• Publicat:
  • Actualizat:
Politică

INTERVIU INTEGRAL „Gândurile lui Cristoiu” | Cătălin Ivan, despre Iohannis: Este pentru prima dată în istoria României când cineva are șanse să ajungă președinte prin neprezentare

Candidatul la prezidențiale, Cătălin Ivan, acuză existențe unor înțelegeri și interese oculte care să-i asigure președintelui Klaus Iohannis al doilea mandat la Cotroceni, din schemă făcând parte BEC, STS, PNL și PSD-ul condus de Viorica Dăncilă pe care șeful statului ar dori-o neapărat adversar în turul al II-lea.

Candidatul partidului Alternativa pentru Demnitate Națională (ADN) Cătălin Ivan a dezvăluit joi, la emisiunea Gândurile lui Cristoiu, existența unei oculte parlamentare care a stabilit cine are voie și cine nu să candideze la alegerile prezidențiale.

„Cine nu este astăzi în Parlament, nu are nicio șansă, vorbesc de o ocultă parlamentară pentru că ei s-au înțeles între ei astfel încât să nu-i deranjeze nimeni altcineva. Plecând de la cine are voie și cine nu are voie să candideze, s-a dovedit că Biroul Electoral Central este un birou de eliminare a candidaților incomozi. Acolo se face o primă triere”, a susținut Ivan.

El a reamintit de rolul STS la europarlamentare când UDMR a obținut voturi în zone ale țării unde nu există picior de maghiar și a atras atenția că acest serviciu va fi implicat în continuare în procesul electoral, chiar dacă PSD a susținut că ar trebui scos din ecuație.

„Atunci PSD-ul a ieșit și a spus că STS-ul trebuie scos din ecuația aceasta pentru că e clar că a influențat voturile. Astăzi STS-ul este tot acolo, voturile vor fi numărate și în această campanie tot de STS pe o înțelegere evidentă între Klaus Iohannis și Viorica Dăncilă. Deci nu există democrație, nu sunt alegeri libere”, a avertizat candidatul ADN.

Neîncrezător în sondajele de opinie, Cătălin Ivan a atras atenția asupra procentelor mari pe care le are președintele Iohannis, susținând că aceste date fac parte dintr-o butaforie gândită astfel încât șeful statului să obțină al doilea mandat la Cotroceni.

„Eu nu cred în sondaje(…) Păi un sondaj care îl dă pe Klaus Iohannis la 40% și toate sondajele îl dau pe Klaus Iohannis la 40% în condițiile în care eu nu am întâlnit un român care să voteze cu Klaus Iohannis (…) Adică 40% însemnă unu din doi(…)  E un fals general, cum am început această emisiune și vă spuneam despre această campanie că este falsă, ea este o butaforie gândită ca acest personaj sinistru din punctul meu de vedere pentru România, toxic pentru România, Klaus Iohannis să ajungă să mai ia un mandat”, a afirmat Cătălin Ivan.

Candidatul ADN a dezvăluit că are informații conform cărora primari PNL au primit ordin să dea 10 voturi pe secție de vot pentru Viorica Dăncilă pentru ca aceasta să intre în turul al doilea , fiind adversarul dorit de Iohannis , pentru a câștiga al doilea mandat prin neprezentare.

„Candidații sunt gândiți în așa fel încât Klaus Iohannis să aibă proptele, el să nu apară în dezbateri, să câștige prin neprezentare al doilea mandat, el nu o să apară în dezbateri. Își alege în acest moment, Klaus Iohannis, candidatul preferat pentru turul doi. Știu din surse sigure că există echipă de campanie comună Klaus Iohannis- Viorica Dăncilă, sau au o zonă comună de unde se intersectează, primari PNL mi-au spus că au primit ordin să dea 10 voturi pe secție de vot pentru Viorica Dăncilă, dintr-un motiv foarte simplu, Klaus Iohannis are nevoie de Viorica Dăncilă în turul doi ca să nu se prezinte, ca să nu se deranjeze, eventual să fie plecat pe unde îi place lui pe la Miami și de acolo să fie anunțat că a ieșit președintele României. Este pentru prima dată în istoria României când cineva riscă să ajungă sau are șanse să ajungă președinte prin neprezentare (…)”, a mai spus Cătălin Ivan.

Acesta adăugat că acesta a fost și unul dintre motivele pentru care Viorica Dăncilă a fost îndepărtată din funcția de premier.

„Echipa lui Klaus Iohannis nu are treabă cu Klaus Iohannis, el nu are campanie, nu are, îi face campanie Vioricăi Dăncilă.  Ca să se asigure că această Viorica Dăncilă ajunge în turul doi, au dat-o jos din funcția de premier pentru că interesele de afară sunt altele, v-am explicat, cu Germania care sigur că este foarte interesată să aibă și un Guvern în România, cum a avut Franța cu Cioloș, dar mai mult decât atât cine va fi comisarul. În acest moment este blocată numirea comisarului până când noul Guvern va face o altă nominalizare”, a explicat candidatul ADN.

Cătălin Ivan a mai spus că, în discursurile sale, Klaus Iohannis vorbește doar despre România și o face ca și când ar fi un agent imobiliar.

„Uitați-vă, Klaus Iohannis vorbește doar despre România. Dar vorbește așa, ca un…un agent imobiliar ca și cum mai identifică niște clădiri, mai investește puțin în ele și le dă Frontului Democratic German. Adică pentru Klaus Iohannis e o afacere România”, a susținut prezidențiabilul ADN.

