Condițiile lui Băsescu pentru a semna memorandumul cu FMI

Președintele Traian Băsescu va semna scrisoarea cu FMI dacă acciza de 7 eurocenți la benzină nu va fi specificată în document, iar acciza la motorină va fi amânată cel puțin 3 luni, măsură agreată de premierul Victor Ponta, dar nu și de PNL, care vede astfel diminuate șansele reducerii CAS din iulie

„Fondul este flexibil și insistă doar pe acoperirea deficitului creat prin amânarea accizei de 7 eurocenți la carburanți. Nici măcar modul de compensare nu va fi detaliat în scrisoare, dar este evident că până la mijlocul anului se vor face economii de cheltuieli la unele ministere. După cum era de așteptat, cele mai importante reduceri o să fie operate acolo unde s-au dat cei mai mulți bani. Dacă la mijlocul anului veniturile se vor ridica la nivelul programat, atunci rectificarea nu va consfinții o reducere de cheltuieli la aceste ministere”, au explicat pentru MEDIAFAX surse oficiale.

Se pare că Băsescu a transmis oficialilor FMI, încă de la prima întrevedere din această misiune, că nu va semna scrisoarea de intenție atât timp cât documentul prevede explicit majoarea accizei la benzină și motorină cu 7 eurocenți.

În acestea condiții, experții FMI, care au mandat să încheie negocierile în această a doua evaluare doar dacă înțelegerile primesc și acceptul președintelui Băsescu, au propus ca deciziile privind accizele să nu fie trecute în scrisoarea de intenție și să fie la latitudinea Guvernului măsurile de compensare a deficitului bugetar de venituri din amânarea acestei accize, estimat pentru primul trimestru la 0,1% din PIB.

Premierul Ponta pare a agrea amânarea accizei la motorină cu încă trei luni, inclusiv din perspectiva lucrărilor agricole de primăvară, ceea ce ar corespunde și cu solicitarea lui Băsescu, în timp ce liberalii ar dori ca accizele să fie introduse simultan, pentru a nu periclita posibilitatea reducerii CAS la jumătatea anului, măcar cu 2-3 puncte procentuale.

Dacă după primele luni veniturile se vor afla sub program, atunci se diminuează drastic orice șansă ca la jumătatea anului să se mai reducă CAS, măsură care ar putea reprezenta un punct important în campania electorală pentru PNL.

Pe de altă parte, autoritățile române au arătat că prima lună s-a închis cu un grad de încasare la nivelul programat, însă și aici există discuții privind rambursările realizate de la buget în ianuarie. Experții internaționali argumentează că un nivel bun de încasare s-a obținut și în prima lună a anului trecut, chiar în primele trei luni, iar după aceea veniturile bugetare s-au prăbușit.

În același timp, însă, toate părțile par a conveni că bugetul din acest an este construit mult mai realist față de 2013, cu rate de creștere în limite rezonabile.

Deși Fondul Monetar Internațional acceptă că bugetul pe 2014 este contruit cu multe rezerve la nivelul veniturilor, experții instituției de la Washington și cei ai Comisiei Europene insistă pe respectarea strictă a estimărilor din legea buegetului, cel puțin până când vor exista date care să ateste o evoluție bună a veniturilor.

Instituțiile internaționale susțin că după performanța foarte slabă la nivel bugetar din 2013 și climatul politic incert din acest an electoral, cel mai mare risc la nivel bugetar s-ar putea manifesta pe partea de încasări, unde și restructurarea ANAF mai are până să fie încheiată.

O modificare la nivelul coaliției de guvernare, care ar implica o nouă schimbare a conducerii ANAF ar putea, de asemenea, să pericliteze nivelul încasărilor bugetare, ceea ce Fondul încearcă să evite în contextul anului electoral, care presupune istoric chelutieli de regulă mai ridicate decât se bugetează.

O altă problemă aflată în discuție, unde Fondul a cerut măsuri mai drastice din partea autorităților române, este cea a arieratelor companiilor de stat, care au crescut în ultima parte a anului trecut. La acest capitol se discută chiar de intrarea în insolvență și lichidarea unor societăți.

Totodată, Guvernul încearcă să introducă o prevedere privind scutirea de impozit până în limita a 350 de lei pentru persoanele care beneficiază de restructurarea creditelor bancare în anumite condiții stabilite prin lege. Eexcutivul nu a reușit să calculeze impactul bughetar al unei asemenea măsuri, întrucât este dificil de cuantificat pe ce perioade se vor face restructurările creditelor și de când încep să curgă obligațiile bugetare. Pe standard ESA, întregul impact va fi luat în calcul pentru 2014.

Președintele Traian Băsescu va primi, duminică, la Cotroceni, de la ora 18.00, delegația comună a FMI – Comisia Europeană – Banca Mondială.

O misiune a FMI se află la București, împreună cu reprezentanți ai Comisiei Europene și ai Băncii Mondiale, pentru discuții privind prima și a doua evaluare a acordului stand-by, vizită care se va încheia miercuri, 5 februarie.

Recent, premierul Victor Ponta declara că misiunea FMI la București va fi încheiată cu o scrisoare de intenție în orice condiții, dar rămâne de văzut dacă documentul va fi semnat și de președintele Traian Băsescu.

La sfârșitul anului trecut, după ce președintele Traian Băsescu a anunțat că nu va promulga bugetul pe 2014 cu majorarea accizei la carburant și după ce transporatorii au anunțat că această creștere va fi inclusă în prețul motorinei, pe care o folosesc drept carburant, premierul Ponta a anunțat că negociază cu FMI și Comisia Europeană amânarea cu trei luni a datei de majorare a accizei la motorină, folosită de către transportatorii de marfă, și aplicarea acesteia doar la benzină.

Ulterior, după o discuție cu președintele Băsescu, premierul a anunțat că va amâna cu trei luni, până la 31 martie 2014, majorarea accizei și la benzină, nu doar la motorină, iar șeful statului a precizat că în aceste condiții poate promulga bugetul pe acest an.

Marți, premierul Victor Ponta a declarat că Guvernul nu poate renunța la introducerea accizei de 7 eurocenți la carburanți deoarece bugetul deja aprobat nu poate fi redeschis și nici închis fără această taxă.

El a adăugat că este dreptul președintelui să decidă dacă, în aceste condiții, nu va semna din nou memorandumul cu FMI.

Guvernul vrea ca board-ul FMI să aprobe două evaluări ale acordului preventiv al României, după ce președintele Traian Băsescu a refuzat să semneze ultimul memorandum, opunându-se astfel introducerii accizei suplimentare de 7 eurocenți pe litru de carburanți, document care încheia evaluarea derulată la finele anului trecut de FMI.

Săptămâna trecută, președintele Traian Băsescu a spus, la întâlnirea cu delegația FMI, că nu va susține introducerea accizei pe combustibil, precizând că nu va bloca decizia Guvern-FMI, de data aceasta, dar să nu i se ceară să semneze aceste negocieri