Gândul
  • Publicat:
Hot Pe Facebook

10 întrebări și răspunsuri despre despre exploatarea aurului cu cianuri în România. Cazurile Roșia Montană, Certej și Baia Mare

Proiectele de exploatare a aurului pe bază de cianuri în România bat pasul pe loc, fiind blocate de dispute pe tema protecției mediului. Înainte de aderarea la UE, toate minele de aur din România au fost închise, statul nemaiputând să le acorde subvenții. Între timp, investitorii "aruncă" pe piață cifre de miliarde de euro, bani care ar putea intra în vistieria statului și promit sute și chiar mii de noi locuri de muncă, odată ce vor primi undă verde de la autorități.

Proiectele de exploatare a aurului pe bază de cianuri în România bat pasul pe loc, fiind blocate de dispute pe tema protecției mediului. Înainte de aderarea la UE, toate minele de aur din România au fost închise, statul nemaiputând să le acorde subvenții. Între timp, investitorii „aruncă”  pe piață cifre de miliarde de euro, bani care ar putea intra în vistieria statului și promit sute și chiar mii de noi locuri de muncă, odată ce vor primi undă verde de la autorități. 

Documentațiile strânse la fiecare proiect însumează mii de metri cubi de acte. Proiectul de la Roșia Montană, al RMGC și care scoate mii de oameni în stradă, este blocat de ani de zile. Cel de la Certej s-a aflat în centrul unui scandal anul trecut, după ce Ministrul Mediului, Rovana Plumb, a cerut anularea acordului de mediu pentru proiect, motivând că acesta a fost eliberat fără ca Ministerul Mediului și Agenția Națională pentru Protecția Mediului să fie informate. La sfârșitul lunii octombrie Tribunalul București este așteptat să facă publică o decizie în acest sens, care însă nu este definitivă.

La Baia Mare, Romaltyn Mining, companie deținută de investitori din România și Kazakhstan prin intermediul fondurilor de investiții specializate, controlate de către oamenii de afaceri Ion Sturza și Kenes Rakishev, așteaptă, pentru a porni activitatea, ca alte instanțe să soluționeze procesele cu autoritățile locale, aflate pe rol. 

Gândul a realizat o analiză care răspunde la mai multe întrebări, precum în ce stadiu se găsesc cele trei proiecte, ce cantități de cianuri vor fi folosite în exploatările miniere ale aurului în România sau cine apără în instanță interesele Deva Gold, deținătorul licenței de exploatare pentru perimetrul Certej. .

1. Ce rezerve de aur exploatabile are România?

Rezervele de aur ale României care pot fi exploatate sunt estimate la aproximativ 700 de tone, adică echivalentul a circa 30 de miliarde de dolari, la actuala cotație a metalului prețios, potrivit unor estimări ale Ministerului Economiei.

Tehnologia minieră, care are la bază folosirea de cianuri și care a scos în stradă mii de persoane, este considerată „cea mai rentabilă” din punct de vedere economic. De altfel, toate minele de aur din România, care au fost închise înainte de aderarea României la Uniunea Europeană, au folosit tehnologia pe bază de cianuri pentru obținerea aurului.

Gândul a scris că între 1990 și 2006 producția de concentrate aurifere în România a fost în total de 729.800 de tone, la care s-au adăugat 12.453 de tone de nămoluri aurifere, potrivit strategiei industriei miniere a României pentru perioada 2008-2020.

2. Unde s-au folosit cianurile pentru exploatarea aurului?

Exploatațiile unde au fost utilizate cianuri pentru obținerea aurului până în anul 2006 au fost în județele Maramureș (Baiut, Baița, Suior, Sasar, Cavnic) și Baia de Arieș din județul Alba, precum și la Certej, în județul Hunedoara.

3. Unde se vor folosi cianuri pentru exploatare?

Din 2006 și în prezent în România nu s-a mai exploatat aur. În cazul în care exploatările de la Roșia Montană, Certej și Baia Mare vor primi și restul avizelor necesare de la autorități, și aici vor fi utilizate cianurile în procesul de obținere a aurului.  

„Pe viitor se preconizează exploatări de aur cu cianuri la Roșia Montană, unde se va utiliza cianura la întreaga masă de minereu exploatat. Cianura este preconizat să se utilizeze și la Certej, dar acolo va fi o cantitate mult mai mică de cianură, deoarece se face întâi o separare, o concentrare gravitațională, prin flotația minereului și se obține un concentrat și doar concentratul se cianurează”, a explicat pentru gândul Alexandru Pătruți, fost președinte al ANRM, menționând că, oricum, zăcământul de la Certej este mult mai mic față de cel de la Roșia Montană. 