 

Redăm interviul integral:

Monica Mihai: Bună seara doamnelor și domnilor, bine v-am găsit la o nouă ediție Gândurile lui Cristoiu. Așa cum v-am obișnuit în ultimele săptămâni avem la fiecare ediție câte un candidat la prezidențiale. În această seară ni s-a alăturat domnul Cătălin Ivan. Bună seara domnule Ivan.

Cătălin Ivan: Mulțumesc mult pentru invitație în primul rând, și bună seara celor care ne urmăresc.

Monica Mihai: Și domnul Ion Cristoiu care este împreună cu mine să discutăm cu domnul Ivan despre alegerile care bat la ușă. Domnule Cristoiu, bine ați venit.

Ion Cristoiu: Bine v-am găsit.

 

Noi nu avem democrație în România. În acest moment, democrația e pusă în paranteze. Avem un președinte care nu numai că nu este garantul democrației în România, ba chiar îl deranjează

 

Monica Mihai: Domnule Ivan, alegerile sunt foarte aproape, care este proiectul pe care îl propuneți dumneavoastră pentru România?

Cătălin Ivan: E simplu, plecând de la atribuțiile președintelui pentru că nu poți să ieși din mandatul pe care ți-l dă Constituția, deși s-a văzut în ultimul timp că această Constituție a țării este folosită de toți în toate felurile și nu se ține cont de ea. Președintele Klaus Iohannis este primul care nu respectă Constituția României. Dar plecând de la ce scrie negru pe alb acolo în Constituție, eu cred că președintele României trebuie să fie garantul democrației și garantul demnității naționale. Sigur, și garantul integrității teritoriale. Luându-le pe rând și vorbind despre democrație în România, noi nu avem democrație în România. În acest moment, în România democrația e pusă în paranteze. Dacă ne uităm, și țin foarte mult la acest subiect pentru că este o rană deschisă încă, referendumul cerut de trei milioane de români pentru redefinirea sau definirea mai corectă în Constituție a familiei, ca fiind căsătoria dintre un bărbat și o femeie. Trei milioane de români au semnat că acest subiect este un subiect important. Felul în care a fost organizat referendumul pe repede înainte în doar două-trei săptămâni, lipsa de dezbatere pe acest subiect, boicotarea dezbaterii pe subiectul acesta de către toate partidele politice, de către toți liderii politici și sigur apoi eșecul referendumului care era de așteptat, apoi declarațiile lui Klaus Iohannis cum că cei car eau votat sau cei care au susținut această modificare sunt niște oameni infatuați sau nu știu cum i-a numit, în orice caz, retrograzi, primitivi, că nu înțeleg în ce direcție merge lumea arată faptul că avem un președinte care nu numai că nu este garantul democrației în România ba chiar îl deranjează democrația în România. Și venim astăzi și vorbim despre alegerile prezidențiale. Păi aceste alegeri nu sunt alegeri libere. Noi astăzi în România nu avem alegeri libere.

Monica Mihai: De ce spuneți asta?

Cătălin Ivan: Imaginea pe care o am când vorbesc despre aceste alegeri este imaginea unui teren de fotbal unde sunt doar șase jucători, partidele parlamentare, care plimbă mingea de la unii la alții, dar doar ei, în jurul acestui teren de fotbal este un zid imens foarte bine păzit astfel încât nimeni să nu intre în teren. Cine nu este astăzi în parlament, nu are nicio șansă, vorbesc de o ocultă parlamentară pentru că ei s-au înțeles între ei astfel încât să nu-i deranjeze nimeni altcineva. Plecând de la cine are voie și cine nu are voie să candideze, s-a dovedit că Biroul Electoral Central este un birou de eliminare a candidaților incomozi. Acolo se face o primă triere. Apoi finanțarea campaniilor electorale, partidele parlamentare beneficiază de zeci de milioane de euro din bani publici, din banii noștri ai tuturor, eu finanțez campaniile lor, bani pe care apoi și-i decontează. Deci nu numai că fac campanie din zeci de milioane de euro din bani publici, dar primesc și banii înapoi. Adică fac campanie gratis. Nu întâmplător, în pre-campanie toată țara a fost acoperită de mesh-uri, de reclamă a partidelor care se află în parlament. Nimeni altcineva n-a putut să-și facă reclamă pentru că noi toți ceilalți venim cu bani de acasă, cu banii familiei, prietenilor, care cum își găsește susținere. Deci zeci de milioane de euro care le asigură vizibilitate, românii află mesajele lor, evident că au posibilitatea să ducă mesajul mai departe pe care apoi îi primesc înapoi. Și trei, număratul voturilor. Uitați-vă cine numără voturile în secțiile de vot din România. Tot aceste partide. Nimeni altcineva. Dacă mai picăm și noi pe ici pe colo la o tragere la sorți, mai avem câte un reprezentant, câte o secție de vot suntem norocoși. Deci de la modul cum se stabilesc candidații, de la felul cum se face campanie politică în România, campanie electorală și la felul cum se numără voturile. Un exemplu, STS-ul, la alegerile pentru parlamentul european au fost suspiciuni clare că STS-ul a influențat număratul voturilor. Vedeți cazul UDMR care a avut la cioca-boca în Iași, într-un sat uitat de lume câteva zeci de voturi, unde nu este nici picior de etnic maghiar, evident. Atunci PSD-ul a ieșit și a spus că STS-ul trebuie scos din ecuația aceasta pentru că e clar că a influențat voturile. Astăzi STS-ul este tot acolo, voturile vor fi numărate și în această campanie tot de STS pe o înțelegere evidentă între Klaus Iohannis și Viorica Dăncilă. Deci nu există democrație, nu sunt alegeri libere, dar acest sistem trebuie înlocuit, de aceea ADN, care se numește Alternativa pentru Demnitate Națională, vine cu o alternativă la actuala clasă politică. Toate aceste lucruri pe care vi le-am spus, una câte una, vor fi atacate în instanță, în parlament, astfel încât să schimbăm acest sistem să readucem democrația în România.

