mergea din ce în ce mai rău și prognozele se înrăutățeau, inflația a rămas la peste 10%, din cauza taxelor care au crescut, în frunte cu TVA-ul. Concomitent, măsurile de reducere a veniturilor populației au lovit și mai tare în puterea de cumpărare, care, pe cale de consecință, au lovit consumul.

De la creștere la prăbușire economică

Nicio prognoză serioasă, astăzi, nu mai vede creștere economică în România. După încă un set de date-șoc de la Institutul Național de Statistică (INS), lucrurile au devenit limpezi: economia României, sub genrarea Bolojan, s-a prăbușit în loc să crească, așa cum promitea executivul, în termeni practici.

Captură comunicat INS 09.07.2026. Evoluția principalelor segmente economice în Trimestrul I 2026 vs. Trimestrul I 2025.

De exemplu, industria, care trebuia să crească cu 1,4%, scade de fapt cu 0,2%. Agricultura, care trebuia să se expandeze cu 3,1%, a stagnat. De fapt, toți indcatorii ar fi trebuit să crească, dar lucrurile s-au întâmplat exact pe dos. Nu este clar cine sau ce s-a câștigat din toate măsurile de austeritate și de creșteri de taxe, care au cauzat inflație, scăderi de venituri și criza economică.