ROMÂNIA INTRĂ în acordul privind SALVAREA EURO, NU dă BANI în fondul de 200 de MILIARDE de euro al FMI, deși AR PUTEA, dar VA SCHIMBA CONSTITUȚIA

Liderii zonei Euro se întâlnesc astăzi într-o sesiune de negociere restrânsă, înaintea Consiliului European care are loc la Bruxelles, joi și vineri, pentru a încerca să ajungă la o înțelegere privind măsurile pentru aducerea pe linia de plutire a monedei unice

UPDATE 16.00 Traian Băsescu face declarații despre implicarea României în noul TratatLIVE TEXT

„Miza pentru noi a fost să fim parte a proceselor care se vor desfășura în interiorul eurozonei”, a spus președintele Băsescu. El a explicat că România este „extrem de dependentă” de tot ce se întâmplă în zona Euro: economia, finanțarea împrumuturilor și exporturile României depind de evoluția monedei unice.

„Deși nu suntem un stat membru al zonei Euro, suntem extrem de dependenți de statele euro”, a spus Băsescu.

Președintele a mai explicat că acordul va fi redactat de către experții europeni până la sfârșitul lunii decembrie, apoi statele care doresc trebuie să semneze acest acord cel mai târziu până la sfârșitul lunii martie 2012. „În situația în care Marea Britanie își va modifica poziția, se va reacționa imediat”, a spus Băsescu.

Președintele Băsescu a explicat că, pentru introducerea prevederii că deficitul structural anual nu poate depăși 0,5%, România va fi nevoită să își modifice Constituția, pentru că nu există o altă lege echivalentă care să poată cuprinde această obligație. „România nu are un astfel de act normativ și nici un politician nu ar trebui să fie tentat să se joace cu termenii”, a spus președintele, menționând că doar Curtea de Justiție a Uniunii Europene poate stabili dacă există o lege echivalentă Constituției unui stat.

Citește aici declarațiile lui Traian Băsescu despre Olanda

„Iată cum a venit UE și ne spune, domnule președinte, ai fost inspirat că ai trimis în Parlament proiectul de Constituție de mai multe luni”, a mai spus Băsescu.

Președintele a explicat că România și celelalte 5 state non-euro care au decis să ia parte la acest acord trebuie să contribuie cu 50 de miliarde de euro la fondul suplimentar pentru FMI. Cu toatea acestea, România nu va plăti nici un ban suplimentar: „Statele care sunt într-un acord cu FMI nu trebuie să contribuie cu bani la Facilitate„.

Băsescu spune însă că „România nu ar fi incapabilă să participe” la această contribuție. „Avem soluții, nu suntem o țară neputincioasă, care nu ar putea să reacționeze la salvarea unei situații„. Citește aici declarațiile integrale

UPDATE 15:40 Angela Merkel face declarații. Le puteți vedea LIVE aici

UPDATE 15.25 Jurnaliștii britanici de la Sky News au surprins cele mai grăitoare și amuzante imagini ale summitului de la Bruxelles. Ei l-au surprins pe președintele Franței Nicolas Sarkozy cum refuză să dea mâna cu premierul britanic David Cameron.

UPDATE 14.30 Suedia, Cehia și Ungaria sunt de acord să ia parte la noul Tratat

Suedia, Cehia și Ungaria s-au alăturat celorlalte 23 de state care vor semna tratatul de guvernanță fiscală, singura țară din UE care nu participă la acord fiind astfel Marea Britanie, potrivit unei variante în lucru a comunicatului de la finalul summit-ului UE de joi și vineri, citată de Reuters.

Decizia pare să izoleze și mai evident Marea Britanie, care și-a folosit joi dreptul de veto pentru a bloca modificarea Tratatului UE.

„Șefii de stat sau de guvern din Bulgaria, Cehia, Danemarca, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Suedia au indicat posibilitatea de a participa la acest proces (încheierea unui nou tratat – n.r.), după consultarea parlamentelor, acolo unde este cazul”, se spune în document.

UPDATE 14.15 În așteptarea discursului președintelui Traian Băsescu, de la finalul lucrărilor Consiliului European, nu este încă limpede dacă România va fi nevoită să cotizeze bani suplimentari la FMI, ca urmare a faptului că s-a obligat să participe la Tratatul de integrare fiscală a Zonei Euro.