Ion Cristoiu: Domnule Cătălin Ivan, un președinte trebuie întotdeauna să arbitreze sau să ia seamă la crizele politice, evenimentele politice, sunt tare curios să-mi spuneți dumneavoastră în ipostază de candidat cum analizați actuala criză politică? Adică unde a făcut bine și unde a greșit președintele, mai ales președintele, deci ce-au făcut actualii…, moțiunea de cenzură de ce s-a declanșat, ce rol a avut președintele și toată această negustorie din aceste zile, cum o vedeți dumneavoastră?

 

Moțiunea de cenzură este o fumigenă în cel mai clasic sens al cuvântului și încerc să decriptez ce se află în spatele acestei fumigene

 

Cătălin Ivan: Domnule Cristoiu, este o fumigenă în cel mai clasic sens al cuvântului și încerc să decriptez ce se află în spatele acestei fumigene. Ce nu vedem noi românii de fumul care s-a creat, de zgomotul care s-a creat. În primul rând nu vedem interesele reale ale actorilor politici. Îl luăm pe Klaus Iohannis, în primul rând Klaus Iohannis nu dorește să se vorbească despre mandatul care s-a încheiat. Nu vrea să dea un raport de activitate. Au fost cinci ani de zile, acest domn care mai vrea un mandat a mai avut cinci ani. De bun simț este când mai ceri un mandat să spui ce-ai făcut în mandatul trecut. A avut mesajul România lucrului bine făcut.

Ion Cristoiu: Atunci.

Cătălin Ivan: Atunci.

Ion Cristoiu: Și acum are România normală.

 

Interesele străine îi spun că în momentul în care Klaus Iohannis are propriul guvern va numi un comisar agreat de cei de afară. Nu va fi Orban cel agreat, care va ajunge premier, ci eventual Siegfried Mureșan

 

Cătălin Ivan: Păi lucrul bine făcut înseamnă să nu faci nimic sunt cinci ani de zile în care nu a făcut absolut nimic. Faptul că vine și mai cere un mandat e clar că îl pune într-o situație dificilă. Acum e România normală ca și cum am fi anormali și vom fi normali de acum în colo, în fine, nu discutăm despre acest lucru. Deci în primul rând Klaus Iohannis nu dorește să discute ce s-a întâmplat în ultimii cinci ani de zile, nu vine la dezbateri, nu participă, nu există. În al doilea rând și ceea ce mi se pare foarte grav Klaus Iohannis blochează acum numirea comisarului dintr-un calcul foarte simplu. Interesele străine îi spun că în momentul în care Klaus Iohannis are propriul guvern va numi un comisar agreat de cei de afară. Iar eu aș pune pariu, dar sigur s-ar putea să greșesc, că nu va fi Orban cel care este agreat, nu va fi cel care va ajunge premier ci eventual Siegfried Mureșan. Acest Siegfried Mureșan este omul Germaniei la Bruxelles nu omul României, în primul mandat, am fost acolo vă spun ca europarlamentar, Siegfried Mureșan a venit de la Berlin nu de la București, a fost neinspirat pus de Traian Băsescu pe listă, probabil tot la cerința celor de acolo un gest de amabilitate de politică externă, a ajuns în Parlamentul European, a doua zi a fost numit purtătorul de cuvânt al PPE, cel mai mare grup politic din parlamentul european, un om fără experiență, prima oară ajuns acolo, era clar că nu era pus de România. E, eu cred că acest „guvern al meu”,  acest guvern al lui Klaus Iohannis e un guvern pus tot de afară. Interesele sunt ca în România să fie pus un guvern agreat de Germania, cu un comisar agreat de Germania pentru că și la Bruxelles sunt jocuri de putere foarte multe. Cam acestea sunt interesele lui Klaus Iohannis. Toți ceilalți, dacă îi luăm unul câte unul, veți vedea că au interese personale, interese mici care n-au legătură cu România, care au legătura mai degrabă cu polițe pe care le au de plătit, cu frustrări acumulate din trecut, astfel încât România intră într-o criză politică fără precedent, în plină campanie electorală, vine iarna știți, nu-i doar filmul că vine iarna, dar iarna sunt foarte multe probleme, iar noi nu avem guvern, nu avem buget, nici măcar nu avem o majoritate care să dea un guvern. Deci cei care au dărâmat guvernul ar trebui să fie cei care, împreună, colectiv, să-și asume și responsabilitatea unui guvern. De uniune națională, de tehnocrați până la alegerile de anul viitor, dar nu poți să dărâmi ceva, eu nu iau apărarea Vioricăi Dăncilă, să fie foarte clar pentru cei care se uită la emisiune eu am fost primul care am spus că ea nu avea ce să caute acolo și probabil că a fost unul dintre cele mai proaste guverne pe care le-a avut România, dar dărâmi un guvern fără să ai ceva de pus în loc? Ei abia acuma încep să discute între ei cam ce ar trebui să pună în loc și cam ce ar trebui să facă după ce ajung acolo. Asta este incompetență, iresponsabilitate și o amenințare gravă la siguranța națională. Să lași țara fără guvern în contextul ăsta este extrem de grav.

