PLANUL ÎN 10 PAȘI AL GIGANȚILOR IT PENTRU ROMÂNIA

Redactor:
Mihai Schiau
Șefii din România ai Microsoft, IBM, Lenovo și SAP oferă ZECE SOLUȚII pentru dezvoltarea României

Șefii din România ai Microsoft, IBM, Lenovo și SAP (liderul mondial al softurilor de management pentru corporații) s-au întrecut, timp de două zile, la conferința ZF Digital 11, în a-și prezenta noutățile tehnologice, dar mai ales în a explica de ce România nu este încă la nivelul celorlalte țări din UE.

gândul vă prezintă în continuare cele 10 soluții pe care marile companii din IT le văd pentru dezvoltarea României.

1. Guvernul român trebuie să investească mai mult din PIB în tehnologie: „Nu am auzit de șomeri în IT”. Mihai Tudor, CEO IBM România, spune că procentul din PIB investit în tehnologie reprezintă un indicator al gradului de dezvoltare a unei țări. În România, acest procent este mult mai mic decât în alte țări. „Cu cât România va investi mai mult din PIB în tehnologie, cu atât va fi considerată o țară mai competitivă și mai dezvoltată, iar șomajul va scădea”, spune Tudor. De aceeași părere este și Florin Talpeș, CEO al Bitdefender: „Eu nu am auzit de șomeri în industria IT. Și nu mă refer la șomaj de 10%. Chiar nu am auzit de vreun șomer în această industrie”. Ronald Binkofski, CEO al Microsoft România, e convins că guvernul va investi mai mult în tehnologie, în viitor. „Industria IT va crește în România, pentru că tehnologia va deveni mai accesibilă. Astfel, sunt convins că guvernul va investi mai mult în acest domeniu. Dar e important de știut că industria IT nu poate salva lumea de una singură, o poate face doar să meargă mai bine”, spune Binkofski.

Imagine din 31 ianuarie 2007, din preziua vizitei lui Bill Gates în România

2. România trebuie să depășească „avantajul” forței de muncă ieftine și să investească în calitate: românii știu engleză mai bine decât vecinii lor. Acum, investitorii vin pentru costul scăzut al forței de muncă. În prezent, investitorii aleg România, dintre celelalte țări din regiune, mai ales datorită costurilor foarte mici și a forței de muncă ieftine, crede Binkosfki.

Ronald Binkofski, CEO Microsoft România

„Trebuie să investiți în calitate. Investitorii nu trebuie să vină aici pentru costurile scăzute, ci pentru excelență”, spune Binkofski. Mihai Tudor de la IBM crede, însă, că mai avem două avantaje față de celelalte țări din regiune: „În România, forța de muncă este cel puțin la fel de bine calificată, iar cunoștințele de limba engleză sunt mai bune”. Totuși, Tudor avertizează că, dacă ne „lăudăm” doar cu forța de muncă ieftină, companiile mari ar putea oricând să se relocheze în Vietnam, spre exemplu, unde salariul mediu este de opt ori mai mic decât la noi.

3. România trebuie să convingă investitorii străini să treacă de la call-centere la afaceri „mai deștepte”: experiența Nokia și modelul IBM care dezvoltă „activități pe partea superioară”. Din cauză că investitorii aleg țara noastră în special pentru forța de muncă ieftină, ei deschid aici mai mult fabrici, bazate pe producție standardizată și nu pe creativitate și inovare.

Mihai Tudor, CEO IBM România

Spre exemplu, Mihai Tudor a explicat plecarea foarte rapidă a Nokia din România prin faptul că finlandezii nu dezvoltau în România componente esențiale. Astfel, activitatea Nokia poate fi foarte ușor relocată într-o țară asiatică, unde forța de muncă este și mai scăzută decât la noi. Prin comparație, Tudor spune că România este un centru foarte important pentru IBM, pentru că aici angajații fac „activități din partea superioară”, cum ar fi mentenanța aplicațiilor, și nu „din partea inferioară”, cum ar fi call-centerele și aplicațiile de back-office. „Din activitățile din partea superioară se poate pleca mult mai greu, e mult mai greu pentru IBM decât pentru Nokia să plece din România”, spune Tudor.

