Drumul Realitatea TV, de la primul post de știri din România la pierderea licenței

Redactor:
Departamentul Life
Drumul Realitatea TV, de la primul post de știri din România la pierderea licenței
Postul Realitatea TV, care a început să emită în 2001, se va închide miercuri seară, odată cu expirarea licenței audiovizuale. Realitatea Media, care deține Realitatea TV, a intrat în insolvență în urmă cu opt ani, iar, în aprilie, Curtea de Apel București a decis intrarea companiei în faliment.

Marți, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a decis respingerea cererii de prelungire a valabilității licenței audiovizuale Realitatea TV – care expiră pe 30 octombrie -, membrii autorității audiovizuale stabilind că legea nu permite continuarea activității postului. Mai precis, Realitatea Media, care are, în prezent, restanțe fiscale de peste 10 milioane de lei și al cărei plan de reorganizare a fost infirmat în luna aprilie, nu a depus în documentația de la CNA certificatul fiscal necesar pentru prelungirea valabilității licenței.

Totuși, tot marți, CNA a aprobat modificarea licenței Realitatea Plus, deținută de Geopol International SRL, controlată de Cozmin Gușă, în sensul în care aceasta va avea aceeași emisie ca cea pe care o avea Realitatea TV.

Pe 1 aprilie anul acesta, magistrații Curții de Apel București au decis infirmarea planului de reorganizare propus de S.C Realitatea Media S.A și a trimis cauza la judecătorul sindic în vederea intrării în faliment. Decizia instanței a fost irevocabilă.

„Admite recursul. Modifică în parte sentința recurată, în sensul că: Infirmă planul de reorganizare propus de debitoare și trimite cauza la judecătorul sindic în vederea intrării în faliment a debitoarei S.C. Realitatea Media S.A”, se arăta în decizia instanței, publicată pe portalul Curții de Apel București.

Compania a depus apoi la Înalta Curte de Casație și Justiție două acțiuni în încercarea de a scăpa de faliment, ambele fiind respinse.

I-am văzut pe Elan Schwartzenberg și pe Sorin Ovidiu Vantu ca adevărații luptători împotriva Realității TV. Vă aduc aminte că Vântu a fost al treilea patron al Realitatea TV, după Silviu Prigoană și după niște interpuși ai lui Adrian Năstase. Iar Elan Schwartzenberg nu a fost niciodată, după cum s-a lăudat la televizor că ar fi fost. El este cel care a adus Realitatea TV în insolvență și a pus-o la dispoziția unor grupări infracționale care, atenție!, i-au cuprins și pe Sorin Blejnar, care astăzi este întemnițat, conform mărturiilor tuturor din acele dosare, și pe mortul Codruț Marta, de a cărui dispariție Elan Schwartzenberg este acuzat”, a spus Cozmin Gușă, în luna mai, după ce Elan Schwartzenberg a depus o plângere penală împotriva sa, pentru abuz de încredere, prin „fraudarea creditorilor”.

Realitatea Media a intrat în insolvență în septembrie 2011.

Sebastian Ghiță, care controla grupul de firme Asesoft, a preluat în octombrie 2010 managementul societății Realitatea Media, care deținea la momentul respectiv licențele audiovizuale pentru televiziunile Realitatea TV și The Money Channel, dar și pentru posturile de radio Realitatea FM și Guerrilla.

După mai multe luni de conflicte între Sorin Ovidiu Vîntu și Sebastian Ghiță, omul de afaceri Elan Schwartzenberg a anunțat, în aprilie 2011, că a cumpărat 91% din acțiunile la Bluelink Comunicazione, acționarul majoritar al Realitatea Media, omul de afaceri deținând astfel 82% din grupul media. Ulterior, copiii lui Sorin Ovidiu Vîntu au anunțat într-o conferință de presă că tatăl lor nu mai este asociat în niciun fel în această afacere.

În octombrie 2011, Rovigo, desemnat administrator judiciar al Realitatea Media, a anunțat că a denunțat contractului cu Asesoft Internațional, fapt pentru care compania condusă de Sebastian Ghiță nu a mai administrat Realitatea TV.