Monica Mihai: Credeți că va trece guvernul Orban?

Cătălin Ivan: Nu. Nu cred și nu Orban este cel vizat așa cum am mai spus eu cred că este fie Siegfried Mureșan, fie cineva tot din acel…

Ion Cristoiu: Ar fi o a doua propunere.

Cătălin Ivan: Da. Fie cineva tot din acel joc, pus de afară.

Ion Cristoiu: Din biografia noastră care e foarte interesantă, dumneavoastră aveți o lungă istorie cu Partidul Social Democrat, chiar mă interesează, e un partid care mă preocupă, ați fost și la Tineretul Social Democrat, spuneți-mi și mie de ce v-ați despărțit de Partidul Social Democrat, că în el sunteți de mic? Adică vreau să înțeleg ca analist…

Monica Mihai: Ce s-a întâmplat?

Ion Cristoiu: Nu, ce e cu acest partid, adică care este punctul dumneavoastră de vedere, ce v-a nemulțumit și ce credeți dacă el se mai poate reforma sau nu?

Cătălin Ivan: Eu am intrat cu stângul în Partidul Social Democrat, într-un partid de stânga am intrat cu stângul. Am fost lider al studenților la Iași și considerând-mă un om de stânga foarte preocupat de lupta împotriva sărăciei, de reducerea inegalității din societate am intrat în PSD deși era evident și atunci, mai ales la Iași, dar probabil în toată țara, că tinerii agreați, de aia era și Ion Solcanu în acea perioadă, nu iubea foarte mult tinerii dar am intrat pentru că era această mișcare care se numea Tineretul Social Democrat, TSD, care venea cu un suflu nou, a schimbat culoarea din albastru în roșu, venea cu un altfel de politică, era o efervescență și m-a atras. M-a atras ideea de a reforma cel mai mare partid din România din interior și am mers în această mișcare până în 2012 dar practic această mișcare a cam murit în 2010 când Victor Ponta a ajuns președintele PSD-ului și cumva…

Ion Cristoiu: Păi era tot de la dumneavoastră, era de la TSD.

Cătălin Ivan: Da, noi am crezut că am câștigat războiul, de fapt câștigasem o mică bătălie la congresul acela când Victor Ponta a candidat împotriva lui Mircea Geoană, dar am pierdut războiul pentru că nu știu cum, necum până în 2012 Victor Ponta s-a înțeles cu baronii cu care noi luptam de ani de zile și a murit mișcarea aceasta reformatoare care se numea TSD. Eu am rămas în partid tot ridicând semnale de alarmă, tot spunând ce nu merge bine. În organizațiile județene erau mulți oameni care gândeau ca mine numai că nu aveau curajul să iasă să spună public din diferite motive, fie din oportunism, fie dintr-o anumită lașitate, fie din interese… știți într-un partid mare mai ai soția angajată undeva, copilul în altă parte, mai ai o firmă care face afaceri cu consiliul județean și atunci deși gândeau foarte mulți ca mine n-au putut să iasă public. Am ținut-o așa până prin 2014-2015 când mi-am dat seama că nu se poate reforma PSD-ul din interior pentru că oricât aș încerca să aduc, oamenii îmi dau dreptate dar nu vor face niciodată nimic și am decis să ies eu din PSD, mai ales când Liviu Dragnea a luat președinția partidului mi-a fost clar în ce direcție merge partidul și, sigur, am plecat eu.

PSD-ul n-a avut niciodată un lider locomotivă în afară de Ion Iliescu de la începuturile începutului, după aceea toți liderii PSD au fost mai jos decât partidul

Ion Cristoiu: E foarte important următorul lucru, credeți că în interiorul acestei stângi ar exista loc și pentru alte partide de stânga care într-un fel ar concura PSD-ul, adică de ce domină PSD-ul ăsta din 90 stânga și nu se creează în partea cealaltă partid sau un partid la stânga PSD-ului sau la dreapta, cum vă explicați?

Cătălin Ivan: PSD-ul n-a avut niciodată un lider locomotivă în afară…

Ion Cristoiu: Posibilitatea de a crea…

Cătălin Ivan: În afară de Ion Iliescu de la începuturile începutului, după aceea toți liderii PSD au fost mai jos decât partidul.

Ion Cristoiu: Interesantă observație.

Cătălin Ivan: PSD-ul a avut această capacitate de a crea lideri din oricine și indiferent de cine câștiga funcția de președinte, devenea automat lider pentru că partidul îl urca în campaniile electorale la scorurile partidului. Și asta se datora faptului că PSD a avut întotdeauna în teritoriu oameni de foarte bună calitate. Nu mă refer la cei care conduceau organizațiile județene, dar avea până la nivel de stradă, de cartier, de comună oameni foarte bine văzuți în comunitățile respective, decenți, profesioniști, respectați, profesori, doctori avea această masă de activiști de foarte bună calitate. În timp aceasta s-a erodat, iar de când a venit Liviu Dragnea s-a erodat într-un ritm accelerat pentru că în vremea lui Liviu Dragnea dacă nu erai de acord cu el, zburai. Și au zburat. Organizații întregi au fost dizolvate, organizații județene dizolvate, organizații orășenești, comunale, cum avea PSD-ul.

