Ovidiu Tempea
23.04.2012
Financiar

Cum va fi afectată România de tăierea rating-urilor în UE. Ce probleme va trebui să rezolve Guvernul și la cât ar putea ajunge cursul

Cum va fi afectată România de tăierea rating-urilor în UE. Ce probleme va trebui să rezolve Guvernul și la cât ar putea ajunge cursul
Decizia S&P de a retrograda nouă țări din zona euro ar putea avea ca efect creșterea costurilor de finanțare în euro pentru România, atât prin contagiunea aversiunii la risc a investitorilor, cât și prin canalul bancar, întrucât instituțiile-mamă se vor finanța și mai scump, afirmă analiștii români

Decizia S&P de a retrograda nouă țări din zona euro ar putea avea ca efect creșterea costurilor de finanțare în euro pentru România, atât prin contagiunea aversiunii la risc a investitorilor, cât și prin canalul bancar, întrucât instituțiile-mamă se vor finanța și mai scump, afirmă analiștii români, citați de Mediafax.

În ciuda amploarei deciziei S&P, analiștii nu văd uniform efectele la nivelul UE sau al României, iar diferențele sunt observabile încă de la interpretarea anunțului agenției de rating.

„Decizia S&P de a reduce ratingul suveran pentru majoritatea țărilor din zona euro este una foarte greu de digerat. Teoretic, pentru a repara această situație, zona euro trebuie să reducă datoria publică și să arate cum poate credibil să crească veniturile. Pentru ambele este nevoie de timp. O altă soluție ar fi fost creșterea economică, dar aici probabilitatea este mult mai mică”, a comentat analistul Florin Cîțu.

El crede că pe termen scurt aceste decizii vor afecta negativ creșterea economică din România, prin costuri mai mari ale capitalului.

„Efectul imediat al acestor decizii se va simți în costul de finanțare. Din păcate pentru noi, faptul că Franța, Italia, Austria se finanțează mai scump înseamnă că și prețul capitalului direcționat către România va fi mai mare”, a spus Cîțu.

Pe termen lung, daca UE vrea să rămână competitivă la nivel global, Cîțu consideră că efectul ar trebui să fie o creștere a productivității și înscrierea pe un canal de creștere economică sustenabilă.

„Totul depinde de cum vor reacționa politicile economice. Eu sper să înteleagă că a venit momentul ca taxele și impozitele pe capital să scadă și astfel să contracareze efectul acestor decizii. Bineînțeles, scăderea taxelor trebuie facută în același timp cu reducerea datoriei publice”, a adăugat Cîțu.

Economistul șef al Raiffeisen Bank România, Ionuț Dumitru, spune că pe cât este de dramatică decizia S&P, pe atât este de nefundamentată, și se întreabă retoric care sunt motivele de netăgăduit pentru care au fost retrogradate Austria și Franța.

„La rândul ei, Italia are maturități bine așezate și politici fiscale de anul trecut foarte sănătoase, care-i vor conduce la surplus primar. Mi se pare că agențiile de rating încercă cumva să împingă țările cu probleme către probleme și mai mari”, a spus Dumitru.

El vede în următoarea perioadă un nou val de aversiune la risc, care va afecta și România.

„Dacă ai ajuns să retrogradezi țări ca Austria și Franța, investitorii se vor întreba: Dar Europa de Est ce are? E posibil ca la nivel european să vedem un nou val de aversiune și să vedem o aversiune și în Europa de Est, prin contagiune, prin neîncredere. Să sperăm că piețele vor mai începe să diferențieze. România are politici sănătoase, a redus deja deficitul, arată mult mai bine decât multe state din Europa și cu o evoluție în continuare în îmbunătățire”, a continuat Dumitru.

Economistul Raiffeisen nu exclude niciun efect negativ prin canalul bancar, prin scumpirea costului de finanțare.

„Finanțările în euro, cel mai probabil, vor avea o tendință de scumpire în România, ceea ce poate să avea și un aspect pozitiv, prin stimularea creditării în lei. În ceea ce privește riscul deprecierii leului, cu o inflație mică și în scădere spațiul de manevră este mai mare și ca dobândă, și la nivel de curs. Cu un curs ușor mai depreciat, până la 4,4 lei/euro, nu văd efecte semnificative. Important să nu fie mai mult”, a adăugat Dumitru.

Deși în contextul internațional este inevitabilă o presiune pe curs în toată Europa de Est, Dumitru crede că în România ar trebui să fie efecte mai mici pentru că prezența nerezindeților este mai redusă.