Economistul șef al BNR, Valentin Lazea, este de părere că va fi nevoie de o sumă suplimentară: „Nu se poate să ai mese gratuite”. În același timp, premierul Emil Boc susține că, dat fiind că România are deja încheiat un acord cu FMI, nu va fi nevoită să cotizeze în plus.

UPDATE 14.00 Valentin Lazea, economistul șef al BNR: „Nu se poate să ai mese gratuite”

Valentin Lazea, economistul-șef al Băncii Naționale a României, este de părere că decizia summit-ului UE privind întărirea regulilor fiscale ar putea avea un efect favorabil asupra economiei României pentru că va duce la disciplinarea politicilor macroeconomice. Citește mai departe

UPDATE 13.40 Emil Boc: Cine are acord cu FMI nu plătește bani suplimentari

Premierul Emil Boc a declarat, într-un interviu pentru postul public de radio, că România nu va fi nevoită să cotizeze bani suplimentari la FMI, în urma acordului pe care s-a obligat să-l respecte.

„Din datele pe care le am la acest moment, concluzia este că țările care sunt într-un acord cu FMI nu contribuie la acest fond suplimentar, dar vom aștepta concluziile UE pentru a vedea dacă se menține acest punct de vedere”, a spus Emil Boc, la postul public de radio.

România susține regula unui deficit bugetar de maxim 3% din PIB și a unei datorii publice de cel mult 60%, cu impunerea mecanismelor de conformare și sancțiuni pentru nerespectarea acestor limite, considerând că problemele actuale ale UE au fost generate de politicieni populiști, a spus premierul Boc.

UPDATE 13.15 Banca Națională a României trebuie să contribuie, împreună cu celelalte cinci bănci centrale ale statelor non-euro, cu 50 de miliarde euro

Statele UE din afara zonei euro, inclusiv România, ar trebui să contribuie, prin băncile centrale, cu 50 miliarde euro la împrumuturile în valoare totală de 200 miliarde euro pe care Uniunea Europeană vrea să le acorde Fondului Monetar Internațional (FMI) pentru combaterea crizei. Citește mai departe

UPDATE 11.00 România și alte cinci state care nu fac parte din eurozonă au acceptat să respecte prevederile noului Tratat de integrare fiscală

Țările din zona euro și alte șase state din afara blocului monetar, printre care și România, vor încheia, până în luna martie, un tratat interguvernamental care vizează consolidarea și intregrarea fiscală puternică la nivelul UE.

Acordul presupune în principal reglementări fiscale pentru echilibrarea bugetelor și coordonarea politicii economice la nivel european, potrivit comunicatelor transmise vineri de Consiliul Uniunii Europene după discuțiile de joi de la summit-ul de la Bruxelles.

Printre obligațiile pe care și România va trebui să le respecte se numără modificarea Constituției sau a unei legi fundamentale echivalente, pentru a include obligația de a nu depăși un deficit bugetar anual de 3% din PIB, dar și contribuția financiară suplimentară la FMI. Statele semnatare ale acordului trebuie să strângă 200 de miliarde de euro, pentru FMI, prin acorduri bilaterale. Citește mai departe

UPDATE 07.46 David Cameron consideră refuzul de revizuire a tratatului o decizie dificilă dar bună

Premierul britanic David Cameron a justificat vineri dimineață la Bruxelles refuzul său de modificare a tratatului UE, vorbind despre o „decizie dificilă dar bună”, deoarece intersul Marii Britanii nu era protejat, relatează AFP.

„Dacă nu poți obține siguranță în interiorul tratatului, este mai bine să rămâi în afară”, a apreciat premierul în cadrul unei conferințe de presă la încheierea primei zile a summitului de la Bruxelles. Citește mai departe

UPDATE 07.17 Angela Merkel: Rezultatul „bun” al summitului va permite euro să își recâștige credibilitatea

Cancelarul german, Angela Merkel, a apreciat vineri că summitul european pe tema crizei euro a ajuns la un „rezultat bun” care trebuie să permită euro să își recâștige „credibilitatea”, relatează AFP.

