Departamentul Economic
11.06.2019
Financiar

România, codașă la competitivitatea digitală în Uniunea Europeană

România, codașă la competitivitatea digitală în Uniunea Europeană
România se situează pe locul 27 din cele 28 de state membre ale UE în cadrul indicelui economiei și societății digitale (DESI) pentru 2019 al Comisiei Europene, publicat marți.

Indicele monitorizează performanța digitală globală din Europa și urmărește progresele înregistrate de țările UE în ceea ce privește competitivitatea digitală.

România înregistrează cele mai bune rezultate la dimensiunea „Conectivitate”, datorită disponibilității pe scară largă a rețelelor fixe de bandă largă de mare și foarte mare viteză (în special în zonele urbane). Cu toate acestea, digitalizarea economiei a rămas în urmă, în condițiile în care mai mult de o cincime dintre români nu au utilizat niciodată internetul și mai puțin de o treime au competențe digitale elementare. În ceea ce privește serviciile publice digitale, România are cea mai scăzută performanță dintre statele membre, în ciuda ponderii mari a utilizatorilor de e-guvernare (pe locul 7 în UE). Pe de altă parte, 45 % dintre locuințele din România sunt abonate la servicii de bandă largă de foarte mare viteză, România clasându-se astfel pe locul al treilea în UE. În ceea ce privește specialistele din domeniul TIC, România este bine situată în clasament, aflându-se pe locul al 16-lea datorită faptului că 1,3 % din cetățenele române lucrează în domeniu.

În ceea ce privește dimensiunea capitalului uman, România se situează pe locul 27 în rândul țărilor UE, cu mult sub media UE. Nivelurile competențelor digitale de bază și avansate rămân cele mai scăzute în rândul statelor membre ale UE. Doar 29 % dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani au competențe digitale de bază (57 % la nivelul UE în ansamblu) iar 10 % au competențe digitale avansate (față de o medie a UE de 31 %). În ciuda creșterii procentului de specialiști în domeniul TIC de anul trecut, aceștia reprezintă o proporție mai mică din forța de muncă în comparație cu ansamblul UE (2,1 % față de media UE de 3,7 %). În ceea ce privește absolvenții în domeniul TIC, România are rezultate bune, aflându-se pe locul 6 între statele membre ale UE, cu 4.9 % din numărul total de absolvenți. În ceea ce privește specialistele din domeniul TIC, România se află pe locul 16, aceste specialiste reprezentând 1,3 % din femeile încadrate în muncă în România, ceea ce situează această țară cu puțin sub media UE de 1,4 %. România se află pe locul trei în ceea ce privește ponderea femeilor în rândul tuturor specialiștilor în domeniul TIC (25,7 % în 2017, față de media UE de 17,2 %).6 România se situează pe locul 11 în ceea ce privește decalajul de remunerare între femei și bărbați, diferența de remunerare fiind de 16%.

În general, România înregistrează în continuare cel mai scăzut nivel de utilizare a serviciilor de internet dintre statele membre ale UE. 21 % dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani nu au utilizat niciodată internetul (față de media UE de 11 %). În România, oamenii sunt dornici să se implice în diverse activități online, în special rețele sociale și apeluri video. Utilizarea rețelelor sociale este mai răspândită decât în toate celelalte țări ale UE, România situându-se pe primul loc la acest
capitol; astfel, 86 % dintre utilizatorii de internet utilizează rețelele sociale (față de 65 % în UE). De asemenea, cetățenii români au utilizat apeluri video (51 %) peste media UE (49 %). Cu toate acestea, utilizarea serviciilor bancare și a celor de cumpărături, muzică, materiale video și jocuri (10 %, 26 % și, respectiv, 63 %) este sub media UE, în principal din cauza lipsei de încredere în tehnologia digitală.

În ceea ce privește integrarea tehnologiei digitale de către întreprinderi, România se situează pe locul 27 în rândul țărilor UE, cu mult sub media UE. În comparație cu ultimii doi ani, locul ocupat de România a rămas stabil în ceea ce privește această dimensiune. Nu s-au constatat modificări la aproape niciunul dintre indicatori. Întreprinderile din România profită de posibilitățile oferite de analiza volumelor mari de date (big data) (11 % față de media UE de 12 %); la acest capitol România se situează pe locul 14. 9 % dintre întreprinderile din România utilizează rețelele de socializare (comparativ cu media UE de 21 %). S-a înregistrat o ușoară îmbunătățire a utilizării serviciilor de cloud, de la 6 % în 2017 la 7 % în 2018, însă România rămâne cu mult sub media UE de 18 %. Doar 8 % din totalul IMM-urilor fac vânzări online (față de media UE de 17 %), în timp ce 2 % dintre acestea efectuează vânzări online transfrontaliere (comparativ cu media UE de 8 %).

