• Publicat:
  • Actualizat:
Financiar

Declarațiile INCENDIARE ale unui oficial UE. CRIZA din GRECIA ar putea avea un deznodământ TRAGIC pentru poporul elen

Declarațiile INCENDIARE ale unui oficial UE. CRIZA din GRECIA ar putea avea un deznodământ TRAGIC pentru poporul elen
O propunere INDECENTĂ, pe cale să devină realitate în ultimele ore

Propunerea Germaniei ca politica fiscal-bugetară a Greciei să fie preluată de către autoritățile europene, calificată drept „indecentă” de presa de la Atena, ar putea fi, totuși, pusă în practică.

Oficialii UE negociază acum un mecanism prin care să poată interveni în mod direct în politica guvernului elen, informează Bloomberg. Dacă acest mecanism va fi pus în aplicare, Grecia nu va mai avea, practic, putere de decizie asupra propriei economii și va fi primul stat de la înființarea UE care își va pierde suveranitatea fiscal-bugetară.

Conform propunerilor actuale, instituțiilor europene li se va conferi puterea de a implementa măsurile de austeritate convenite cu Grecia în cadrul acordului de salvare financiară, după cum a declarat pentru Bloomberg unul dintre oficialii apropiați discuțiilor, care făcut aceste precizări sub protecția anonimatului.

Mecanismul prin care o parte din puterea guvernului de la Atena se transferă la Bruxelles ar accelera procesul decizional și ar întări guvernanța zonei euro. Pe fondul problemelor pe care le are Grecia în respectarea condițiilor asumate în acordul financiar de evitare a falimentului, oficialii europeni caută acum noi modalități de a rezolva problemele care apar cu statele care nu își respectă angajamentele în schimbul cărora au primit banii de care aveau atâta nevoie, a adăugat oficialul european.

Purtătorul de cuvânt al Comisie Europene, Maja Kocijancic, nu a oferit, pentru moment, nicio poziție oficială.

Citește aici Răspunsul Atenei la „atacul” Germaniei asupra suveranității economice a Greciei

Financial Times a prezentat în ediția de sâmbătă un presupus document oficial din care reiese că Germania a propus numirea, cu acordul tuturor statelor din zona euro, a unui nou comisar european, care să aibă drept de veto asupra deciziilor fiscal-bugetare ale guvernului de la Atena.

Cel mai probabil această propune va arunca Atena „în aer”, mai ales pentru că politicienii se pregătesc pentru alegeri iar guvernul condus de proaspătul numit premier, Lucas Papademos are sprijinul a doar 10% dintre greci.

În acest moment între guvernul Greciei și deținătorii de titluri de stat elene se duc negocieri tehnice intense pentru a ajunge la o formulă clară prin care datoria statului grec ar urma să fie redusă cu circa 50%, așa cum a decis UE la finele anului trecut.

În total ar fi vorba despre ștergerea unei datorii totale de circa 100 de miliarde de euro, de peste trei ori mai mult decât datoria publică actuală a României.

Scopul acestei reduceri, „hair cut”, după cum este denumită de oficiali, este scăderea ponderii datoriei publice elene de la 160% la 120% din PIB în 2020.

În momentul de față Grecia este dependentă de ajutorul financiar, de 145 de miliarde de euro, acordat, cu anumite condiții, de către CE și FMI. Suma, avansată de cotidianul german Der Spiegel, este cu 15 miliarde de euro mai mare decât cea anunțată inițial, în decembrie 2011.

Inchide