Monica Mihai: Care acum vi s-au alăturat?

Cătălin Ivan: Nu. Nu, nu, nu. Eu nu am construit ADN-ul ca să mă duc împotriva PSD-ului, dimpotrivă suntem pe un alt drum e un capitol închis activitatea mea în Partidul Social Democrat, nu am nicio ranchiună, nicio dorință de răzbunare, nu mă uit în spate decât învățând ce-a fost și încercând să pun în practică în viitor.

Ion Cristoiu: De ce Victor Ponta a reușit, teoretic, să facă un partid aripă, că așa a făcut, Ponta nu și-a creat propriul partid, a luat din PSD și dumneavoastră nu?

Cătălin Ivan: Eu nu mi-am dorit lucrul ăsta.

Ion Cristoiu: Era o întrebare…

Cătălin Ivan: Da, pentru că avem strategii total diferite, mod diferit de a vedea politica.

Ion Cristoiu: Întrebarea de fapt ar fi de ce nu sunteți cu Victor Ponta?

Cătălin Ivan: A fost o discuție, câteva luni de zile am tot discutat dacă să mă duc la Pro România…

 

Mie mi se pare că ce-a făcut Pro România cu PSD-ul, chiar și această moțiune, nu-i corect. Nu poți să te întorci atât de vehement împotriva propriului partid

 

Ion Cristoiu: De ce nu v-ați dus?

Cătălin Ivan: Mai în glumă, mai în serios, nu pot să pronunț Pro România, n-aș putea să vin să spun votați Pro România că nu-mi iese. ADN îmi iese mai ușor serios vorbind, am plecat pe alt drum. Dacă am închis un capitol cu toată experiența acumulată, cu tot ce mi-am dorit să fac în politică, cu bagaje, cu muniții, cu vise, cu speranțe am plecat într-un nou proiect pe care îl consider un proiect curat cap-coadă. Mie mi se pare că ce-a făcut Pro România cu PSD-ul, chiar și această moțiune, nu-i corect. Nu poți să te întorci atât de vehement împotriva propriului partid. Mie PSD mi-a dat și lucruri bune, adică nu am avut numai dezamăgiri. E o perioadă în care am acumulat foarte multă experiență, am învățat, am cunoscut oameni deosebiți, o perioadă în care m-am format, am avut funcții, am primit responsabilități și în partid și responsabilități publice, n-aș putea vreodată să fac rău foștilor colegi din Partidul Social Democrat indiferent care ar fi calculele politice la momentul respectiv. Am spus că Viorica Dăncilă trebuie să plece, am spus că Liviu Dragnea dorește puterea absolută, am spus de-a lungul timpului, dar niciodată nu m-am întors împotriva Partidului Social Democrat. Proiectul nostru acum este un proiect nou, pe o direcție nouă cu o ideologie nouă, e un proiect suveranist, în zonă conservatoare.

Monica Mihai: Vă mai considerați un om de stânga în acest moment?

Cătălin Ivan: Sigur, când vorbim de demnitate națională vorbim de… demnitatea națională este suma demnităților individuale. Când ai populație săracă cum este în România, când ai sute de români sclavi în străinătate, când 0,1% din populația țării are avere mai mare decât jumătate din populație când toate averile sunt făcute cu statul și nimic nu se produce în privat, lucrurile astea țin și de stânga. Când vorbim de locurile de muncă, astăzi vin companii în România și investesc doar pentru a exploata forța de muncă ieftină, nu este valoare adăugată, condițiile de muncă sunt de proastă calitate, salariile sunt mici. Sigur că este și o latură de stânga în doctrina noastră, dar astăzi când vorbim, la nivel internațional cred că dezbaterea nu mai are loc între stânga și dreapta, mai degrabă între acest, zic ei, progresism, globalism care încearcă să aducă valorile de afară, să le impună statelor naționale și acest suveranism, chiar conservatorism în sensul pozitiv care vorbește despre identitate națională, despre valori. Eu sunt și patriot, îmi iubesc țara și sunt și creștin, asta nu e o vină. Faptul că eu cred în valorile creștine n-ar trebui să mă rușinez să o spun. Astăzi mai degrabă spui că ești homosexual și te aplaudă toată lumea decât să spui că mergi la biserică. Dacă spui că mergi la biserică te arată cu degetul. Dacă spui că știți sunt indecis, nu știu dacă azi sunt fată, mâine băiat, oamenii te dau de exemplu. Știți, am stat 10 ani la Bruxelles la câțiva kilometri de Amsterdam. Stând aproape de portul Amsterdam, am început să apreciez ce avem acasă. E o nebunie să încerci să transformi România în portul Amsterdam, să iei valori de acolo, să le aduci, să le faci valori valabile în România. Să vorbești despre lucruri care sunt valabile acolo, eu nu-i judec, altă cultură, alte tradiție, altă istorie, dar nu poți să aduci și să impui românilor valorile de acolo. Cred că trebuie să conservăm ce avem, să punem în valoare ce avem, să ne mândrim cu ceea ce avem.

 

Eu cred că poate nici acum n-ar fi prea târziu să discutăm de ce vrem să fim în Uniunea Europeană

 

Monica Mihai: Ați fost atâta timp la Bruxelles și în același timp ați vorbit de suveranitate și de demnitate, credeți că ar trebui rediscutat rolul României în Europa?