4. România trebuie să aibă un sistem competitiv, nu individual, nici „de fabrică”. „De ce să dau 300 de salarii mici, când pot da 10 salarii foarte mari?” Valentin Tomșa, CEO al SAP România, spune că la noi nu e nevoie de „absolvenți care să facă muncă repetitivă, ci de consultanți. Nivelul e foarte jos și se duce tot mai jos. Trebuie să ridicăm piramida valorilor, altfel există riscul ca unele firme străine să plece din România”. Tomșa spune că, dacă pui un polonez și un român față în față, sunt toate șansele ca românul să se descurce mai bine. Motivul pentru care Polonia are o industrie IT de patru ori mai dezvoltată decât noi, în condițiile unei populații doar de două ori mai numeroase, este sistemul, crede Tomșa. „La noi se gândește că o companie are 500 de oameni, fiecare produce la fel, iar la sfârșitul lunii se trage linie. Fiecare e pe cont propriu, nu avem un sistem, ar trebui construit acest sistem. De-aia când pleacă românii în străinătate sunt performanți, devin șefi de echipă sau teamleaderi. Pentru că au sistemul”, a explicat CEO-ul SAP.

Florin Talpeș, CEO Bitdefender

Florin Talpeș de la Bitdefender spune că în România nu se ține cont de factorul productivitate. „Visul oricărui patron este să aibă angajați cu randament mare. De ce să dau 300 de salarii mici, când pot da 10 salarii foarte mari, dacă acei 10 oameni sunt la fel de productivi precum ceilalți 300? Productivitatea unui angajat poate fi chiar și de 30 de ori mai mare decât a altuia, plătit la fel, pe același post”, spune Talpeș.

5. Sistemul de învățământ trebuie corelat cu cerințele pieții. Un alt „limbaj” pentru studenți. Tomșa spune că sistemul de învățământ din România e „complet decuplat” de realitate. „Acum, când termină liceul sau facultatea, absolvenții știu doar Pascal sau COBOL, limbaje de programare învechite, pe care nu le mai folosește nimeni. E un decalaj enorm între școală și societate. În cadrul companiilor, absolvenții sunt luați și reformați pe cu totul alte modele decât în școală. O luăm de la zero, practic. Iar nivelul de educație scade pe zi ce trece, în loc să crească”, spune Tomșa.

Valentin Tomșa, CEO SAP România

Diferența față de vestul Europei este enormă și din acest punct de vedere, crede CEO-ul SAP. „În școlile vest-europene, când iese un absolvent de facultate economică, SAP îl învață doar elementele corporatiste și îl poate implica imediat, îl face funcționabil imediat. În România, ce să mai zic…”, spune resemnat Tomșa. Decanul unei facultăți de management din București a declarat, în cadrul conferinței ZF Digital 11, că, în alte țări, nu guvernul este reponsabil pentru bunul mers al învățământului, ci societatea civilă, în special oamenii de afaceri. Răspunsul lui Tomșa este sec: „Care e societatea aia civilă în România?”

6. România trebuie să susțină afacerile autohtone mici. Modelul german translatat în România. „O altă metodă de ieșire din criză este susținerea afacerilor mici, care în România lipsesc cu desăvârșire”, spune Ronald Binkofski de la Microsoft. „În țările cele mai dezvoltate, afacerile mici sunt foarte numeroase și puternice. Spre exemplu, în Germania, care este un model pentru gestionarea economiei pe perioada de criză, afacerile mici reprezintă baza economiei. Guvernul român ar trebui să facă treabă mai bună”, spune Binkosfki, jumătate german, jumătate polonez, care conduce afacerile Microsoft în România de doar un an.

7. Scurtarea perioadei de licitații pentru contractele publice. „În România, contractele publice ale SAP au o valoare de doar 15-20% din total. În alte țări, procentul este mult mai echilibrat. Asta pentru că, în alte părți, contractele publice nu sunt de lobby. În plus, acolo, încheierea de contracte cu statul este mult mai simplă. Nu trebuie să dureze trei ani să organizezi o licitație, după care să o amâni încă doi”, spune Tomșa de la SAP. El a precizat că firma pe care o conduce a încercat de mai multe ori să propună proiecte statului român, însă acestea s-au împotmolit, din motive greu de explicat. „Le-am propus de multe ori, dar e complicat…”, se plânge șeful SAP.

