Summitul care ar putea decide viitorul Greciei. Cu ce mandat se duce Băsescu la Bruxelles și pe ce teme vor negocia liderii UE

Summitul care ar putea decide viitorul Greciei. Cu ce mandat se duce Băsescu la Bruxelles și pe ce teme vor negocia liderii UE
Publicat: 23/04/2012, 19:36
Actualizat: 24/04/2012, 13:58

Liderii UE se adună luni la Bruxelles în cadrul unui summit informal pentru a dezbate, în principal, asupra viitorului economic al UE și a măsurilor care trebuiesc luate sau consolidate pentru a asigura ieșirea din criza datoriilor suverane.

Președintele României, Traian Băsescu, a declarat duminică seară, cu ocazia unei conferințe de presă dedicate acestui eveniment, că pe agenda acestui Consiliul European informal se află relocalizarea marii industrii către Asia, creștere numărului de locuri de muncă din UE, dar și Tratatul Uniunii privind stabilitatea și convergența la nivelul statelor europene.

În ceea ce privește agenda proprie a României, președintele Băsescu a declarat că aceasta vizează obținerea unui răgaz pentru aplicarea „regulii de aur”, respectiv pentru impunerea unui deficit structural de cel mult 0,5% până la 1 ianuarie anul viitor.

„Este anul în care vom avea două rânduri de alegeri. Propunerea este ca Tratatul să intre în vigoare după ce este ratificat de 12 state. Mâine vom vedea dacă se ajunge la acest deziderat. Dacă se ajunge la el, va trebuie să găsim formule pentru ca propunerea făcută de noi, introducerea prevederilor regulii de aur deficitul structural de 0,5% să se facă la un an de la intrarea în vigoare a tratatului”, a declarat Băsescu.

Roubini: Grecia va renunța la euro în următorul an apoi va veni rândul Portugaliei

Consiliul se anunță a fi unul destul de tensionat, mai ales pe fondul presiunilor făcute de SUA asupra UE, de FMI asupra CE și de Uniune asupra Greciei, toate aceste presiuni vizând adoptarea cât mai rapidă a unor măsuri concrete, convingătoare, de rezolvare a crizei datoriilor publice.

Presiunile au venit și din partea participanților la Forumul Economic de la Davos, care se desfășoară zilele acestea, majoritatea oficialilor și economiștilor cerând UE mai multă determinare în rezolvarea problemelor zonei euro.

Nouriel Roubini, de exemplu, profesor de economie la Universitatea din New York, a declarat că, după părerea lui, este o probabilitate ridicată ca Grecia să părăsească zona euro în următoarele 12 luni, ea urmând să fie urmată ulterior pe acest drum și de Portugalia.

Roubini, poreclit de presă „Dr. Doom”, pentru declarațiile sale pesimiste, a fost printre puținii economiști care au prevăzut criza financiară americană din 2008, care a dus apoi la criza economică globală care încă persistă.

„Zona euro arată ca un accident de tren prezentat cu încetinitorul. Nu doar Grecia, ci și alte state sunt insolvente”, a declarat Roubini, conform Bloomberg.
El a precizat că, după părerea lui, Europa va suferi în continuare o recesiune severă și că probabilitatea ca zona euro să se „rupă” este de 50%, fapt pe care l-a mai afirmat în numeroase rânduri din toamna anului trecut.

Portugalia suferă și ea de „sindromul grecesc”

În ceea ce privește situația Portugaliei, la finele săptămânii trecute publicația britanică The Telegraph atrăgea atenția asupra faptului că Portugalia începe să semene din ce în ce mai mult cu statul elen.

În articol este citat un studiu al Institutului Kiel pentru Economie Mondială, conform căruia guvernele de la Lisabona (pentru că este vorba despre mai multe mandate) ar trebui să obțină un excedent primar de 11% din PIB ani buni pentru a evita capcana supraîndatorării, și asta într-un scenariu optimist, în care economia portugheză ar crește cu circa 2% din PIB anual.

Astfel, Lisabona pare a fi prinsă în aceeași situație ca Atena, în care sprijinul financiar primit de la FMI și CE nu este de ajuns pentru a diminua suficient de repede datoria publică.

„Datoria Portugaliei este nesustenabilă. Aceasta este singura concluzie posibilă”, a subliniat David Bencek, co-autor al acestui raport, cu precizarea că niciun stat nu poate avea un excedent primar de peste 5% pentru o perioadă mai lungă de timp.

Randamentele obligațiunilor de stat portugheze cu maturitatea de cinci ani au atins joia trecută nivelul record de 18,9% pe an, reflectând astfel îngrijorarea investitorilor că ajutorul financiar de 78 de miliarde de euro primit de la FMI, Banca Centrală Europeană (BCE) și Uniunea Europeană (UE) nu este de ajuns și ca vă fi nevoie de un al doilea acord.

Antonio Saraiva, președintele Confederației Portugheze din Industrie, a declarat recent că eroarea făcută la primul acord, în ceea ce privește valoarea lui, a fost că nu s-a luat în considerare situația marilor companii de stat, care acum sunt în situația de a nu mai avea acces la finanțare de pe piețele internaționale.

Rogoff: Grecia, Portugalia și Cipru au nevoie de restructurarea datoriei suverane

În același timp, într-un articol publicat de Wall Street Journal, Kenneth Rogoff, profesor de științe economice la Harvard, a atras atenția că actuala ameliorare a situației de pe piețele financiare în ceea ce privește costurile de finanțare este o iluzie, pentru că aceste state sunt, de fapt, finanțate indirect de către BCE.