Cătălin Ivan: Nu, ar trebui discutat. El nu a fost discutat niciodată. De la momentul în care s-a discutat prima dată de intrarea în Uniunea Europeană până astăzi, am avut și președinție, au fost mai multe momente importante, noi n-am răspuns, noi clasa politică, noi societatea civilă, noi ca români la o întrebare foarte simplă. De ce să fim în Uniunea Europeană. E mai bine în interior decât în afară. Corect. Dar dacă tot am intrat e suficient să fim la masa celor 28 sau avem anumite priorități, avem un proiect propriu, avem o strategie, fiind acolo în interior noi urmărim pentru români și pentru România să atingem câteva obiective. Care sunt acelea? Încă din primul an când am ajuns la Bruxelles am cerut celor de la partid și am cerut celor de acasă un mandat. Sunt reprezentantul României în parlamentul european. Eu trebuie să știu ca reprezentant al României care sunt cele două, trei, patru, cinci lucruri pe care cu toții trebuie să le urmărim pentru că este în interesul țării. Niciodată n-am avut o ședință comună toți europarlamentarii să ni se spună că avem aceste priorități nu a existat nicio dezbatere, nu a existat o dezbatere în parlamentul național, nimeni vreodată nu a discutat în România despre mandatul cu care Klaus Iohannis merge la Consiliu, niciodată, sau cu care miniștri noștri merg la diferite întâlniri acolo sau ce fac europarlamentarii noștri acolo. Avem o armată de funcționari în toate instituțiile europene care sunt angajați pe normă de reprezentare pentru că noi suntem în Uniunea Europeană păi această armată de funcționari care, fiecare ocupă poziții importante în instituțiile europene, pot să fie un câștig imens pentru România. Nimeni nu-i întreabă nimic. Deci eu cred că poate nici acum n-ar fi prea târziu să discutăm de ce vrem să fim în Uniunea Europeană. De ce este bine să fim în Uniunea Europeană și cum să facem să ne fie și mai bine pentru că faptul că ne pleacă jumătate din populație activă a țării afară nu e bine pentru România. Faptul că nu am anticipat această… că până la urmă este o lege elementară a economiei. Populația activă, forța de muncă migrează către zonele mai bine dezvoltate economic. Era evident că în momentul în care vom deschide ușa se vor duce, noi nefiind în stare să creăm locuri de muncă bine plătite în țară. Noi nu am anticipat nimic din ce ni se întâmplă acum și plătim un preț imens.

Monica Mihai: Cine credeți că ar trebui să traseze această linie sau să dea aceste target-uri pe care ar trebui să le obțină europarlamentarii?

Cătălin Ivan: Păi scrie în Constituție că președintele este reprezentantul statului român. În primul rând el este cel care conduce diplomația, el este cel care merge la Consiliu, el vede imaginea de ansamblu și, sigur, nu are putere executivă dar ca mediator între instituțiile statului ca garant al bunei funcționări a instituțiilor, ca mediator între instituțiile statului și societate cum scrie în Constituție e obligat să aibă inițiativă. Când învestești o persoană, o instituție cu atât de multe voturi, este instituția cu cel mai mare număr de voturi. Nu mai alegem pe nimeni cu atât de multe voturi. E clar că încarci acel mandat cu o responsabilitate imensă. Deci președintele statului trebuie să fie cel care este garantul demnității naționale, democrației în România și faptului că țara merge într-o direcție bună. Eu nu am auzit în acești ani de zile, când se mai întorcea de la Miami, din vacanță Klaus Iohannis, eu nu l-am auzit provocând o dezbatere  pe subiecte importante pentru România. Da, conflicte a provocat, crize a provocat, dar să vină constructiv să spună, uite, ne adunăm toți, nu contează, toate partidele politice, toată clasa politică, societatea civilă și discutăm acest subiect pentru că este vital pentru România. Sclavia modernă este un subiect vital pentru România. Nu vorbim doar de sute de mii de români care sunt sclavi în purul sens al cuvântului, sunt prizonieri, sunt ținuți în lagăre încercuite cu sârmă ghimpată, duși la muncă, aduși, nu au acte, nu au bani. Deci eu nu l-am auzit discutând, uitați acum avem o criză extraordinar de importantă și, iarăși, această fumigenă despre care vorbeam la început nu ne lasă să o vedem. 6000 aproape de medici, de absolvenți de medicină nu dau rezidențiatul. Noi avem o criză acută de personal medical acești tineri au investit, familiile lor au investit ani de zile, muncă, resurse. Statul român a investit aproape 2,4 de miliarde de lei în educarea lor. Acești oameni, 6000 de oameni stau acasă în condițiile în care se pierd, nu-i patetism, vieți, ajung oameni la spital și pentru nu avem cadre medicale suficiente oameni mor în spitale pentru că nu are cine să aibă grijă de ei. Nu se discută despre… că până la urmă este o decizie banală de luat. Dar faptul că e mai important jocul politic e mai importantă campania electorală și mai important să arăți că celălalt nu-și face treaba decât să salvezi vieți, să lași oamenii aceștia să intre, să profeseze, suntem aici.

Ion Cristoiu: Da. E foarte interesantă poziția asta a dumneavoastră, suveranistă, dar chiar și eu care urmăresc și v-am urmărit și pe dumneavoastră de ce am avut eu impresia că sunteți internaționalist până acum? Adică așa aveam… eu nu v-am auzit sau poate n-ați avut voce cu aceste poziții în spațiul public atât de răspicate?

Cătălin Ivan: Este relativ celebru, dacă putem spune așa, discursul meu din 2012, de acum șapte ani de zile, din Parlamentul European…

Ion Cristoiu: În sensul în care să fii antrenat într-o dezbatere națională, nu în sensul ăsta.  