Tot în octombrie, Realitatea TV a început să emită dintr-un nou sediu, cel din clădirea Willbrook, cel vechi de la Piața Presei Libere fiind la momentul respectiv închiriat de compania Asesoft, controlată de Sebastian Ghiță, fostul manager al Realitatea.

În septembrie 2012, era anunțat un plan de restructurare al Realitatea TV, care prevedea reducerea numărului de angajați la jumătate, de la 630.

În ianuarie 2013, CNA a aprobat o solicitare a societății Geopol International, deținută de Cozmin Gușă și Maricel Păcuraru, de lansare a postului de știri Realitatea Plus, care urma să emită în România, Republica Moldova și în țări din Balcanii de Vest.

În martie 2013, Cozmin Gușă și Maricel Păcuraru au intrat oficial în acționariatul Realitatea Media SA, în care nu se mai regăseau nici Elan Schwartzenberg și nici copiii lui Sorin Ovidiu Vântu. Mai precis, acționarul majoritar al Realitatea Media SA era societatea Strategies Research Investments SRL (86,513817357%), ai cărei acționari erau: Cozmin Gușă (50%) și Maricel Păcuraru (50%).

În mai 2013, Elan Schwartzenberg înștiința Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) că este proprietarul tuturor mărcilor Realitatea Media, precizând totodată că orice solicitare de autorizare a unei televiziuni cu denumirea Realitatea Plus necesita acordul său. Totuși, Tribunalul București a admis în aceeași lună cererea formulată de Realitatea Media SA și a suspendat efectele contractului de cesiune prin care compania Win Win Business & Lobby Company Limited, controlată de Elan Schwartzenberg, a devenit proprietarul mărcilor Realitatea.

În august 2013, procurorii anticorupție i-au audiat pe Sorin Ovidiu Vîntu, pe fiica acestuia, Ioana Vântu, dar și pe Cozmin Gușă, în calitate de martori într-un dosar în care se făceau cercetări privind modul în care s-a făcut preluarea acțiunilor Realitatea Media, după ce Elan Schwartzenberg a ieșit din acționariatul trustului. Existau suspiciuni că Realitatea Media ar fi fost preluată în mod abuziv de societatea Strategies Research Investments SRL, ai cărei acționari erau Cozmin Gușă și Maricel Păcuraru. Totodată, anchetatorii verificau și modul în care Elan Schwartzenberg a cumpărat acțiuni din Realitatea Media.

În octombrie 2013, nouă persoane, printre care Fabian Schwartzenberg și Monica Hoffman – fratele și o apropiată a lui Elan Schwartzenberg -, erau urmărite penal pentru infracțiuni ce au avut ca scop influențarea deciziilor privind SC Realitatea Media SA și preluarea acesteia, potrivit DNA. Era suspectată implicarea acestora în fapte care se circumscriu infracțiunilor de spălarea banilor, complicitate la înșelăciune, bancrută frauduloasă, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor sub forma complicității, a participației improprii sau a tentativei, fals în înscrisuri sub semnătură privată”. În 2011 și 2012, învinuiții, aparent acționari majoritari sau acționari minoritari, au derulat acțiuni infracționale pentru influențarea deciziilor în cadrul procedurii insolvenței, în mod direct sau prin persoane fizice ori juridice interpuse, în scopul influențării deciziilor referitoare la SC Realitatea Media SA și preluării controlului asupra acesteia, susțineau anchetatorii. „Scopul urmărit de fiecare dintre învinuiții din cauză a fost asigurarea controlului asupra deciziilor luate în cursul procedurii insolvenței, astfel încât să înscrie o sumă cât mai mare în tabelul creanțelor care determina schimbarea componenței Comitetului Creditorilor al societății aflate în insolvență și a numărului de membri”, a arătat DNA.