„Am ajuns, după negocieri îndelungi la un rezultat bun”, a declarat ea la încheierea primei zile a summitului de la Bruxelles, unde s-a ajuns la un acord de principiu privind consolidarea disciplinei bugetare din țările Uniunii monetare. Citește mai departe

Vedeți aici declarația comună a liderilor europeni după întâlnirea de joi noapte

UPDATE 07.10 BCE va gestiona fondurile de salvare din zona euro

Banca Centrală Europeană (BCE) va administra actualul Fond de salvare din zona euro (FESF) și, pe viitor, Mecanismul european de stabilitate (MES), ce urmează să îi succeadă primului în 2012, a anunțat vineri președintele francez Nicolas Sarkozy la Bruxelles, relatează AFP.

„Am ajuns la un alt acord, pot să vi-l anunț, Banca Centrală este cea care va gestiona FESF și MES”, a declarat Sarkozy în fața presei la încheierea primei zile a summitului de la Bruxelles, precizând că această decizie a fost luată la propunerea președintelui BCE, Mario Draghi. Citește mai departe

UPDATE 07.03 Sarkozy: Acordul privind disciplina bugetară, încheiat în 17 din cauza refuzului M.Britanii

Noul acord pentru consolidarea disciplinei bugetare în zona euro va fi adoptat de 17 state membre ale zonei euro și de țări voluntare din cauza refuzului Marii Britanii, care a impus „condiții inacceptabile”, a declarat vineri Nicolas Sarkozy, citat de AFP. Citește mai departe

UPDATE 06.58 Eșec al unui acord pe tema euroobligațiunilor în zona euro

Statele din zona euro nu au reușit să ajungă la un acord, vineri, pentru emiterea, chiar și într-un viitor îndepărtat, a euroobligațiunilor pentru mutualizarea datoriilor, a declarat președintele UE Herman Van Rompuy, după o noapte de tratative, relatează AFP.

„Nu avem un acord în această noapte pe acest subiect”, a recunoscut el în fața presei la Bruxelles, adăugând că liderii Uniunii monetare au cerut instituțiilor europene să-și „continue” lucrările pe această temă. Citește mai departe

UPDATE 06.47 Noul acord pentru consolidarea disciplinei bugetare va include 23 de țări, anunță Van Rompuy

Noul acord pentru consolidarea disciplinei bugetare în zona euro va fi închiat de cele 17 state membre ale acesteia, cărora li se vor alătura alte șase țări care nu aderă la moneda comună, a declarat vineri președintele Uniunii Europene, Herman Van Rompuy, citat de AFP.

„Cele 17 membre ale zonei euro plus alte șase țări vor încheia un acord interguvernamental”, a declarat el presei, după o noapte de negocieri, fără a numi țările respective. Citește mai departe

UPDATE 06.46 Băncile nu vor mai obligate să contribuie la restructurarea datoriilor

Țările din zona euro au convenit să renunțe la solicitările impuse băncilor private de a contribui sistematic pe viitor la planurile de restructurare a datoriei statelor cu probleme, așa cum s-a întâmplat în Grecia, relatează AFP.

Un acord în acest sens a fost încheiat în privința modalităților „de participare a sectorului privat”, pe viitor, la planurile de salvare ale țărilor amenințate de intrare în imposibilitate de plată, a anunțat vineri președintele UE, Herman Van Rompuy, la încheierea primei zile a summitului UE de la Bruxelles. Citește mai departe

UPDATE 06.41 Zona euro intenționează să acorde FMI 200 de miliarde de euro

Statele din zona euro intenționează să furnizeze Fondului Monetar Internațional (FMI) 200 de miliarde de euro, a declarat vineri președintele francez Nicolas Sarkozy, banii urmând să fie folosiți pentru susținerea țărilor cu probleme din Uniunea monetară, relatează AFP.

„Am decis să analizăm posibilitatea unei suplimentări cu 200 de miliarde de euro” a resurselor FMI, a declarat el în cadrul unei conferințe de presă. Citește mai departe

UPDATE 06.38 Președintele BCE apreciază drept „foarte bun” rezultatul summitului de la Bruxelles

Președintele Băncii Centrale Europene (BCE) Mario Draghi a calificat, vineri, drept un „rezultat foarte bun pentru zona euro” deciziile adoptate la summitul de la Bruxelles pe tema crizei datoriilor, relatează AFP.