Un alt proiect unde se preconizează că se vor utiliza cianuri pentru obținerea aurului este cel de la Baia Mare, proiect dezvoltat de compania Romaltyn Mining, care va exploata vechile iazuri de decantare.

Pe lângă numeroase ONG-uri, care se declară împotriva proiectului de la Roșia Montană, Academia Română  consideră proiectul, într-o amplă analiză, „o eroare”, fiind de părere că proiectul „nu reprezintă o soluție de dezvoltare durabilă și nu rezolvă problemele sociale și economice ale zonei, care se vor agrava după încheierea lucrărilor”.

4. De ce se utilizează cianuri la exploatarea aurului?

Fostul președinte al ANRM, Alexandru Pătruți, consideră că exploatarea aurului pe bază de cianuri „rămâne singura exploatare rentabilă din punct de vedere economic, la nivel mondial”. 

„Astfel de metode de exploatare cu cianuri se folosesc în Europa și în Suedia, Spania, Grecia, Finlanda. Se folosește aceeași tehnologie”, spune Pătruți. Peste 90% din cele 2.500 de tone de aur produse anual în lume sunt extrase prin cianurare, potrivit unui raport din 2010 al Comisiei Europene.

În ceea ce privește concentrația de cianuri la punctul de descărcare al sterilului in iaz, proiectul Roșia Montană propunea inițial 5 ppm (părti pe milion – n.red.), în prezent, limita propusă de Roșia Montană Gold Corporation este de 3 ppm, la fel ca și la proiectul de la Certej. „Important este de menționat că limita maximă admisă în UE este de 10 ppm, la Roșia Montană concentrația va fi de 3 ppm”, precizează Pătruți.

5. Care este opinia Academiei Române despre proiectul Roșia Montană?

„Exploatarea proiectată pentru o perioadă de 17-20 ani nu este în interesul național  – prevedere constituțională -, nu reprezintă o soluție de dezvoltare durabilă și nu rezolvă problemele sociale și economice ale zonei, care se vor agrava după încheierea lucrărilor”, se arată în analiza actualizată a Academiei Române privind proiectul de exploatare minieră de la Roșia Montană.

Analiza se bazează pe 21 de argumente, atrăgându-se atenția, printre altele, asupra riscului propagării de microseisme și a ruperii barajului de steril, ceea ce ar putea avea „efecte catastrofice” asupra localităților din aval.

„Există și alte riscuri colaterale care pot apărea pe parcursul lucrărilor de extracție: riscul de propagare a microseismelor cauzate de procesul de extracție, care afectează stabilitatea construcțiilor din vecinătatea carierei din Dealul Cârnic, și riscul determinat de seismicitatea indusă pe seama volumelor imense de steril acumulate în spatele barajului proiectat la gura Văii Corna cu pericol de rupere a barajului și efecte catastrofice asupra localităților din aval”, arată analiza Academiei Române.

Un alt argument adus de cercetătorii de la institutele Academiei se referă la barajul de acumulare a reziduurilor toxice.

„Barajul preconizat, construit din rocă sterilă (in apropierea orasului Abrud), nu prezintă garanții în situații extreme. Geologii români au invocat de mai multe ori proasta alegere a locului acestui baraj, permeabilitatea fundației și a unor zone ale bazinului de acumulare a reziduurilor toxice”, menționează analiza Academiei.

În plus, cercetătorii consideră că exploatarea la suprafață în patru cariere deschise și crearea unor bazine de acumulare a reziduurilor cu baraje uriașe ar produce o mutilare gravă a peisajului (pentru durate de zeci, poate sute, de ani). 

„Folosirea unor cantități uriașe de cianură de sodiu în procesul tehnologic și depozitarea în bazin deschis a reziduurilor, conținând resturi de cianură, produși de „neutralizare” a  cianurii (de asemenea potențial toxici)  și mai ales metale grele, creează motive serioase de îngrijorare, chiar dacă „neutralizarea cianurii” promisă de proiect s-ar realiza într-un grad avansat”, avertizează cercetătorii din cadrul Academiei Române.

