România va împrumuta peste 500 EURO PE SECUNDĂ în 2012

Publicat: 23/04/2012, 19:32
Actualizat: 24/04/2012, 09:30

Anul viitor statul va împrumuta cel puțin 16,13 miliarde de euro, respectiv o medie de 511 euro în fiecare secundă, pentru a acoperi deficitul bugetar (diferența dintre venituri și cheltuieli) dar mai ales pentru a „rostogoli” datoriile făcute până acum, respectiv pentru a le plăti prin noi credite.

Din suma totală, circa 2,6 miliarde de euro vor fi împrumutate doar pentru a putea plăti dobânzile la împrumuturile deja luate, în creștere cu 30% față de suma de circa 2,1 miliarde de euro plătită anul acesta în același scop. Bugetul alocat dobânzilor va fi astfel comparabil cu cel al Sănătății, de exemplu.

Ponderea datoriei publice în PIB, de circa 40%, este încă mult sub pragul impus prin tratatul de aderare, de 60% din PIB, și mult mai mică decât în cazul altor state care au acum probleme privind capacitatea de a se mai împrumuta.

Spre comparație, datoria publică guvernamentală a Poloniei era de circa 195 de miliarde de euro la începutul acestui an, față de doar 46,19 miliarde de euro în cazul României.

Rezultă astfel o datorie medie pe cap de locuitor de peste 5.100 de euro în cazul polonezilor și de 2.160 de euro în cazul românilor (calculat la o populație de 38,1, respectiv 21,4 milioane de locuitori).

Nivelul datoriei publice a României față de alte state, la finele lui 2010 (click pentru a mări)

Cu toate acestea, ritmul de creștere a datoriei publice este unul deosebit de ridicat. La finele lunii august nivelul datoriei a fost de peste 207 miliarde de lei, în timp ce la începutul lui 2008 era de doar 82,3 miliarde de lei. Rezultă astfel că în doar trei ani de criză, incluzând aici și a doua parte a anului 2008, datoria publică a României a crescut cu 150%.

„Trebuie să ținem cont că o parte din datorie nu a fost folosită. A fost atrasă, mă refer la FMI, dar nu a fost cheltuită. Ea există acolo, la BNR. Nivelul datoriei publice este relativ sub control. Problema ar putea apărea, dacă ne uităm la Grecia, din ponderea datoriei în valută, în euro în special, care este destul de mare în România”, a declarat pentru gândul Matei Păun, managing partner BAC Investment.

„În ceea ce privește plățile în lei nu se poate pune problema unei eventuale incapacități de plată atât timp cât, ca soluție de ultimă instanță, BNR poate tipări, pur și simplu, banii necesari. Uitați-vă ce face Fed”, a adăugat el, făcând referire la faptul că în SUA statul se împrumută, practic, direct de la banca centrală.

În propunerea unui deficit bugetar sub 3% din PIB președintele Traian Băsescu s-a folosit de argumentul datoriei publice, respectiv de faptul că este destul de greu să finanțezi, respectiv să te împrumuți pentru a acoperi, un deficit bugetar mai mare în condițiile actuale.

42% din datoria publică guvernamentală este în euro

Însă în condițiile în care prognoza de creștere economică a fost aproape înjumătățită, de la 3,5-4% din PIB la circa 2-2,5% din PIB, apar două mari întrebări: cum va echilibra Guvernul bugetul și ce resurse mai rămân pentru a stimula creșterea economică.

Majorarea pensiilor și a salariilor va fi, cel mai probabil, amânată

Reducerea deficitului bugetar de la 4,4% din PIB anul acesta la sub 3% anul viitor, în contextul unei creșteri economice firave, va însemna, mai mult decât sigur, că Guvernul va fi nevoit să taie sau să amâne anumite plăți, sau să își majoreze veniturilor, printr-o grad mai mare de colectare, respectiv prin reducerea evaziunii.

Pe termen scurt au însă efect fie tăierile, fie majorările „peste noapte” de taxe și impozite. Președintele comisiei de buget-finanțe din Senat, democrat-liberalul Ovidiu Marian, arată spre pensii și salarii ca o posibilă resursă de echilibrare a bugetului în ținta de deficit convenită.

„În ceea ce privește promisiunile de a mări pensiile și de a da înapoi cei 25% care s-au tăiat anul trecut…dacă va fi posibil, ar fi benefic să facem aceste lucruri. În caz contrar însă asemenea măsuri nu ar duce decât la risipirea banilor economisiți până acum”, a declarat el pentru gândul.