„Este un rezultat foarte bun pentru zona euro”, a declarat el la încheierea primei zile a reuniunii. „Este baza unui pact bugetar cu mai multă disciplină în cadrul politicilor economice ale statelor membre”, a declarat el. Citește mai departe

UPDATE 05.36 Liderii europeni renunță la proiectul de modificare a Tratatului UE – diplomați

Liderii europeni nu au reușit vineri dimineață să ajungă la un acord privind o modificare a Tratatului UE pentru toate cele 27 de state membre, pentru a reforma zona euro, și explorează în prezent opțiunea unui acord limitat numai la țările Uniunii monetare, au declarat diplomați citați de AFP.

Potrivit uneia dintre sursele intervievate de AFP, negocierile purtate în cadrul summitului UE de la Bruxelles s-au blocat cu Marea Britanie, care a pus mai multe condiții pentru a fi de acord. Citește mai departe

UPDATE 01.48 Președintele francez Nicolas Sarkozy a declarat, la summitul de la Bruxelles, că „eșecul de a ajunge la o înțelegere este un lux pe care nu ni-l permitem”, notează CNN. „Este datoria noastră, nu avem încotro. Uniunea Europeană nu are altă șansă”, a mai precizat el.

Cancelarul german Angela Merkel a spus că țările din zona euro trebuie să lase deoparte „egoismul național” și să găsească o soluție pentru criza în care se găsește continentul.

UPDATE 00.59 Acord al liderilor UE privind principiul unei consolidări a disciplinei bugetare

Liderii statelor Uniunii Europene au convenit joi seara, în cadrul unui summit la Bruxelles, asupra principiului unui „pact bugetar” care să prevadă consolidarea netă a disciplinei în zona euro, au declarat surse diplomatice europene, citate de AFP.

„Există un acord pe fond”, dar „șefii de state și de Guverne nu au discutat încă forma juridică” pe care o vor lua aceste reforme, un subiect care riscă să pună probleme, a declarat unul dintre diplomații citați. Citește mai departe

UPDATE 22.15 Șefii de stat și de Guvern ai Uniunmii Europene (UE) au deschis joi seara la Bruxelles un summit crucial, în cadrul căruia încearcă să găsească soluții atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, la criza datoriilor care amenință zona euro, relatează AFP.

Reuniunea a început cu puțin înainte de ora locală 20.00 (21.00, ora României), cu un dineu care va dura până joi noaptea târziu, potrivit unui diplomat.

Summitul va continua vineri cu discuții referitoare la modificarea tratatelor UE, solicitată de Germania, în vederea unei consolidări a disciplinei bugetare, dar și asupra unor măsuri pe termen mai scurt destinate creării unor mecanisme de apărare eficiente împotriva crizei.

Programul serii a început cu o oră mai devreme, printr-o reuniune restrânsă a comitetului principalilor lideri europeni, cunoscut sub numele de „Grupul de la Frankfurt”, desemnând orașul în care a avut loc prima reuniune de acest tip.

La aceasta au participat președintele francez Nicolas Sarkozy, cancelarul german Angela Merkel, directoarea Fondului Monetar Internațional (FMI) Christine Lagarde, președintele UE Herman Van Rompuy, președintele Comisiei Europene (CE) Jose Manuel Barroso și liderul miniștrilor de Finanțe din zona euro Jean-Claude Juncker.

Președintele Bănci centrale Europene (BCE) Mario Draghi li s-a alăturat un pic mai târziu. El a temperat, joi, speranțele într-o intervenție masivă a instituției pe care o conduce împotriva crizei, invitând Guvernele să „facă maximum”.

La sosire, Lagarde a promis că FMI va „participa” la „eforturile” zonei euro împotriva crizei datoriilor.

„Euro a pierdut în credibilitate, această credibilitate a euro trebuie să fie restabilită, iar în acest scop noi trebuie să spunem clar că acceptăm angajamente suplimentare” în materie bugetară, a declarat Angela Merkel, la sosire.

Summitul se anunță dificil, după ce Berlinul și Parisul nu au reușit să aplaneze toate dezacordurile asupra mijloacelor de consolidare a disciplinei bugetare, în paralel cu o sporire a solidarității între statele din zona euro.

Modificarea tratatului UE în vederea stabilirii unei discipline bugetare ferme, care necesită un vot unanim din partea celor 27 de țări membre, se confruntă și cu opoziții. „Nu dispun de o susținere pentru modificarea tratatului” în Suedia, a anunțat la sosire premierul suedez Fredrick Reinfeldt.