„Exploatarea la suprafață în patru cariere deschise și crearea unor bazine de acumulare a reziduurilor cu baraje uriașe ar produce o mutilare gravă a peisajului (pentru durate de zeci, poate sute, de ani)”, menționează documentul citat.

6. Cum răspunde RMGC observațiilor Academiei?

La rândul lor, reprezentanții Roșia Montană Gold Corporation, au susținut că România va extrage mai mult aur decât toate țările europene împreună, dacă proiectul Roșia Montană va fi pus în aplicare.

„Proiectul minier de la Roșia Montană înseamnă 5,2 miliarde de dolari pentru România, bani care intră în economia României, la bugetele de stat. Prin proiectul de la Roșia Montană, România devine principalul producător de aur, producând mai mult decât toată Europa la un loc în momentul în care vom începe acest proiect”, a afirmat recent directorul general al RMGC, Dragoș Tănase.

El susține că resursa totală de aur la Roșia Montană este de aproximativ 400 de tone de aur, din care pot fi accesate spre a fi procesate în uzină doar 314 tone. „Din cele 314 tone putem recupera în uzină prin procesul tehnologic 80% din această cantitate, undeva la 246 de tone produs care iese pe poarta fabricii”, a precizat Tănase.

În ce privește cantitatea de cianură care ar urma să fie folosită anual în proiectul minier de la Roșia Montană, reprezentanții RMGC au declarat pentru gândul că, în opinia lor, aceasta „este irelevantă” și că „este important de înțeles că, în fiecare moment, în amplasamentul industrial se vor găsi doar cantitățile necesare pentru maximum 7 zile, în containere securizate și ranforsate”.

La Roșia Montană vor fi prelucrate anual 13 milioane tone de zăcământ auro-argintifer, potrivit Raportului pentru evaluarea impactului asupra mediului. 

Potrivit prezentării făcute specialiștii RMGC, precum și datelor postate pe siteul oficial al companiei, concentrația cianurilor folosite în fluxul tehnologic pentru obținerea aurului și argintului prin procesul de leșiere a minereului fin măcinat este de la 3ppm la 4ppmă, în funcție de minereul tratat.
„Leșierea se efectuează în tancuri de cianurație. Aici are loc absorbția aurului și argintului din minereul fin măcinat în porii unui cărbune activ, unde se depune soluția de cianură cu aur”, spune directorul de Proiectare Tehnică al RMGC, Cecilia Szentesy. Urmează faza de recuperare a aurului de pe cărbunele activ.
În urma acestui proces, din zona amintită vor ieși nu doar aurul și argintul, recuperate de pe cărbunele activ, ci și sterilul de procesare din care s-au extras cele două elemente. „În prima fază, sterilul va ajunge în zona de îngroșare, unde este spălat cu apă, urmărindu-se recuperarea cianurii, cât mai mult cu putință, fiind vorba de un reactiv extrem de scump. Va fi spălată cu apă sub presiune și repompată în fluxul tehnologic. Restul de sterile, spălate și ele, din care s-a extras mare parte a apei, ajung în zona de neutralizare, sau de detoxifiere a sterilelor de procesare. Aici, conținuturile de cianuri de circa 300 – 250 de miligrame la litru, diluate prin spălare și îngroșare, sunt reduse la cantități mai mici de 10 miligrame la litru – conținut prevăzut de către Directiva europeană de gestionare a deșeurilor, aceasta fiind limita maximă de descărcare în iazul de decantare” mai spune Szentesy.
Potrivit declarațiilor specialiștilor Gold Corporation, compania s-a obilgat, prin studiul de impact pe care l-a întocmit, ca la punctul de descărcare în iaz această limită să fie de cel mult cinci – șapte miligrame la litru, această valoare însemnând aproape jumătate din cantitatea admisă; totodată, aceștia mai spun că media lunară în iazul de decantare nu va depăși trei miligrame la litru.

7. Ce cantitate de cianură va fi folosită la Certej?

Extracția aurului în cadrul Proiectului aurifer de la Certej, o investiție de peste 300 milioane de dolari, ar urma să se deruleze pe o perioadă de 16 ani. Exploatarea minieră se va întinde pe o suprafață de 456 de hectare.

Anual vor fi procesate 3 milioane de tone de minereu. Proiectul minier Certej presupune, printre altele, și crearea unui iaz de decantare de 63,6 hectare.