8. Mai multă tehnologie, mai puțini birocrați la stat. Modelul firmelor private. „Tehnologia ajută la rezistarea în fața crizei, este folosită foarte puternic de alte țări. Gadgeturile sunt instrumente absolut fundamentale pentru ieșirea din criză. Veniturile globale ale SAP au crescut cu 32%, în trimestrul trei din 2011, tocmai datorită adaptării suporturilor digitale pentru ieșirea din criză. România e una dintre cele mai slabe piețe pentru SAP, pentru că tehnologia nu este văzută drept o soluție pentru ieșirea din criză. Din fericire, firmele private din România consideră astfel de sisteme determinante”, spune Tomșa. El crede că tehnologia le permite oamenilor să-și gestioneze mai bine businessul, oferindu-le o privire mai detaliată. „Dacă nu folosești tehnologia, e ca și cum ai gestiona afacerea din avion”, spune Tomșa. CEO-ul SAP crede că o afacere fără tehnologie este ca un șofer prost cu o mașină bună. „Oricât de bună ar fi mașina, dacă șoferul e prost, intră în gard”, spune Tomșa.

9. Gata cu jocurile! Crearea de aplicații utile pe gadgeturi. Tabletele folosite pe scară largă în zona de business. Tocmai fiindcă el consideră tehnologia un „instrument fundamental împotriva crizei”, Tomșa spune că ar trebui ca industria să creeze mai multe aplicații economice sau utilitare, nu doar pentru distracție. „Noi folosim tehnologia doar fiindcă e ‘nice to have’. E frumos să ai un gadget, să te uiți pe el, să primește un SMS, să îți dai cu părerea pe forumuri. Dar ar trebui să facem aplicații cu adevărat utile. În momentul actual, tablete sunt folosite 90% pentru mailuri, jocuri și aplicații. Ce putem să facem este să mutăm tehnologia de la zona de gadget la zona de business”, a declarat Tomșa.

10. Renunțarea la modelul păgubos „românul se pricepe un pic la toate”. Fiecare industrie să facă lucrul la care se pricepe cel mai bine. Directorul general Lenovo România, Aurel Nețin, a fost destul de reticent când a fost întrebat ce ar putea să facă firma sa pentru a scoate România din criză.

Director General Lenovo România

„Nu vreau să intru în speculații legate de guvern. Noi suntem o firmă de IT și ne ocupăm doar de IT”, a declarat Nețin. Acest răspuns înseamnă, însă, mai mult decât un „nu comentez”. Directorul Lenovo a sugerat că, dacă fiecare ar face lucrul la care se pricepe, țara ar ieși în mod natural din criză.

Ce NEBUNIE. Marius Şumudică nu mai vine la Universitatea Craiova şi semnează cu un club...
EXCLUSIV! Un interlop a încercat să calce cu mașina un bebeluș și era să-l omoare...
FOTO. Imaginile `ascunse` de timp! Cum arăta Cristina Spătar în urmă cu 15 ani: era...
DOLIU ÎN LUMEA POLITICĂ! A MURIT! ADRIAN NASTASE… o carieră politică și legislativă de excepție
Surpriză la aterizarea lui Halep în Australia! O româncă i s-a alăturat Simonei și s-au...
ULTIMA ORĂ! Veste GENIALĂ despre programul Rabla 2021. Toți oamenii așteptau asta
Iohannis s-a vaccinat public la Spitalul Militar. Preşedintele dă startul etapei a doua a campaniei...
BANCUL ZILEI – Nimfomana cu experiență
Un cuplu de chinezi, asasinați într-o cameră de hotel. Imagini de pe camerele de supraveghere
EXCLUSIV! Un interlop a încercat să calce cu mașina un bebeluș și era să-l omoare...
Ce a spus Lidia Buble după ce l-a văzut pe Răzvan Simion cu noua iubită:...
Ultima FOTOGRAFIE a lui Mihai Eminescu. În trei ani s-a schimbat aproape cât în trei...
ATENȚIE! Vortexul polar pune stăpânire pe România. Temperaturile vor scădea până la -23 grade. Este...
ATENȚIE! Când avem voie să facem nunți în 2021. Pandemia de covid-19 iar ne dă...
Secretul lui Mary din „Războiul Depozitelor” a ieșit la iveală. E uluitor cine se afla...
Programare vaccinare COVID. Încep înscrierile! Iată care este procedura și cum te poți înscrie online
Antonia a publicat poze complet nemachiată: Am învățat să mă accept cum sunt
Este oficial: Categoria de salariaţi care va putea ieşi la pensie la 57 de ani....
Jobul unde eşti plătit ca să nu faci nimic. Poţi să primeşti chiar şi 100...
4 plante care pătrund instantaneu în articulații și le repară! Tot ce trebuie să cunoști...
Inchide