Meserii fără căutare. Agentul imobiliar, o specie pe cale de dispariție

Oficial, la nivel național, angajatorii din România caută numai20 de agenți imobiliari. Aceasta este meseria cu cea mai redusă”cerere de forță de muncă” consemnată în trimestrul al patrulea din2010, potrivit datelor Institutului Național de Statistică(INS).
„Anii de criză au adus o reducere de circa 50% a numărului deangajați din agențiile imobiliare românești”, a declarat pentrugândul Ruxandra Cleciu, președintele Asociației Române a AgențiilorImobiliare (ARAI). Reprezentatul ARAI vede însă și o parte plină apaharului în această nouă realitate. „Piața a cernut, iar agențiicare au rămas sunt cei mai buni, adică cei care încheietranzacții”, precizează Cleciu.
Visul câștigurilor mari și rapide care aprindea imaginațiaaspiranților la statutul de agent imobiliar a apus. În prezent,majoritatea brokerilor din domeniu colaborează cu companiile deprofil, având statul juridic de PFA sau microîntreprindere, iaracest lucru presupune lipsa unui venit constant . În acestecondiții, prelungirea „înghețului” de pe piața imobiliară locală afăcut ca mulți dintre agenții imobiliari să aibă luni de zile încare nu au reușit să încaseze nici măcar un singur leu dincomisioane. Departe de modelul de succes vehiculat în presă în urmăcu trei ani al brokerului Horațiu Florescu despre care se afirmacă, în 2007, ar fi avut venituri de circa un milion de euro.

Peste 20.000 de joburi vacante la nivelnațional

Numărul locurilor de muncă vacante în trimestrul al patrulea alanului trecut a fost de 20.400. Față de trimestrul anterior,joburile disponibile sunt cu 3.000 mai puține, conform datelor INS.Însă, „comparativ cu același trimestru al anului 2009, ratalocurilor de muncă vacante a crescut cu 0,01 puncte procentuale”,potrivit aceleiași surse.

• O treime (6.800) din numărul total al locurilor de muncăvacante se regăsesc în industria prelucrătoare, unde rata a luatvaloarea de 0,71%. Circa 16% din totalul locurilor de muncă vacantes-au înregistrat în sănătate și asistență socială (3.300 de locurivacante), iar aproape 13% în administrația publică (2.600 de locurivacante).

CEREALE. Fermierilor le-a fost frică să cultive aceleași suprafețe. Seceta din 2020 a redus producția de…

Declarația unică: Cum se calculează impozitul datorat statului pe veniturile din criptomonede

• Cea mai mare cerere de forță de muncă salariată exprimată deangajatori s-a referit, în trimestrul al IV-lea din 2010, laocupațiile de operatori la instalații și mașini și asamblori demașini, echipamente și alte produse (0,79% rata locurilor de muncăvacante, respectiv 4.300 locuri vacante) și de specialiști cuocupații intelectuale și științifice (0,64% rata locurilor de muncăvacante, respectiv 4.500 de locuri vacante).

• Cea mai mare rată a locurilor de muncă vacante s-a înregistratîn sănătate și asistență socială (1,11%). La polul opus, cu celemai mici valori ale ratei locurilor de muncă vacante s-au regăsitîn industria extractivă (0,04%).

Numărul salariaților,
mult sub nivelul din 2008

Statisticile sunt însă contradictorii atunci când vine vorba de afurniza o cifră clară cu privire la numărul total de contracte demuncă în vigoare în România. Potrivit datelor Oficiului Național alRegistrului Comerțului (ONRC), la finele anului 2009 toatecompaniile din România care și-au depus bilanțul aveau împreună 4,5milioane de salariați. În aceeași perioadă, Inspecția Munciiraporta peste 5,92 milioane de contractwe de muncă active, conformZiarului Financiar. În plus, deși o serie de companii de pe piațalocală au au anunțat că dau drumul la angajări, numărul de persoanecare vor f+i recrutate nu va depăși 10.000. Dacia, Ford, Cora,Auchan, H&M, HP sau ING se numără printre numele sonore care audeclarat că vor continua politica de noi angajări.