Astfel, Berlinul și Parisul ar putea să orienteze spre un acord interguvernamental limitat doar la țările din zona euro.

UPDATE 20.25 Băncile europene au nevoie de capital suplimentar cumulat de 114,7 miliarde de euro, cu 8 miliarde de euro mai mult decât estimările inițiale, pentru a respecta noile prevederi introduse ca reacție la criza datoriilor suverane din zona euro, potrivit Autorității Bancare Europene (EBA).

Astfel, băncile din Grecia au nevoie de 30 de miliarde de euro, cele din Italia 15,4 miliarde de euro, dintre care UniCredit cu 7,9 miliarde de euro, iar cele din Germania 13,1 miliarde de euro, se arată într-un comunicat al EBA.

Agenția precizează că pachetul pentru Grecia a fost definit în baza programului cu UE și FMI, pentru a nu intra în contradicție cu acordurile deja încheiate. Programul de asistență definește deja un set de ținte pentru bănci, inclusiv obiective cantitative pentru rata Tier1, care sunt monitorizate regulat.

Din acest motiv, datele referitoare la băncile elene nu vor fi dezvăluite, se arată în comunicat.

Datele privind băncile germane sunt de peste două ori mai mari comparativ cu nivelul inițial de 5,2 miliarde de euro, estimat de EBA în octombrie. Deutsche Bank are nevoie de 3,2 miliarde de euro, iar Commerzbank de 5,3 miliarde de euro.

Necesarul suplimentar de capital al băncilor austriece este de 3,9 miliarde de euro, iar pentru cele din Franța de 7,3 miliarde de euro.

EBA precizează că o mare parte din necesarul de fonduri al băncilor din Austria este atribuibil Volksbank și trebuie considerat pro-forma. Acest grup se află într-un amplu proces de restructurare și de evaluare a modelului de afaceri, în urma căruia va deveni o bancă regională.

Erste Group a precizat într-un comunicat că, potrivit estimărilor EBA, banca are nevoie de capital suplimentar de 743 milioane de euro, confirmând cifra preliminară anunțată la sfârșitul trimestrului al treilea. Erste va îndeplini cerințele prin câștiguri reportate și prin vânzarea selectivă de active non-core, dar fără a apela la ajutor din partea statului.

Pe baza metodologiei EBA, indicele Core Tier 1 al Erste Group s-a situat la 8,4% în al treilea trimestru din 2011.

În cazul băncii Raiffeisen, capitalul suplimentar necesar este de 2 miliarde de euro.

Suma referitoare la suplimentarea capitalului băncilor franceze, de 7,3 miliarde de euro, este cu 1,5 miliarde de euro sub estimarea anterioară a EBA. Societe Generale trebuie să își majoreze capitalul cu 2,1 miliarde de euro, iar BNP Paribas cu 1,47 miliarde de euro.

În Spania, băncile vor avea nevoie de capital de suplimentar de 26 de miliarde de euro, din care Banco Santander de 15 miliarde de euro.

În privința băncilor din Cipru, care vor avea nevoie de 3,5 miliarde de euro, Marfin Popular Bank trebuie să își majoreze capitalul cu 1,9 miliarde de euro, iar Bank of Cyprus cu 1,56 miliarde de euro.

Autoritatea estima în urmă cu două luni că 71 de instituții financiare europene vor avea nevoie de 106 miliarde de euro pentru a putea ajunge la o rată de adecvare a capitalului Tier 1 de 9%, până la sfârșitul lui iunie 2012.

„Datele vin ca o ușurare pentru unele persoane care se așteptau ca necesarul de capital suplimentar să se dubleze”, a declarat Neil Smith, analist la banca WestLB din Dusseldorf, Germania, citat de Bloomberg.

Deficitul de capital identificat se bazează pe datele aferente lunii septembrie și nu va mai fi modificat.

Vânzările de obligațiuni suverane nu vor influența nivelul de capital necesar în iunie 2012, precizează EBA.

EBA a dat băncilor mai mult timp pentru prezentarea planurilor de strângere a fondurilor suplimentare, prelungind termenul de la 25 decembrie la 20 ianuarie.

