De 17 ani, România încearcă recuperarea a 60 milioane dolari din Libia. Ministerul Finanțelor: „Căutăm o modalitate de reluare a discuțiilor”. Ce sumă spune Becali că are de primit

De 17 ani, România încearcă recuperarea a 60 milioane dolari din Libia. Ministerul Finanțelor: „Căutăm o modalitate de reluare a discuțiilor”. Ce sumă spune Becali că are de primit
Patronul Stelei plusează în stilul său și spune că suma reală pe care o are de încasat este de 100 de milioane de dolari.

Statul român încearcă de 17 ani, fără succes până acum, să recupereze o datorie de peste 60 de milioane de dolari de la Libia. Concret este vorba despre 45,5 milioane dolari, la care se adaugă alte 23 milioane dinari libieni ( circa 18 milioane dolari americani), sume la care se adaugă penalități. Creanța datează de dinainte de 1990 și provine din exporturi de arme, dar și din lucrări de construcții – școli, blocuri, spitale – realizate în Libia de către firme din România.

Pentru recuperarea datoriei a fost constituită, încă din 1994, o comisie formată din reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri – Departamentul de Comerț Exterior și Ministerul Administrației și Internelor. Comisia a primit mandat de la Guvern pentru recuperarea creanței din Libia. Oficialii de la Ministerul Finanțelor dau vina pe „poziția rigidă” a părții libiene.

„Creanțele României din Libia provin din operațiuni de comerț exterior și cooperare economică derulate de societăți comerciale românești în baza Acordurilor de colaborare dintre cele două țări semnate în anii 1974, 1979, 1981 și 1984. Reglementarea creanțelor României din Libia a înregistrat până în prezent practic o stagnare, cu toate că au avut loc mai multe runde de negocieri, cele două părți nereușind să ajungă la nici un rezultat concret în această problemă datorită poziției rigide abordate de partea libiană”, au declarat pentru gândul reprezentanți ai Ministerului Finanțelor. Ei adaugă că în noul context politic de la Tripoli, partea română va căuta să identifice o modalitate de reluare a discuțiilor pentru reglementarea creanțelor României din această țară.

Theodor Stolojan: „Libia va cere o extindere a termenelor de plată a datoriilor”

Europarlamentarul Theodor Stolojan, care a fost prim-ministru în perioada 1991-1992, este de părere că recuperarea creanțelor din Libia nu se va putea face prea curând, pentru că este de așteptat ca Libia să ceară o reeșalonare a datoriilor. „Libia va avea nevoie de mari fonduri pentru reconstrucția sa după distrugerile suferite. Are nevoie de bani să își refacă infrastructura, alimentarea cu apa. Nu avem o idee exactă asupra distrugerilor suferite de această țară. Probabil Libia va face apel pentru ajutoare și pentru reeșalonarea datoriilor. În cazul Irakului s-a ajuns la o reeșalonare pe termen lung a creanțelor. Libia va cere probabil o extindere a termenelor de plata a datoriilor”, a declarat pentru gândul Theodor Stolojan.

Cine și ce bani are de recuperat. Gigi Becali: „Aștept să se liniștească apele”

Lista firmelor care au de recuperat bani din Libia cuprinde cinci societăți. Cea mai mare sumă o are de recuperat Romtehnica, cu 39,25 milioane dolari SUA, potrivit datelor obținute de gândul de la Ministerul Finanțelor.
O altă firmă, Arcom, deținută de omul de afaceri Gigi Becali, are de recuperat 16,6 milioane dinari libieni (13,7 milioane dolari SUA), potrivit Ministerului Finanțelor. Contactat de gândul, Becali a declarat că de fapt suma pe care o are de recuperat Arcom din Libia este mult mai mare, de aproape 100 de milioane de dolari. „Să se liniștească apele și apoi o să mergem acolo să le recuperăm”, a spus Gigi Becali, care crede că actuala situație din Libia ar putea favoriza recuperarea mai rapidă a datoriilor. El a spus că nu știe dacă statul a făcut demersuri pentru recuperarea datoriilor.

Și Tarom are de recuperat 0,9 milioane dolari SUA din Libia, proveniți din contracte de tip interline din perioada de dinainte de 1990. „Creanțele pe care Compania Tarom le avea de recuperat de la Compania Lybian Arab Airlines au fost preluate de către Ministerul Finanțelor Publice, care a încercat recuperarea lor. Nu deținem informații cu privire la stadiul recuperării”, au declarat pentru gândul oficiali ai Tarom. Contractul interline este contractul în baza căruia două companii aeriene își acceptă reciproc biletele de transport aerian. Acesta dă dreptul fiecărui partener de a emite propriile bilete de transport aerian pe zborurile celuilalt partener.

Pe lista firmelor ce au de încasat bani din Libia se mai află Contransimex, cu 0,7 milioane dolari SUA și 4,8 milioane dinari libieni și Romagrimex – cota părții române (capitalul social) la societățile mixte din domeniul agriculturii – 4,75 milioane dolari SUA și 1,5 milioane dinari libieni – venituri cuvenite din activitatea societăților mixte.

O lege, două HG-uri mai multe ordine ale miniștrilor și o ordonanță de Guvern au fost elaborate în decursul timpului pentru a reglementa activitatea de recuperare a creanțelor statului.