Ulterior, alte trei persoane, printre care Maricel Păcuraru, au fost urmărite penal, fiind acuzate că, în cadrul procedurii insolvenței Realitatea Media, au antedatat contracte de cesiune, pentru a prejudicia societatea, potrivit DNA.

Tot în octombrie 2013, DNA a anunțat că deputatul PSD Marius Manolache, cumnata lui Elan Schwartzenberg, Oana Mihaela, omul de afaceri Liviu Luca și administratorul special al Realitatea Media Florin Bercea, alături de alte societăți comerciale, au fost puși sub învinuire în dosarul preluării acțiunilor televiziunii.

Florin Bercea, la momentul respectiv administratorul special al societății Realitatea Media, a fost acuzat de fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. În cazul acestuia, anchetatorii arată că există indicii că, în calitate de administrator special, a solicitat înregistrarea mențiunilor privind schimbarea acționariatului Realitatea Media utilizând extrase ale registrului acționarilor falsificate.

În același dosar au fost puse sub învinuire firmele Realitatea Media, Strategies Research Investments – deținută de Cozmin Gușă și Maricel Păcuraru – și Rovigo, fostul administrator judiciar al Realitatea Media.

SC Realitatea Media SA era urmărită penal pentru spălare de bani, având în vedere că, potrivit anchetatorilor, „există date și indicii temeinice că a fost finanțată cu bani proveniți din evaziune fiscală, transferul banilor fiind realizat sub forma unor contracte de împrumut”.

În ianuarie 2015, televiziunea de știri Realitatea Plus, deținută de Cozmin Gușă și Maricel Păcuraru (care, în noiembrie 2014, a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare cu executare într-un dosar privind polițele de asigurare pentru angajați, în care prejudiciul era de peste patru milioane de euro), a fost lansată pe satelit, conținutul său fiind diferit de cel difuzat de Realitatea TV.

Marți, Edward Pastia, director editorial Realitatea TV, a comentat pentru MEDIAFAX decizia CNA de a nu prelungi licența audiovizuală a postului, dar și perspectiva lansării Realitatea Plus ca „o televiziune de știri fără legătură cu trecutul”.

„Noi am sperat până în ultima clipă că ni se va face dreptate, că se va ține cont de faptul că Legea Audiovizualului are prevederi vizavi de firmele media aflate în insolvență, am sperat că se va ține cont de încercările noastre repetate de a ne achita datoriile către buget, încercări respinse de fiecare dată de ANAF, care ne aplică legea nouă a insolvenței, deși noi am intrat în insolvență pe legea veche, am sperat că lumea va judeca, până la urmă nu numai în litera ci și în spiritul legii, am sperat că, în general, peisajul mass-media are nevoie de o clarificare a tuturor problemelor. Dacă legiuitorul modifică o lege a insolvenței, însă nu modifică și celelalte legi și acte normative legate de această problemă, se ajunge în această situație”, a declarat Pastia pentru MEDIAFAX.

Reprezentantul postului de televiziune a explicat pentru MEDIAFAX și în ce fel vede debutul programelor pe postul Realitatea

„Tehnic va fi o provocare, reacția și partea legală, avocați, vom vedea, astăzi mâine cât de repede se va putea… astfel încât să vedem cum se va putea înlocui Realitatea cu o nouă televiziune de știri. Din punct de vedere tehnic este cel mai greu pentru noi să venim cu emisiuni noi pe Realitatea Plus, dar Realitatea Plus avea în grilă retransmisie o bună parte din program Realitatea TV. Dispărând Realitatea TV, o bună parte din program ar trebui să fie producții proprii. Însă nu suntem pregătiți, cum am spus, am sperat până în ultima clipă că nu se va face dreptate, nouă, jurnaliștilor care lucrăm acolo, dar lucrul acesta nu s-a întâmplat, ca atare va trebui, într-o primă fază, să încercăm să acoperim emisia Realitatea Plus cu ce a fost mai bun la Realitatea TV, după care, să începem să dezvoltăm Realitatea Plus ca o televiziune de știri fără nicio legătură cu trecutul”, a spus Pastia.

 

Inchide