Țările care și-au stabilit obiective ambițioase în conformitate cu Strategia privind piața unică digitală a UE și le-au combinat cu investiții adaptate au obținut performanțe mai bune într-o perioadă de timp relativ scurtă. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale indicelui economiei și societății digitale (DESI) din acest an. Cu toate acestea, faptul că cele mai mari economii din UE nu sunt lideri digitali indică necesitatea accelerării procesului de transformare digitală, astfel încât UE să rămână competitivă la nivel mondial.

Vicepreședintele pentru piața unică digitală, Andrus Ansip, a declarat: „La sfârșitul anului 2014, când am început să elaborăm un plan pentru piața unică digitală, am dorit să construim o strategie pe termen lung pentru a stimula mediul digital în Europa, pentru a reduce la minimum insecuritatea juridică și pentru a crea condiții echitabile pentru toți. Având în vedere că UE a convenit asupra a 28 din cele 30 de propuneri legislative, creând astfel 35 de noi drepturi și libertăți digitale, punerea în aplicare cu succes a pieței unice digitale poate contribui în mod semnificativ la îmbunătățirea continuă a rezultatelor la nivel național. Este imperios necesar să se introducă reguli noi în vederea sporirii conectivității, a economiei bazate pe date și a serviciilor publice digitale, dar și pentru a ajuta statele membre să asigure dobândirea de către cetățeni și întreprinderi a competențelor digitale adaptate la nevoile pieței de muncă moderne.”

Comisarul pentru economie digitală și societate digitală, Mariya Gabriel, a adăugat: „Indicele economiei și societății digitale din acest an demonstrează că viteza transformării digitale trebuie să crească, astfel încât UE să rămână competitivă la nivel mondial. Pentru a reuși acest lucru, trebuie să continuăm să colaborăm în vederea unei economii digitale mai incluzive și să garantăm tuturor cetățenilor UE accesul neîngrădit la competențe digitale, pentru ne bucura de prosperitate și pentru a construi o Europă mai digitală.”

Statisticile DESI din ultimii 5 ani arată că investițiile bine direcționate și politicile digitale solide pot avea un impact semnificativ asupra performanței țărilor individuale. Se poate lua ca exemplu cazul Spanieiîn ceea ce privește banda largă de foarte mare viteză și cel al Ciprului în ceea ce privește conectivitatea, cel al Irlandei în ceea ce privește digitalizarea întreprinderilor și cel al Letoniei și Lituaniei în ceea ce privește serviciile publice digitale.

Conectivitatea s-a îmbunătățit, dar este încă insuficientă pentru a răspunde creșterii rapide a nevoilor din acest domeniu. Indicatorii DESI arată că cererea de bandă largă de mare și foarte mare viteză este în creștere și se preconizează că va continua să crească și în următorii ani, având în vedere caracterul tot mai sofisticat al serviciilor de internet și al nevoilor întreprinderilor. 60 % din gospodării au acces la conectivitate de foarte mare viteză, de cel puțin 100 Mbps, iar numărul de abonamente la astfel de servicii crește. 20 % dintre locuințe utilizează bandă largă ultrarapidă, o cifră de patru ori mai mare decât în 2014.

UE a convenit asupra unei reforme a normelor UE din domeniul telecomunicațiilor, prin care își propune să răspundă nevoilor crescânde în materie de conectivitate ale europenilor și să stimuleze investițiile. Suedia și Portugalia înregistrează cel mai ridicat nivel de utilizare de bandă largă de foarte mare viteză, iar Finlanda și Italia sunt cele mai avansate în ceea ce privește alocarea spectrului 5G.

Mai mult de o treime dintre cetățenii europeni în cadrul forței de muncă active nu au competențe digitale elementare, cu toate că majoritatea locurilor de muncă necesită cel puțin competențe elementare, și doar 31 % au competențe avansate în utilizarea internetului. În același timp, există o cerere tot mai mare de competențe digitale avansate în toate sectoarele economiei, datorită creșterii numărului de specialiști în tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) cu 2 milioane în ultimii 5 ani în UE.

Finlanda, Suedia, Luxemburg și Estonia sunt lideri la această dimensiune a indicelui.

83 % din cetățenii europeni accesează internetul cel puțin o dată pe săptămână (în creștere față de 75 % în 2014). Pe de altă parte, numai 11 % din populația UE nu a fost niciodată online (în scădere de la 18 % în 2014).

Utilizarea de apeluri video și servicii video la cerere, disponibilă pe diferite programe informatice și aplicații pentru telefoane inteligente, a cunoscut cea mai mare creștere. Pentru a păstra încrederea utilizatorilor în mediul online, la 25 mai 2018 au intrat în vigoare noi norme ale UE privind protecția datelor.

