Guvernul Bolojan a îndatorat România extern cu 3,4 miliarde de euro în primele șase luni. Deficitul de cont curent a depășit 14 miliarde de euro

România intră în a doua jumătate a anului cu o nevoie tot mai mare de bani din exterior pentru a-și finanța dezechilibrele. Datoria externă a crescut cu 4,3 miliarde de euro în primul semestru din 2026, până la 232,8 miliarde de euro, în timp ce deficitul de cont curent a ajuns la 14,2 miliarde de euro.

Practic, economia românească consumă și investește mai mult decât produce în raport cu exteriorul, iar diferența trebuie acoperită prin finanțare externă. Problema devine mai apăsătoare într-un moment în care investițiile directe străine — una dintre formele de finanțare mai stabile — s-au prăbușit la doar 669 de milioane de euro, de la 3,7 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2025.

REACȚIE România riscă „cea mai mare criză din sistemul de sănătate din ultimii 10 ani”. Fostul ministru al Sănătății arată consecințele guvernului Bolojan

22:40

EXCLUSIV Robert Turcescu, verdict dur despre criza politică. De ce crede că alegerile anticipate sunt singura soluție. „Suntem în situația boală lungă, moarte sigură”

22:25

 Loading ...

România, tot  mai dependentă de finanțare externă

În paralel, rezerva valutară a BNR acoperă 100,2% din datoria externă pe termen scurt, față de 104,4% la sfârșitul anului trecut. Imaginea de ansamblu este, astfel, a unei economii care are nevoie de tot mai multă finanțare externă, în timp ce una dintre sursele importante de capital nou — investițiile străine directe — s-a subțiat puternic.

„În perioada ianuarie-iunie 2026 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 14 202 milioane euro, comparativ cu 13 555 milioane euro în perioada ianuarie-iunie 2025. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 121 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 58 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 849 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a adus o contribuție pozitivă de 265 milioane euro”, transmite BNR într-un comunicat de presă publicat vineri.

Datoria administrației publice a crescut cu peste 3 miliarde euro

„În perioada ianuarie-iunie 2026, datoria externă totală a crescut cu 4 309 milioane euro, până la 232 772 milioane euro. În structură datoria externă pe termen lung a însumat 184 581 milioane euro la 30 iunie 2026 (79,3 la sută din totalul datoriei externe), în creştere cu 2,4 la sută faţă de 31 decembrie 2025; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 iunie 2026 nivelul de 48 191 milioane euro (20,7 la sută din totalul datoriei externe), în creştere cu 0,1 la sută faţă de 31 decembrie 2025”,  potrivit BNR.

Statul român este însă principalul actor din creșterea datoriei externe pe termen lung. BNR arată că datoria externă pe termen lung a ajuns la 184,6 miliarde euro, cu 2,4% peste nivelul de la sfârșitul lui 2025. În datele sectoriale publicate de BNR, datoria administrației publice a urcat de la aproximativ 125,6 miliarde euro la 129,0 miliarde euro — deci cu circa 3,4 miliarde euro.

Investițiile străine, în declin accelerat

Reprezentanții băncii naționale mai arată că investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 669 milioane euro (comparativ cu 3 719 milioane euro în perioada ianuarie – iunie 2025), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit) au însumat 465 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 204 milioane euro.

În traducere economică, cifrele arată că, în loc ca deficitul extern să fie alimentat într-o măsură mai mare de capital care vine să investească în România, vedem o economie care se bazează mai mult pe finanțare prin datorie