În iazul de depozitare a sterilului din procesul de cianurație se vor regăsi 4,4 milioane de tone de steril de cianurare în total în perioada de exploatare. Anual în iaz vor ajunge conform balanței cianurilor doar circa 6,5 tone pe an. Restul cantității de cianură se va regăsi în procesul tehnologic datorită tehnologiei folosite, tehnologie ce prevede procesul de rcirculare, potrivit informațiilor furnizate gândul de reprezentanții Deva Gold SA, companie ce deține licența de exploatare. „Concentrația de cianuri la punctul de descărcare a sterilului în iaz va fi de 3 ppm (părți pe milion -n.n), față de limita de 5 ppm impusă de Ministerul Mediului”, a completat Stanca, care a ținut să adauge că, în cazul proiectului minier de la Certej va fi cianurată doar 10% din masa minieră supusă prelucrării.

„Noi folosim la Certej un procedeu modern. Nu folosim cianură până la faza obținerii concentratului”, a explicat pentru gândul Nicolae Stanca, care susține că aceeași tehnologie este folosită și în Finlanda. „Dacă statul își face probleme cu cianurile, se va vinde concentratul aurifer, nu aurul. Eu am făcut și o comparație, asta este ca și cum în loc să exportăm mobilă, exportăm bușteni”, ne-a spus directorul general al Deva Gold SA, care consideră că proiectul de la Certej respectă toate reglementările în vigoare în Uniunea Europeană.

Fostul șef de la ANRM, Alexandru Pătruți, a confirmat pentru gândul că, spre deosebire de proiectul de la Roșia Montană, la Certej se va folosi o cantitate mai mică de cianură.

El a explicat că procedeul tehnologic de la Certej presupune mai întâi o separare, o concentrare gravitațională, prin flotația minereului pentru a se obține un concentrat. Apoi doar concentratul se cianurează, a explicat pentru gândul Alexandru Pătruți, fost președinte al ANRM, menționând că oricum la Certej și zăcământul este mult mai mic față de cel de la Roșia Montană.

8. Cine apără în instanță interesele Deva Gold SA, deținătorul licenței de exploatare pentru perimetrul Certej?

Pe de altă parte, proiectul minier de la Certej este blocat în instanță de aproape un an. Ministrul Mediului, Rovana Plumb, a cerut anul trecut anularea acordului de mediu pentru proiectul aurifer de la Certej, motivând că acesta a fost eliberat fără ca Ministerul Mediului și Agenția Națională pentru Protecția Mediului să fie informate.

Primul termen al procesului a fost pe 1 octombrie, data la care Tribunalul București a amânat, pentru 29 octombrie, pronunțarea unei decizii în procesul intentat în septembrie 2012 de Ministerul Mediului, prin Agenția Națională de Protecție a Mediului, în cazul Certej.

„A fost cerută o amânare, pentru data de 29 octombrie, s-au cerut noi documente pe care completul de judecători să le studieze”, a declarat pentru gândul Nicolae Stanca. Întreaga documentație pentru proiectul minier de la Certej însumează peste 8.000 de metri cubi, susține șeful Deva Gold. 

În proces reclamant este Ministerul Mediului, prin Agenția Națională de Protecție a Mediului, iar pârâții sunt Agenția Regională pentru Protecția Mediului Timișoara și Deva Gold SA, care este reprezentată de casa de avocatură Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen unde mama lui Dan Șova, ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură, Ana Diculescu-Șova, este senior partener.

(clic pe imagine pentru a mări)

Sursa Studiu de fezabilitate Certej//Perimetrul aurifer

Canadienii de la Eldorado Gold Corporation, care dețin 80% din Deva Gold SA – societate ce deține licența de exploatare a aurului -, așteaptă să afle de la instanță dacă își vor putea păstra sau nu acordul de mediu – primit de la Agenția Regională de Protecție a Mediului Timișoara.

9. Care este stadiul proiectului de la Baia Mare al companiei Romaltyn Mining?

Pentru proiectul de la Baia Mare dezvoltat de Romaltyn Mining procesul de obținere a autorizației integrate de mediu este în derulare pentru acest lucru fiind depuse toate documentațiile necesare, potrivit site-ului companiei. 

„Proiectul Romaltyn se află, deocamdată, în conservare, fiind realizat în proporție de 80%. Investitiile sunt blocate, până când instanța va soluționa procesele cu autoritățile locale, aflate pe rol”, au transmis pentru gândul reprezentanții Romaltyn.  Până atunci, în prezent, la Baia Mare au loc activități de monitorizare și control pentru Aurul, este evacuat excedentul apelor pluviale de pe iaz, după prealabila tratare în noua stație de epurare chimică a apelor. 