Controversata „creanță Libia” de 88 de milioane de dolari a Rompetrol SA

Pe de altă parte, Ministerul Finanțelor consideră că SC Rompetrol SA datorează statului român 88 de milioane de dolari, existând un proces în derulare, din 2006, privind așa-numitul dosar „creanța Libia”. Pe scurt, suma ar reprezenta o parte din investiția efectuată în anii „’80 de către statul român, prin Rompetrol, pe atunci societate de stat, pentru operațiunile de dezvoltare și exploatare a unui zăcământ de petrol din Libia.

În anii ’80, România a obținut concesiunea unui câmp petrolier în Libia, în bazinul Murzuk, pe 20 de ani. Pe vremea guvernului Văcăroiu, statul a vândut concesiunea spaniolilor de la Repsol, pe motiv că nu existau fonduri pentru exploatare, iar operațiunea se desfășoară prin Rompetrol, care era atunci companie de stat. Prima tranșă de bani a fost virată de Rompetrol la bugetul de stat, dar a doua nu a mai fost virată niciodată.

„Cea de-a doua tranșă nu a mai intrat în contul statului, motiv pentru care statul român este parte în procesul cu Rompetrol – de data asta societate privată – pentru recuperarea sumei de 88 de milioane de dolari plus 200 de milioane de lei, care de fapt reprezintă stoc și dobânzi”, a declarat recent la România te iubesc! Bogdan Drăgoi, secretar de stat în Ministerul Finanțelor.

„Ministerul Finanțelor Publice s-a constituit parte civilă în procesul de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție având ca obiect paguba creată de S.C. Rompetrol S.A. prin nevirarea la bugetul statului a drepturilor cuvenite prin Acordul de exploatare și împărțire a pachetului EPSA, încheiat în anul 1980 între Rompetrol of Libya și National Oil Company”, se arată într-un răspuns primit de gândul de la Ministerul Finanțelor. Datoria ce ar trebui recuperată de la Rompetrol S.A. este de 88.753.221 dolari SUA, la care se adaugă accesoriile calculate conform reglementărilor legale în vigoare pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, se mai arată în răspunsul de la Finanțe.

Acțiunea în instanță inițiată de Ministerul Finanțelor în contradictoriu cu S.C. Rompetrol S.A. este în curs de derulare, mai spun oficialii de la Finanțe.

Ce spune Rompetrol

Kazahii de la Rompetrol nu recunosc datoria de 88 de milioane de dolari reclamată de Ministerul Finanțelor. „După cum a susținut în mod constant și argumentat pe parcursul întregii controverse privind titlul asupra ceea ce generic a fost denumit „creanța Libia”, Rompetrol nu a datorat niciodată vreo sumă de bani statului român în contul acestei creanțe. Reiterăm faptul că atât proiectul petrolier în discuție, cât și sumele rezultate din cesionarea sa, au fost contractate în numele Rompetrol, entitate de sine stătătoare, cu personalitate juridică și patrimoniu proprii, iar nu în numele statului român”, se arată în răspunsul remis gândul din partea Departamentului de Comunicare și Relații Publice din cadrul Grupului Rompetrol.

Oficialii citați mai precizează că Rompetrol a fost privatizată cu întregul său patrimoniu, drepturi și obligații. „Atâta vreme cât efortul economic pentru derularea proiectului în discuție a fost suportat de Rompetrol, iar titlul juridic asupra acestuia a aparținut tot companiei, iar nu statului român, Rompetrol își reiterează poziția în sensul că nu datorează vreo sumă de bani statului din așa-numita >”, menționează sursa citată.

COMENTEAZĂ ACEST SUBIECT ȘI PE FACEBOOK GÂNDUL

Ştirea tristă a dimineţii! A murit chiar înainte de alegeri! Dumnezeu să îl odihnească
FOTO. Imagini incendiare cu Mirela Vaida de acum 15 ani! Atunci nu era vedetă şi...
Ce fac musulmanii în noaptea nunţii, în dormitor. Tradiția care a șocat întreaga lume
Calendar Ortodox 26 septembrie 2020. Trebuie să spui „La mulți ani”. Cruce neagră azi
FOTO. Daniela Crudu, într-o lenjerie intimă sumară! Fanii au lăudat trupul care se vedea complet
Ce fac și cum arată părinții lui Mihai Gâdea. Detaliul nebănuit despre familia directorului Antena3
Baronii PSD care îşi joacă ultima carte la alegerile locale de duminică
Alegeri locale 2020. Cum trebuie pusă ștampila pentru ca votul să fie valabil și cum...
Ştirea tristă a dimineţii! A murit chiar înainte de alegeri! Dumnezeu să îl odihnească
Ce fac musulmanii în noaptea nunţii, în dormitor. Tradiția care a șocat întreaga lume
Descoperire de PROPORȚII! Au reconstruit fața unei MUMII și au răsturnat tot ce știam despre...
De ce nu votează Raed Arafat la alegerile locale 2020. Puțini ar fi bănuit că...
Horoscop Neti Sandu 26 septembrie! Vin bani cu nemiluita
Arafat a făcut ANUNȚUL ȘOC! Ce se va întâmpla iarna asta în România
Poți face infarct de la prea multă bucurie? 5 cauze mai puţin cunoscute ale infarctului...
Descoperă România cum nu ai mai văzut-o. Destinaţii de vacanţă magice la doi paşi de...
„Elveţia României”: locurile unde se află cele mai frumoase şase sate din România pe care...
Inchide