„Aceste planuri trebuie convenite cu autoritățile naționale de reglementare și prezentate și discutate cu EBA și alte autorități competente”, potrivit EBA.

Autoritatea a respins apelurile de prelungire a termenului limită de 30 iunie 2012 pentru aducerea capitalului la nivelul stabilit.

UPDATE: Liderii europeni a început să sosească la dineul informal care precede lucrările Consiliului European, de vineri și sâmbătă. Întâlnirea începe la 20.30, ora României și va dura aproximativ patru ore. Vineri dimineață are loc un alt eveniment, pus în umbră de criza Euro: Croația semnează tratatul de aderare la Uniunea Europeană.

Liderii zonei Euro se întâlnesc astăzi într-o sesiune de negociere restrânsă, înaintea Consiliului European care are loc la Bruxelles, vineri și sâmbătă, pentru a încerca să ajungă la o înțelegere privind măsurile pentru aducerea pe linia de plutire a monedei unice. La întâlnirea restrânsă vor participa Angela Merkel, Nicolas Sarkozy, șeful Băncii Centrale Europene, italianul Mario Draghi, premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker (șeful miniștrilor de finanțe ai zonei Euro), șeful Consiliului European Herman van Rompuy și șeful Comisiei Europene Jose Manuel Barroso.

Liderii europeni se află sub o presiune imensă din partea piețelor, care nu mai au încredere să investească în finanțarea datoriilor statelor Euro. Ei trebuie să găsească rapid un plan de salvare, care să aibă efecte imediate, în contextul în care agenția de rating Standard&Poor’s a anunțat ieri că pune sub observație ratingul celor 17 state Euro.

Ratingurile acordate de agenția Standard&Poor’s statelor Euro

Ieri, președintele francez Sarkozy a avertizat că „Europa nu a ieșit încă din criză” și că „riscul unei explozii este pregnant, atât timp cât deciziile luate împreună cu Angela Merkel nu sunt implementate”, relatează AFP.

Cu toate acestea, șansele de a ajunge la o soluție de compromis nu sunt prea ridicate. O sursă din Guvernul Germaniei a declarat pentru AFP că „mai mulți parteneri nu au înțeles încă gravitatea situației” în care se află Uniunea Euopeană. Austria s-a alăturat și ea pesimismului german. Cancelarul Werner Faymann le-a spus parlamentarilor de la Viena că summitul care începe vineri „nu-și va atinge scopul de a crea un zid de protecție complet pentru eurozonă, în următorii trei până la cinci ani”.

SUA și-au exprimat speranțele ca Europa să „reușească”. Șeful Trezoreriei americane, Timothy Geithner, i-a spus ministrului de Finanțe francez Francois Baroin, „cât de important este pentru SUA și pentru celelalte state ale lumii ca Europa să reușească (să ajungă la o soluție)”. Baroin s-a arătat optimist, spunând că „nici Angela Merkel, nici Nicolas Sarkozy nu se vor ridica de la masă fără să semneze un acord puternic”.

La începutul acestei săptămâni, liderii Franței și Germaniei, poreclit cuplul „Merkozy”, au anunțat un plan de reformă a zonei Euro, care ar implica schimbări ale Tratatului UE. Măsurile ar urma să asigure „disciplina bugetară, precum și o creștere (economică) mai puternică și o competitivitate mărită”. Printre măsuri se numără angajamentul fiecărui stat, prin modificarea constituțiilor naționale, că nu se va depăși un deficit bugetar de 3% din PIB.

Cele patru mari bătălii care stau în calea salvării Euro

Jurnaliștii de la Financial Times susțin că vremea „soluțiilor de cârpeală” pentru zona Euro a trecut și că summitul care începe vineri este unul ieșit din comun. Liderii europeni sunt forțați să ia decizii rapide, cu implicații fundamentale pentru modul în care funcționează UE. Pentru multe dintre cele 17 state din zona Euro, acest lucru înseamnă să renunțe la unele privilegii care țin de suveranitatea națională. FT a identificat patru puncte de ciocnire între liderii europeni.

Primul punct se referă la tensiunea pe care o creează termenii de „solidaritate” și „disciplină”. Există o discrepanță clară între contributorii nordici la bugetul Europei și statele din sud și din est, care se bucură de banii respectivi. Nu e vorba doar de cash, ci și de o discrepanță în ce privește mentalitatea economică a acestor două zone geografice.