Rogoff a subliniat, în cadrul interviului acordat WSJ, că este evident că este nevoie de restructurări ale datoriilor suverane nu numai în cazul Greciei, ci și al Portugaliei și Ciprului. Singurele restructurări de datorii „extrem de improbabile” sunt cele care privest datoriile suverane ale Germaniei și Franței, a adăugat el.

Articolul din Financial Times care a „aprins” Grecia

În weekend-ul care a precedat acest summit s-au mai întâmplat două lucruri importante: Financial Times a publicat un articol privind ceea ce pare a fi cererea Germaniei de predare de către Atena a suveranității, în ceea ce privește politica fiscal-bugetară dar și o nouă rundă de negocieri între oficialii eleni și bancheri privind reducerea datoriei publice a Greciei cu 50%.

Scopul acestei reduceri, „hair cut”, este diminuarea datoriei publice ca pondere în PIB de la 160% în acest moment la 120% în 2020, deci la un nivel dublu față de cel de 60% din PIB asumat prin tratatul de la Maastricht.

Subiectul din Financial Times a fost preluat apoi și de agenția de știri Bloomberg, care a obținut confirmarea de la un oficial european, sub protecția anonimatului.

El a declarat că propunerea este înființarea unei noi funcții de comisar european, care să aibă drept de veto asupra deciziilor fiscal-bugetare al statelor care derulează acordului de sprijin financiar cu UE, fiind vorba în mod evident mai ales despre Grecia.

Un oficial elen, tot sub protecția anonimatului, a declarat pentru Reuters că pasajele prezentate de Financial Times în ediția de sâmbătă nu fac parte dintr-un document oficial, ci dintr-un „non-paper”, respectiv dintr-un document fără nicio valoare legală sau oficială.

Oficial grec despre presupusa propunere a Germaniei: „produsul unei imaginații bolnave”

Ulterior, un alt oficial elen, Anna Diamantopoulou, fost comisar european și actual ministrul al Educației în Guvernul de la Atena, a declarat în cadrul unei emisiuni televizate că această idee este „produsul unei imaginații bolnave”.

Poziția oficială a guvernului elen, exprimată de Pantelis Kapsis, purtătorul de cuvânt al Executivului de la Atena, este că „responsabilitatea deciziilor bugetare ale Greciei aparține guvernului grec, deci nu este nevoie de o astfel de măsură (intervenția directă a UE în politica economică a Greciei, n.r.)”.

Grecia ar putea avea nevoie de ajutor mai mare de 130 de miliarde de euro

O altă problemă ar putea fi și valoarea efectivă a celui de-al doilea pachet de salvare financiară cerut de Grecia și aprobat de FMI, CE și Banca Mondială, care trebuia să fie inițial de 130 de miliarde de euro, respectiv puțin mai mare decât PIB-ul României de anul trecut. Cotidianul german Der Spiegel a înaintat cifra de 145 de miliarde de euro, fără a preciza însă surse concrete care să sprijine această evaluare.

Singura veste bună pentru Grecia din weekend-ul premergător acestui Consiliul informal a venit la finalul rundei de negocieri de sâmbătă dintre Atena și deținătorii de obligațiuni de stat grecești, care par să anunțe un răspuns pozitiv concret în „următoarele zile”, după cum a declarat premierul elen Lucas Papademos.

Calvar pentru o tânără. Ce a putut să păţească după 10 partide de sex într-un...
Cand se TERMINA pandemia? OMS a facut anuntul
FOTO. Cum arată unica fiică a lui Ion Țiriac! Ioana i-a captat atenția Simonei Halep
Demența la bătrânețe poate fi prevenită, dacă urmezi 5 sfaturi simple
Raed Arafat, anunț cutremurător! Măsura dură care se ia în toate spitalele din România, după...
Celebru milionar, salvat de la moarte, în mod miraculos, de Gigi Becali! `A venit Luțu...
Tatăl lui George Simion de la AUR, condamnat penal pentru că a bătut cinci polițiști!...
Criza guvernamentală ucide oameni zilnic. Apelul medicilor: Depolitizaţi deciziile medicale şi haideţi să colaborăm
Românii caută cu disperare aceste ANVELOPE DE IARNĂ. Ce au ele mai special?
BANCUL ZILEI – Două blonde fac nudism. La un moment dat apare un taur…
O nuntă din Botoșani a avut loc fără mire, după ce s-a infectat cu COVID
Cand se TERMINA pandemia? OMS a facut anuntul
Chinezii au LANSAT ceva revoluționar care îi ÎNGROZEȘTE pe americani. „Nu avem nici cea mai...
Când se întoarce frigul în România. Trebuie să ne pregătim deja hainele groase
BOMBĂ! Veste uriașă pentru Liviu Dragnea! Totul a fost ținut SECRET, ce s-a aflat ACUM
Vergil Chițac: Constanța va dispune de 18 stații de reîncărcare pentru vehiculele electrice
Regina Elisabeta a II-a, jignită? Premiul refuzat: „Găsiți un destinatar mai vrednic”
Vestea ȘOC a momentului în România: A murit. Cum a fost găsit...
România e în doliu! Un mare actor român a murit. A fost găsit mort în...
Iarna 2021-2022 va fi apocaliptică! Meteorologii se uită în arhive, să vadă dacă a mai...
EXCLUSIV. E război total pe piaţa de energie. De ce avem de fapt facturi prea...
Pâinea noastră (scumpă) cea de toate zilele? România, producţie record de grâu în 2021