Marian a ținut să sublinieze, în ceea ce privește contextul extern, că, deși s-a căzut de acord asupra planului de salvare a Greciei, „încă este prea devreme pentru a anticipa cu certitudine beneficiile acestui plan”. Ministrul Finanțelor Publice, Gheorghe Ialomițianu, a declarat recent că, date fiind condițiile actuale, cel mai bine, pentru buget, ar fi amânarea indexării pensiilor și a readucerii salariilor bugetarilor la nivelul de dinaintea tăierii de 25%.

Statul trebuie să aleagă cele mai importante investiții pentru a le finanța

Economiștii îndeamnă și ei, la rândul lor, la prudență, în ceea ce privește bugetul pe anul viitor. Principala problemă, susțin ei, este felul în care va fi construit bugetul, respectiv pe ce estimări și cum vor fi cheltuiți, efectiv, banii. Una dintre marile probleme ale României pare a fi cheltuirea banilor pe investiții are nu aduc rezultate economice suficient de importante.

„Bugetul ar trebui să fie conservator mai ales în ceea ce privește încasările la buget”, a declarat pentru gândul Lucian Anghel, economistul-șef al BCR.

„În ceea ce privește cheltuielile, este foarte important ca ele să fie direcționate, pe cât se poate, spre investiții, dar nu pe orice proiect, ci spre cele care pot crea cele mai multe locuri de muncă, cea mai mare valoare adăugată pe termen mediu și lung dar și cele mai ridicate încasări din taxe și impozite”, a adăugat el.

Pe lângă amânarea indexării pensiilor și a readucerii salariilor bugetarilor la nivelul de dinaintea tăierii de 25% operată în iulie anul trecut, Guvernul ar putea face rost de „spațiu fiscal” și prin reducerea pierderilor companiilor de stat sau prin privatizarea lor.

Cele 760 de companii de stat identificate de către Banca Mondială au produs anul trecut pierderi totale de circa 0,5% din PIB, respectiv circa 600 de milioane de euro, conform unui studiu recent al BM, prezentat recent de Mediafax.

Mai mult decât atât, companiile de stat au arierate, datorii neonorate la data contractuală la care trebuia făcută plata, de 5,5% din PIB, respectiv de aproape 7 miliarde de euro.

Conform studiului, din cele 760 de companii un sfert sunt, „de facto”, în faliment. Închiderea lor ar presupune concedierea a circa 100.000 de angajați.

Pe primul loc în topul companiilor de stat în faliment se află RADET, urmată de CFR SA, Oltchim, CFR Marfă și Termoelectrica.

Topul celor mai neprofitabile companii de stat – pierderi totale raportate la forța de muncă

Companie Pierdere pe angajat (lei)
SN Cărbunelui 359.000
SC Carbonifera 238.000
Termoelectrica 203.000
Șantierul Naval Mangalia 181.000
Tarom 163.000
Romavia 144.000
CN Huilei 72.000
Oltchim 60.000
Avioane Craiova 54.000
CNM Petromin 52.000
CN CFR 41.000
CFR Marfă 29.000
Radiocomunicații 20.000
Metrorex 14.000
SNLO 6.000
Poșta Română 3.000
Regia Patrimoniului Protocolului de Stat 3.000
CFR Călători 3.000

Întârzierile din reformarea companiilor de stat au fost sesizate și de către FMI, mai exact chiar de către reprezentantul României la Fond, fostul ministru de Finanțe Mihai Tănăsescu. În cadrul emisiunii „După 20 de ani”, care a fost difuzată duminică de către Pro TV, oficialul român a recunoscut că sunt probleme mari și în ceea ce privește angajamentele luate de Guvern privind introducerea managementului privat în companiile de stat.

„În programul pe care l-am definit cu guvernul, această privatizare a managementului companiilor de stat este foarte importantă pentru că știm că influența politicului la nivelul acestor companii este foarte puternică. Dacă mergem la nivelul companii locale o să vedem același lucru. Monitorizarea celor peste 800 de companii are în vedere tocmai schimbarea acestui tip de atitudine”, a declarat el.

În ceea ce privește întârzierile față de programul de privatizare asumat de către Guvernul Boc, Tănăsescu a dat exemplul Transelectrica. „Desigur, este un proces mai greoi. Trebuie angajat consultant. Lucrurile acestea se fac”, a adăugat oficialul român.