Germania, învățată cu o cultură a disciplinei monetare și a unei valute puternice, nu vrea ca Uniunea Europeană să devină o „uniune de transfer”, unde țările puternice să garanteze datoriile partenerilor cheltuitori. Pe de altă parte, Franța și aliații săi din sud insistă că prețul pentru „disciplină” este solidaritatea. În traducere, acest lucru ar însemna ca Banca Centrală Europeană să intervină mult mai agresiv în piața de bonduri.

Cantitatea de eurobonduri cumpărată de Banca Centrală Europeană nu a crescut semnificativ (sursa WSJ)

A doua disensiune la nivelul Uniunii se referă la statele Euro versus statele non-Euro. Scorul este de 17 la 10, iar puternica Mare Britanie se află în tabăra fără Euro. Cele mai multe state care nu au monedă Euro speră să atingă acest statut în viitor, deci nu sunt de acord cu reguli impuse de celelalte 17 state, fără să aibă nici un cuvânt de spus. România se numără și ea printre aceste state.

Al treilea punct de ruptură apare între „federaliști” și „naționaliști”. Cele două mentalități se luptă de ani de zile în interiorul Uniunii Europene. Unul dintre subiectele de bătaie este discrepanța dintre „metoda comunității”, prin care insituțiile UE precum Comisia Europeană sau Parlamentul European au un rol de bază, și „interguvernamentalism”, principiu prin care guvernele naționale au rolul principal. De când UE s-a extins înspre Est, acest al doilea principiu pare să fi avut de câștigat.

De aceea, Germania vrea un Tratat european agreat de toate cele 27 de membre UE, în care instituțiile europene să aibă puteri directe asupra disciplinei bugetare. Dacă modificările Tratatului ar fi agreate doar de cele 17 state Euro, această forță instituțională ar fi mult redusă. Franța și Marea Britanie sunt însă adeptele celeilalte mentalități, în care guvernele naționale au ultimul cuvânt.

Cea de-a patra tensiune apare între suveranitatea națională a statelor membre și suveranitatea reprezentată la Bruxelles. Dacă zona Euro se îndreaptă către o „uniune fiscală”, înseamnă că suveranitatea parlamentelor naționale asupra bugetelor scade, ceea ce înseamnă știrbirea puterii naționale.

Ironia, remarcă jurnaliștii FT, este că autorii legitimi ai integrării reale a Uniunii Europene, așa cum nu s-a mai întâmplat niciodată până acum, nu sunt politicienii, ci criza financiară și piețele de capital. Problema politicienilor este acum să dea un răspuns credibil și legitim, care să nu le strice Uniunea.

Băncile centrale se pregătesc deja de viața fără Euro

Mai multe bănci centrale din Europa au început deja să ia în calcul eșecul liderilor europeni de a ajunge la o soluție și dau semne că se pregătesc pentru situații ipotetice, deocamdată, în care unele state părăsesc zona Euro sau moneda dispare cu totul, conform Wall Street Journal.

În Irlanda, Banca Centrală evaluează dacă are nevoie de acces la mai multe facilități de tipărire de bancnote, în caz că renunță la Euro.

Elveția caută puncte de referință suplimentare de referință pentru francul elvețian, în afară de Euro. În Marea Britanie, au apărut îngrijorări față de cererea crescută de prese de tipărit bani. Grecia are deja propria facilitate de a tipări bani și a anunțat că nu caută să și-o sporească.

Letonia caută alte valute naționale pentru a-și susține lat-ul, în caz că zona Euro se rupe. Bosnia caută de asemenea alte monede pentru a-și susține marca convertibilă, temându-se de același scenariu. Muntenegru, deși nu face parte oficial din zona Euro, dar folosește moneda Euro, ia în calcul o nouă monedă națională. Problema ar fi că statul nu are capacitatea de a tipări bani.

Miercuri, J.P Morgan Chase a publicat un raport în care recomanda investitorilor și companiilor să ia măsuri de protecție pentru a preveni un colaps al monedei euro, deși susține că probabilitatea ca acest lucru să se întâmple este de doar 20%. Raportul arată însă că mulți clienți pariază împotriva euro, cumpărând derivate valutare în acest sens.

Inchide