Tehnologiile digitale sunt mai prezente în întreprinderi, dar comerțul electronic înregistrează o creștere lentă. În general, cele mai performante țări din UE în acest domeniu sunt Irlanda, Țările de Jos, Belgia și Danemarca, în timp ce Ungaria, România, Bulgaria și Polonia trebuie să recupereze decalajul.

Un număr tot mai mare de întreprinderi utilizează servicii de cloud (18 % în comparație cu 11 % în 2014) și platforme de comunicare socială pentru a interacționa cu clienții lor și cu alte părți interesate (21 % în comparație cu 15 % în 2013).

Cu toate acestea, numărul IMM-urilor care își vând bunurile și serviciile în mediul online a stagnat, menținându-se în ultimii ani la 17 %.

Pentru a impulsiona comerțul electronic în UE, Uniunea a propus o serie de măsuriCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••, de la sporirea transparenței prețurilor de livrare a coletelor la simplificarea normelor privind TVA și contractele digitale. Începând cu 3 decembrie 2018, consumatorii și întreprinderile pot identifica cele mai bune oferte online în întreaga UE fără a fi discriminați în funcție de cetățenie sau de reședință.

În ceea ce privește serviciile publice digitale, ce intră sub incidența reglementărilor UE, se observă o tendință de convergență între statele membre pentru perioada 2014-2019.

64 % dintre utilizatorii de internet care trimit formulare administrației lor publice utilizează acum canalele online (față de 57 % în 2014), ceea ce demonstrează avantajul procedurilor online față de alte proceduri care implică mai multă birocrație.

În aprilie 2018, Comisia a adoptat inițiative referitoare la reutilizarea informațiilor din sectorul public și la e-sănătate, care vor îmbunătăți semnificativ serviciile publice online transfrontaliere în UE.

În ceea ce privește utilizarea serviciilor publice digitale, inclusiv a serviciilor de e-sănătate și de guvernare electronică, Finlanda și Estonia au înregistrat cele mai mari punctaje în cadrul indicelui.

Marți a mai fost făcut public și Tabloul de bord privind femeile în domeniul digital, care demonstrează că țările UE competitive în domeniul digital sunt de asemenea lideri în participarea femeilor la economia digitală.

Finlanda, Suedia, Luxemburg și Danemarca au cele mai mari punctaje în ceea ce privește participarea femeilor la economia digitală. Cu toate acestea, disparitatea de gen persistă la nivelul UE în ceea ce privește utilizarea internetului, competențele digitale, precum și competențele de specialitate și ocuparea unui loc de muncă în sectorul TIC, cele mai mari inegalități observându-se la acestea din urmă: numai 17 % dintre specialiștii în domeniul TIC sunt femei, iar acestea câștigă în continuare cu 19 % mai puțin decât bărbații. În plus, numai 34 % dintre ´absolvenții de STIM (științe, tehnologie, inginerie și matematică) sunt femei, un număr care trebuie să crească în următorii ani.

Indicele economiei și societății digitale (DESI), calculat anual, măsoară progresele realizate de statele membre ale UE în direcția unei economii și a unei societăți digitale, în principal pe baza datelor furnizate de Eurostat. Acesta ajută țările din UE să identifice sectoarele care necesită investiții și măsuri prioritare. DESI este, de asemenea, instrumentul-cheie utilizat pentru analizarea aspectelor digitale în cadrul semestrului european.

DESI include o analiză detaliată a politicilor digitale naționale, oferind astfel o imagine de ansamblu asupra progreselor și a punerii în aplicare a politicilor de către statele membre. La aceste rapoarte este anexat un capitol mai detaliat consacrat sectorului telecomunicațiilor din fiecare stat membru. Pentru ca rezultatele statelor membre să poată fi comparate cu mai mare ușurință, DESI cuprinde, de asemenea, analize comparative între țări în următoarele domenii: conectivitatea, competențele, utilizarea serviciilor de internet, adoptarea tehnologiei digitale de către întreprinderi, serviciile publice digitale, investițiile în cercetare și dezvoltare și în inovare consacrate tehnologiei informației și comunicațiilor și utilizarea de către statele membre a fondurilor disponibile pentru cercetare și inovare în cadrul programului Orizont 2020.

În timpul mandatului Comisiei Juncker, UE a convenit asupra a 28 dintre cele 30 de propuneri legislative menite să elimine barierele și să creeze o piață unică digitală, în beneficiul tuturor cetățenilor și întreprinderilor europene. Pentru a consolida investițiile în infrastructuri și competențe esențiale, Comisia a prezentat propuneri de investiții direcționate pentru perioada 2021-2027, care trebuie aprobate de statele membre ale UE și de Parlamentul European.

Inchide