În condițiile în care Guvernul este „încorsetat” de datoria publică și de deficitul bugetar, economiștii se întreabă ce se va întâmpla cu creșterea economică.

„Eu cred că adevărata problemă acum este încurajarea creșterii economice. Se pot face investiții, se poate încuraja consumul..sunt mult lucruri care se pot face, însă ele sunt, în final, decizii politice”, este de părere Matei Păun. El a adăugat că, poate, „situația ar fi fost cu totul alta dacă nu s-ar fi tăiat așa cum s-a tăiat, pentru că, uneori, felul în care tai este la fel de important ca decizia de a tăia în sine”, făcând referire la tăierile salariale de anul trecut, care au fost aplicat „la comun”, fără nicio analiză concretă.

Privatizările ar putea și ele contribui la un rezultat economic mai bun. Eșecul Petrom însă, precum și procesul de durată privind analizarea portofoliilor lor și a firmelor care să intermedieze listarea sau vânzarea fac din acest proces unul de durată.

Datoria publică ar putea „sufoca” eventualele investiții în infrastructură

O soluție salvatoare ar putea fi investițiile în economie, operate de către stat. Însă pentru acest lucru ar fi nevoie de două lucruri: un plan concret de priorități și bani.

Premierul Emil Boc a declarat în nenumărate rânduri că statul nu își poate permite să continue să plătească pentru cele peste 40.000 de investiții pornite în anii anteriori. Chiar și în cazul în care Executivul și-ar asuma, concret, lista cu priorități, tot se va ridica problema banilor, dacă nu acum, pe moment, atunci cu siguranță în viitor. Datoria publică, deși este relativ scăzută, va deveni în acel moment o piedică în calea dezvoltării României.

„Suntem încă mult mai jos, în ceea ce privește acest indicator, față de alte state. Datoria publică este la un nivel redus, dar nu trebuie să uităm că România are nevoie de investiții masive în infrastructură în următorii ani”, atrage atenția Lucian Anghel, economistul-șef al BCR.

„Fondurile UE, chiar dacă le-am absorbi integral, nu pot rezolva integral problema infrastructurii. Asta înseamnă că, în lipsa parteneriatelor public-private, ar trebui să apelăm la datoria publică pentru a putea finanța aceste proiecte”, adaugă el.

Celebra prezentatoare TV a ţării a fost concediată. Umilinţa la care nimeni nu se aştepta...
Conversațiile intime dintre Irina şi amant! Dar stai să vezi ce poze îi dădea: 'Te-am...
FOTO. Larisa Drăgulescu se pozează în ipostaze interzise! `Am făcut așa o avere impresionantă`
Bolile în funcție de grupa de sânge. Cine riscă să facă mai ușor diabet
Cum este, de fapt, viața de soție lângă milionarul Cristi Borcea! Acum, Valentina Pelinel a...
Olaf Scholz a fost votat în funcţia de cancelar al Germaniei. Era Merkel a luat...
MOMENTUL ADEVĂRULUI: Cât de sigură este DACIA ELECTRICĂ în impact?
BANCUL ZILEI – Ion, Maria și supozitoarele buclucașe
VIDEO. Cum arată capsulele pentru sinucidere asistată în 30 de secunde
Conversațiile intime dintre Irina şi amant! Dar stai să vezi ce poze îi dădea: 'Te-am...
Cele mai perverse OBICEIURI ale oamenilor. „Sunt de-a dreptul ȘOCANTE”
BOMBĂ! ȘMECHER din Constanța SĂLTAT de MASCAȚI după ce a ÎNJURAT un POLIȚIST pe Facebook!...
Dezvăluirea șocantă făcută de Donna D’Errico la 23 de ani după rolul din Baywatch
Este 24 decembrie 2021 zi liberă? Lista completă a zilelor de vacanță pentru sărbătorile de...
Liviu Dragnea e distrus! Cine e bărbatul cu care Irina Tănase l-a înșelat
Astrele au avut dreptate. Despărțirea lui Liviu Dragnea de Irina Tănase a fost prezisă încă...
O poveste fabuloasă de succes. Cum a ajuns un IT-ist din Cluj să facă 100...
Locul superb aflat la câteva minute de Braşov, dar care nu este o staţiune de...