Cătălin Ivan: Această dezbatere se acutizează în ultimii ani, nu a fost o dezbatere în trecut. Când am intrat în Parlamentul European încă era această bipolaritate stânga-dreapta. Asta era logica dezbaterii în Parlamentul European. În al doilea mandat ea s-a schimbat și au devenit mai importante cele două curente, suveranist și globalist, că nu i-aș spune progresism pentru că progresismul nu are nicio legătură cu globalismul.

Ion Cristoiu: E foarte important un lucru, cam același program l-a încercat și Dragnea, de ce i-a eșuat?

Cătălin Ivan: Pentru că nu era credibil, pentru că Liviu Dragnea căuta o supapă ca să scape din criza în care se afla de imagine, adică era un populism ca să vă…

Ion Cristoiu: Deci el nu credea în acest…

Cătălin Ivan: Evident că el nu credea, era un purtător de mesaj, probabil niște consilieri i-au spus că ar da bine să intre pe această zonă, dar când nu se potrivesc purtătorul de mesaj cu mesajul se creează o ruptură și nu ești credibil. Spuneam de 2012 în Parlamentul European când a fost referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu și atunci Bruxelles a funcționat cum funcționează și acum, dar foarte evident a intrat în politica românească, ne-a spus ce avem voie, ce nu avem voie, ce se face, ce nu se face, erau declarații de tot felul mai ales doamna Viviane Reding era purtătorul de mesaj din partea Comisiei Europene. Discursul meu de atunci a fost extrem de suveranist,  este exact ceea ce spun acum și sunt exact șapte ani distanță, deci am fost consecvent în ceea ce am spus și în lucrurile pe care le-am promovat și am crezut în ele, dar nu era contextul, dezbateri de genul acesta nu prea am avut în România.

Ion Cristoiu: Refac întrebarea, de fapt era așa o întrebare pregătitoare, de ce totuși… și eu sunt adeptul nevoii de demnitate, de schimbarea relațiilor noastre cu … chiar cu marile puteri, de ce acest discurs nu devine dominant în România? cine se opune, ce se întâmplă? Adică care sunt factorii care o blochează pentru că normal ar fi să discutăm despre demnitate, despre relația noastră cu Uniunea Europeană și eu am scris mult despre… de ce discursul? De aia am spus că nu am auzit, știam că, dar nu am auzit în spațiul public Cătălin Ivan este adeptul suveranismului.

Monica Mihai: Și avem și alte titluri de teme mai importante…

Ion Cristoiu: Nu, deci nu a sesizat nimeni că dumneavoastră sunteți purtătorul de cuvânt la…

Cătălin Ivan: Vă referiți la alte declarații din trecut pe această zonă?

Ion Cristoiu: Nu, acum în ultimul timp, de ce vocea unui suveranism nu…

Cătălin Ivan: Cred că sunt, dar nu se bucură foarte mult de mediatizare.

 

Vă vine să credeți că în România vin companii de prim rang, toate marile companii ale lumii, sunt prezente și în România și sunt săracele toate pe pierderi ?

 

Ion Cristoiu: De ce? E o întrebare.

Cătălin Ivan: E o întrebare și care se leagă de multe lucruri, de la cine deține mass-media în România, ce interese sunt în spatele trusturilor media, ce agendă are fiecare, de unde își obține finanțarea, cine plătește publicitatea pentru că până la urmă un ziar, o televiziune depinde de publicitate. Acum companiile care cumpără publicitate și-au făcut un fel de cartel și dacă dau publicitate dau la pachet și pun și condiții pentru foarte multe televiziuni și ziare din România. Vă dați seama că aceste companii multinaționale nu sunt purtătoare de mesaje suveraniste, dacă ar fi pentru orice companie multinațională să dispară guvernele, să dispară popoare, să dispară granițele și să fie așa o…

Monica Mihai: O globalizare generală.

Cătălin Ivan: Da, în care să se desfășoare liberi, să nu aibă … de la probleme minime cum ar fi cele să adaptezi politica comercială a companiei la legislații din fiecare stat membru asta înseamnă costuri, dar mai mult decât atât, unde îți impozitezi profitul, unde faci profitul, unde îl impozitezi. A apărut în 2015 o carte cam așa de groasă despre prețurile de transfer. În România de la revoluție până astăzi, o spune Banca Națională, nu o spun eu, s-au investit peste 70 de miliarde de euro investiții străine. Din 70 de miliarde de euro, 20 de miliarde au fost dividende și au dat dividende, dar restul,  contabilicește până la 70 de miliarde, adică 50 de miliarde pierderi. Vă vine să credeți că în România vin companii de prim rang, toate marile companii ale lumii, sunt prezente și în România și sunt săracele toate pe pierderi? Datorită acestor sau din cauza acestor prețuri de transfer nu declară profit, de ce să plătească impozit pe profit în România când pot să plătească în altă parte. Avem peste 40 de miliarde de euro afaceri ale companiilor cu activitate în România cu zone offshore unde nu se plătesc taxe, unde  nu se plătesc impozite, unde acționariatul este ascuns și acolo banii dispar. Sunt lucruri care nu se discută astăzi și nu fac parte din agenda Parlamentului, Guvernului, Președinției.

Monica Mihai:  Domnule Cătălin Ivan, având în vedere cum arată sondajele în acest moment, ce șanse considerați că aveți pentru a intra în turul al doilea sau pe ce cifră vă bazați?