„Probabil că, treptat, băncile vor primi aprobări de la BNR să vândă euro pentru a-și reduce pozițiile valutare rezultate din trecerea la IFRS, ceea ce va mai limita presiunea pe cursul de schimb”, a conchis Dumitru.

Lucian Isar este singurul analist român contactat de Mediafax care crede că decizia S&P nu este doar fundamentată, dar chiar ușor în urma realităților din piețele internaționale și evaluărilor făcute de investitori.

„Această modificare este în realitate un pas spre normalitate în sensul restabilirii încrederii în arhitectura internațională de ratinguri și evidențierea diferențelor relative de risc ale diferitelor economii. Modificarea este una sugerată în prealabil de către agenție, iar investitorii și guvernele nu au fost luați prin surprindere. În plus, nu face decât să vină în urma riscurilor implicit atașate de către cotațiile de piață diferitelor instrumente cu risc suveran. Altfel spus, mișcarea agenției vine cu mult în urma mișcărilor de piață”, a comentat Isar.

El crede că decizia S&P poate afecta economia Romaniei atât în sens pozitiv, cât și negativ.

Pe partea pozitivă, Isar sesizează că S&P aduce ratingul României mai aproape de cel al altor țări europene, în linie cu existența unui diferențial de risc real mai scăzut.

„Suplimentar, recomadarea S&P de a concentra eforturile către creșterea economică pot permite României mai mult spațiu de negociere a traiectoriei de atingere a țintelor pentru realizarea compactului fiscal”, a arătat Isar.

Chiar dacă se înscrie în categoria celor care cred că influentele negative pot veni pe partea fluxurilor financiare și ale sistemului bancar, Isar nu vede acest pericol din legăturile cu Franța și Austria, ci dinspre Grecia.

„În cazul Greciei, situația trebuie soluționată cât mai repede, iar sensul rezolvării, preluarea unei cote mai mari de datorii de catre Europa ori faliment, poate să afecteze semnificativ economia României atât pozitiv, cât și negativ”, a încheiat Isar.

Un ton mult mai rezervat în ceea ce privește impactul asupra României a avut economistul șef al UniCredit Țiriac Bank, Dan Bucșa, care sesizează inițial, dincolo de argumentația oficială, coincidența între momentul anunțului S&P și reușitele de a se împrumuta în piață ale Spanirei și Italiei.

„Nu va fi un impact semnificativ dacă nu face un pas similar și Moody’s sau Fitch. Dar dacă Franța își pierde definitiv ratingul AAA, adică o altă agenție de rating o retrogradează, atunci niciun bond emis de o entitate europeană nu mai poate să fie triplu A. Nu exclud o astfel de situație, dar această decizie nu va face decât să grăbească crearea unei agenții de rating europene”, a atras atenția Bucșa.

În ceea ce privește efectele asupra pieței interne, Bucșa se așteptă la o penalizare a activelor din centrul și estul Europei, dar nu vede o contagiune pe canal bancar direct din decizia S&P.

„Probabil că BCE va continua să reducă costurile de finanțare ale băncilor pe termen mediu. Finanțarea alternativă prin obligațiuni era deja scumpă pentru băncile europene. Cred că sunt alte motivații pentru care se va scumpi fiunanțarea, mai importante decât decizia agenției de rating. Deja banii se scumpeau pentru băncile europene”, a continuat Bucșa.

Econsomitul șef al UniCredit s-a arătat sceptic că România va putea ieși pe piețele externe în prima jumătate a anului, pentru că se împrumută foarte multe țări cu rating mai bun și datorii mari de finanțat.

„Contează disponibilitatea investitorilor de a investi. Cred că dacă vom fi vizați de investitori vor fi aceia care au interes pentru Europa de Est. Avem mai multe șanse în continuare în dolari. CDS-ul este în continuare ridicat. Când se va publica deficitul pe 2011, care va fi sub ținta de 4,4% din PB, se va vedea și în CDS, pentru că piețele judecă după ultima cifră”, a mai spus Bucșa.

S&P a retrogradat vineri ratingurile Italiei, Spaniei, Portugaliei și Ciprului cu câte două trepte și pe cele ale Franței, Austriei, Maltei, Slovaciei și Sloveniei cu o treaptă.

Calificativele Franței și Austriei au fost coborâte de la AAA la AA+, clubul țărilor din zona euro cu rating maxim fiind astfel restrâns la patru membri – Germania, Olanda, Luxemburg și Finlanda.

Olanda, Luxemburg și Finlanda au fost puse însă pe perspectivă negativă, singura țară complet neafectată de raportul S&P fiind Germania, al cărei rating a fost confirmat, cu perspectivă stabilă.

×
Inchide