Romaltyn își propune prelucrarea a 8,5 milioane tone de steril, rezultat din mineritul anilor ”60 -”70, depozitate în prezent în vecinătatea orașului Baia Mare.  „Utilizarea sterilului va elimina, la finalul a cinci ani de funcționare efectivă, una din sursele de poluare pentru oraș și împrejurimi”, arată compania.

Pentru desfășurarea activității, Romaltyn a anunțat că va investi un total de 40 de milioane de dolari, din care aproximativ jumătate pe parcursul anului 2013.

„Investițiile au vizat în primul rând creșterea securității Iazului de decantare Aurul, astfel încât repetarea accidentului din anul 2000 să nu mai fie posibilă. În acest sens, a fost construită o stație independentă ultramodernă de tratare a apelor din iazul de decantare Aurul și s-a amenajat un „buzunar de retenție” (polder), care poate prelua până la 250.000 mc de steril din iaz, în caz de avarie”, au precizat pentru gândul reprezentanții Romaltyn.

Totodată, au fost luate măsuri pentru crearea unei „plaje de protecție” de minimum 20 m între dig și apa din iaz, respectiv de asigurare a unei diferențe de nivel dintre cota digului de la coronament și cota apei din iaz (garda) de minim 1,2 m.

Reprezentanții companiei ne-au declarat că din cei 40 de milioane de dolari, peste jumătate au fost deja investiți în refacerea instalațiilor, introducerea unor noi etape în fluxul tehnologic, pentru a asigura alinierea integrală la normele de securitate și siguranță în functionare, respectiv la normele de mediu impuse de legislația din Uniunea Europeană.

10. Ce cantitate de cianuri va fi folosită la Baia Mare?

În legătură cu cantitatea de cianuri care va fi folosită anual în procedeul tehnologic de obținere a aurului la Baia Mare, oficiali Romaltyn ne-au precizat că estimează utilizarea a circa 2.400 tone de cianură de sodiu pe an.

Concentrația în cianuri a reziduurilor la deversarea în iaz va fi, potrivit Romaltyn, de maximum 10 ppm (care este și limita maximă admisă de UE), față de 400-500 ppm în cazul accidentului din anul 2000. Ulterior, apa din iaz va fi tratată, concentrația de cianură urmând să ajungă la 0,1 ppm. 

„Prin aplicarea tehnologiei de distrugere a cianurii la ieșirea din fluxul  tehnologic, vom asigura o concentrație cianură (CN WAD) de maximum 10 părti pe milion (ppm) la deversarea tulburelii în iaz, față de 400 -500 ppm, cu cât se deversa tulbureala în iaz în anul 2000. Apa din iaz va fi supusă unui nou proces de tratare, în stația de epurare, în urma căruia concentrația de cianură va scădea la 0,1 ppm, conform cu normativele europene in vigoare”, potrivit informațiilor furnizate gândul de reprezentanții Romaltyn.

Licența de concesiune pentru exploatare nr.1/1998 a fost prelungită prin acte aditionale și este valabilă până în anul 2017, potrivit reprezentanților companiei.

Romaltyn va ecologiza, la finalul proiectului, circa 165 ha de teren, situate în prezent sub depozitele de steril, pe întregul traseu de conducte și pe amplasamentul Uzinei de Retratare a Sterilelor.

Proiectul presupune că, după prelucrarea și depozitarea în conditii de siguranță a deșeului minier, estimată să se efectueze în circa 5 ani, să se treacă la etapa de ecologizare a tuturor suprafețelor utilizate în procesul tehnologic (Iazul Central, traseul de conducte de hidrotransport, Uzina de retratare a sterilelor, Iazul Aurul), estimată la aproximativ 2 ani. Procesul de ecologizare presupune și monitorizarea, timp de 30 de ani, a modului de evoluție a Iazului Aurul, după acoperirea lui cu folie și sol vegetal, respectiv plantarea de vegetație.

Compania Romaltyn Mining – specializată în prelucrarea și reciclarea deșeurilor miniere și în valorificarea continutului de aur și argint al acestora – este deținută de investitori din România și Kazakhstan prin intermediul fondurilor de investiții specializate, controlate de către oamenii de afaceri Ion Sturza și Kenes Rakishev.

Inchide