Cătălin Ivan: Eu nu cred în sondaje, nu cred de când eram purtător de cuvânt al PSD, când îmi dădeau sondaje în punctaj să le prezint la televizor uitam să le prezint, pentru că erau gogonate, erau falsificate atât de tare încât trebuia eu să cred primul ca să pot da un mesaj să creadă și cel care se uită la emisiune. Păi un sondaj care îl dă pe Klaus Iohannis la 40% și toate sondajele îl dau pe Klaus Iohannis la 40% în condițiile în care eu nu am întâlnit un român care să voteze cu Klaus Iohannis, sigur că trăiesc într-o bulă a mea ca fiecare dintre noi

Ion Cristoiu: Nici eu nu am întâlnit, nici o grijă.

Cătălin Ivan: Adică 40% însemnă unu din doi…

Ion Cristoiu: … care nu au întâlnit până acum și slavă domnului…

 

Candidații sunt gândiți în așa fel încât Klaus Iohannis să aibă proptele, el să nu apară în dezbateri, să câștige prin neprezentare al doilea mandat

 

Cătălin Ivan: 40% înseamnă jumătate, adică te lovești de ei, ca și cele 2,2 milioane de semnături strânse de Klaus Iohannis ca să candideze. Păi când au strâns pentru fără penali un milion de semnături te loveai de ei peste tot, prin baruri, pe stradă. La 2,2 milioane de semnături strânse nu a existat un PNL-ist pe stradă care să strângă semnături, deci e un fals general, cum am început această emisiune și vă spuneam despre această campanie că este falsă, ea este o butaforie gândită ca acest personaj sinistru din punctul meu de vedere pentru România, toxic pentru România, Klaus Iohannis să ajungă să mai ia un mandat. Candidații sunt gândiți în așa fel încât Klaus Iohannis să aibă proptele, el să nu apară în dezbateri, să câștige prin neprezentare al doilea mandat, el nu o să apară în dezbateri. Își alege în acest moment, Klaus Iohannis, candidatul preferat pentru turul doi. Știu din surse sigure că există echipă de campanie comună Klaus Iohannis- Viorica Dăncilă, sau au o zonă comună de unde se intersectează, primari PNL mi-au spus că au primit ordin să dea 10 voturi pe secție de vot pentru Viorica Dăncilă, dintr-un motiv foarte simplu, Klaus Iohannis are nevoie de Viorica Dăncilă în turul doi ca să nu se prezinte, ca să nu se deranjeze, eventual să fie plecat pe unde îi place lui pe la Miami și de acolo să fie anunțat că a ieșit președintele României. Este pentru prima dată în istoria României când cineva riscă să ajungă sau are șanse să ajungă președinte prin neprezentare, acest om nu există, deci el…

Ion Cristoiu: Stați că ați avut o formulare extraordinară, deci spuneți și sunt de acord…

Monica Mihai: Prin neprezentare.

Ion Cristoiu: Avem pe lângă asta cu neprezentarea, schemă de titlu, avem o campanie care de fapt are drept scop să legitimeze pe Klaus Iohannis care a fost de mult ales.

Cătălin Ivan: Da.

Ion Cristoiu: Adică de fapt tot ce se întâmplă acum, deci noi nu avem o campanie electorală, o bătălie, ci de fapt un simulacru de bătălii pentru că e nevoie din punct de vedere democratic să fie o campanie electorală.

Cătălin Ivan: Echipa lui Klaus Iohannis pentru că nu are treabă cu Klaus Iohannis, el nu are campanie, nu are, îi face campanie Vioricăi Dăncilă.

Ion Cristoiu: În ce sens?

Monica Mihai: Pentru a ajunge în turul al doilea.

Cătălin Ivan: Ca să se asigure că această Viorica Dăncilă ajunge în turul doi, au dat-o jos din funcția de premier pentru că interesele de afară sunt altele, v-am explicat, cu Germania care sigur că este foarte interesată să aibă și un Guvern în România, cum a avut Franța cu Cioloș, dar mai mult decât atât cine va fi comisarul. În acest moment este blocată numirea comisarului până când noul Guvern va face o altă nominalizare.

Ion Cristoiu: De ce e așa de important cine e comisar?

Cătălin Ivan: Pentru că e foarte importantă componența, structura Comisiei Europene. Din România nu se vede lupta de acolo pentru că noi nu existăm în lupta de acolo, noi neștiind ce vrem de la UE noi nu existăm în nici o negociere, dar la Bruxelles sunt negocieri aprige pe miliarde de euro, pe proiecte foarte mari, țările din Europa de Vest acolo e o permanentă luptă știți cum în 10 ani de mandat în Parlamentul European îi vedeam pe toți în jurul meu cum se luptă pentru interesul țării respective și aveam posibilitatea fiind fie raportor, fie conducând o comisie să negociez și eu pentru România că mă întrebau „și tu ce vrei ca să trecem amendamentul x?”.

Ion Cristoiu: Dar dumneavoastră nu aveați mandat.

Cătălin Ivan: Mă gândeam, sunam și eu acasă, fie o asociație care se ocupa de o anumită problemă, fie ca să găsesc un mandat pentru România, dar preocupări la nivel de stat legat de Uniunea Europeană și de luptele de acolo nu există, luptele de acolo sunt extrem de dure, comisarul din partea României este extrem de important pentru Germania în contextul jocurilor de putere, Germania, Franța, la nivel European.

 

Inchide