• Publicat:
  • Actualizat:
Hot Pe Facebook

Câți bani dau românii pe mâncare. HARTA cheltuielilor pentru alimente în Europa

Iată pe ce se duc banii tăi...

Nu câștigă cât alți europeni, însă când vine vorba de mâncare românii își cheltuie cea mai mare parte a veniturilor pentru a avea cât mai multe pe masă. Tendința este cu atât mai mare în perioada sărbătorilor.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), aproape 42 la sută din totalul cheltuielilor unei gospodării din România erau făcute, la finalul lui 2012, pentru mâncare. Per total, conform estimărilor europene, românii dau pe mâncare în medie 1.000 de euro pe an, ceea ce înseamnă aproximativ 83 de euro lunar, de două ori mai puțin decât un german sau un austriac.

Raportat însă la veniturile medii, efortul este unul semnificativ în vreme ce un german câștigă de aproape cinci ori mai mult decât un român.

Cumpărăturile de Paște – 165 de milioane de euro

Românii nu s-au zgârcit anul acesta la bani atunci când a venit vorba despre cumpărăturile pentru masa de Paște. Ei au lăsat la casele magazinelor și hipermarketurilor, dar și în piețele din țară circa 730 de milioane de lei, echivalentul a 165 de milioane de euro, dar au plecat acasă cu plasele încărcate cu aproximativ 8 milioane de cozonaci, 50 de milioane de ouă și zeci de milioane de kilograme de carne de miel, potrivit estimărilor realizate pentru gândul de către reprezentanții patronatelor din domeniu, cu doar câteva zile înainte de sărbătorile pascale.

Doar pe cozonacii cumpărați de pe rafturile magazinelor cu un preț de circa 12 lei bucata, românii au plătit 96 de milioane de lei, în timp ce pentru ouăle achiziționate cu ocazia acestei sărbători, vândute spre exemplu cu 0,5 – 0,6 lei pe bucată în piețele bucureștene, au dat 30 de milioane de lei.

Reprezentanții crescătorilor de ovine din țară estimau, la rândul lor, că românii vor cumpăra de Paște 3 milioane de miei. Având în vedere greutatea lor medie, de 8 kilograme, și prețul mediu la care a fost vândut kilogramul de carne de miel în această perioadă, de 25 de lei, reiese că pentru a pune pe masa de Paște bucate tradiționale precum drobul, friptura sau ciorba de miel, românii au scos din buzunar circa 600 de milioane de lei.

Mâncarea bate educația

Faptul că românii plătesc sume mari de bani pe mâncare nu este un lucru neobișnuit. În ultimele trei luni ale anului trecut, ei își cheltuiau cea mai mare parte a veniturilor pe mâncare și pe băuturi nonalcoolice.

La acea dată, aceste cheltuieli ajungeau să reprezinte într-o gospodărie din România până la 42% din valoarea totală a cheltuielilor, potrivit celor mai recente date furnizate de Institutul Național de Statistică (INS).

Structura cheltuielilor totale ale gospodăriilor, în trimestrul IV 2012

Sursă: date INS

De asemenea, în urmă cu doi ani, cheltuielile pentru achiziționarea produselor alimentare reprezentau 44,9% din total, față de 31,1% cât se cheltuia pe mărfuri nealimentare și 25% pe plata serviciilor.

Cât cheltuie pe alimente și băuturi nonalcoolice un salariat, un pensionar și un șomer

În ultimul trimestru al anului trecut, potrivit celor mai recente date furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), cheltuielile totale medii lunare ale unui român ajungeau la 823 de lei, echivalentul a 184 de euro. Defalcat, cele mai mari cheltuieli totale medii lunare pe persoană se înregistrau în rândul salariaților, mai exact 1.005 lei, ei fiind urmați apoi în clasament de pensionari (771 de lei), de agricultori (615 lei) și de șomeri (518 lei de persoană).

Circa 21,2% din cheltuielile totale medii lunare ale unui salariat român se duceau la finalul anului 2012 pe alimente și pe băuturi nonalcoolice, echivalentul a 213,21 lei (aproape 48 de euro). În cazul pensionarilor, acestea reprezintă 23,5% din cheltuielile totale în valoare de 771 de lei. Astfel, un pensionar plătea circa 181 de lei (40 de euro) pentru a-și cumpăra mâncare, potrivit datelor INS centralizate de gândul.

În același timp, 16,3% din cheltuielile totale medii lunare ale agricultorilor erau reprezentate de banii dați pe alimentele și pe băuturile consumate. Astfel, fiecare dintre aceștia scotea din buzunar la finalul anului trecut 100 de lei (22 de euro) pentru a achiziționa astfel de produse.

În cazul șomerilor, în ultimul trimestru al anului 2012, 28,6% din totalul cheltuielilor lor erau reprezentate de sumele plătite pentru cumpărarea alimentelor și băuturilor nealcoolice. Practic, aceștia cumpărau lunar astfel de produse de pe rafturile magazinelor în valoare de 148 de lei (33 de euro)

Totodată, dacă în mediul urban se cheltuiau pentru mâncare și pentru băuturi nealcoolice, în aceeași perioadă de timp, în medie, 223 de lei de persoană pe lună (echivalentul a 50 de euro), la țară românii cheltuiau, în medie, 130 de lei lunar (29 de euro) pentru aceleași produse.

Potrivit statisticilor INS, venitul total mediu lunar pe gospodărie ajungea în România la finalul anului trecut la 2.566 de lei (echivalentul a 575 de euro), iar cel pe locuitor era de 894 de lei (200 de euro). Veniturile bănești erau, în medie, de 2.094 de lei lunar pe gospodărie (echivalentul a circa 470 de euro), respectiv 729 de lei de persoană (163 de euro).

Structura veniturilor totale ale gospodăriilor, pe surse de formare, în trimestrul IV 2012

Sursă: date INS

Totodată, românii care locuiau la oraș aveau venituri totale medii pe gospodărie cu 19,4% mai mari decât cei care trăiau în sate.

Dacă în mediul urban, cele mai mari sume de bani proveneau din salarii (63,6%) și din prestațiile sociale (22,5%), în mediul rural principala sursă de venituri era reprezentată în ultimul trimestru al anului trecut de producția agricolă (40,8%).

Cât cheltuiesc străinii pe mâncare

Europenii care cheltuiesc cele mai mari sume de bani pentru a cumpăra alimente și băuturi nealcoolice sunt norvegienii. Potrivit celor mai recente date furnizate de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, centralizate de gândul, aceștia au cheltuit, în 2011, 300 de euro pe lună pentru astfel de produse, cu aproape 17 euro mai mult decât în 2010.

Totodată, ei au cheltuit sume duble față de media europeană, de 150 de euro pe lună, pentru a cumpăra din magazine mâncare și băuturi nonalcoolice.

Sumele de bani plătite de europeni pe lună pe astfel de produse par reduse pentru că acestea sunt bazate pe statistici Eurostat ale cheltuielilor întregii populații a fiecărui stat în parte pe an, nu doar pe cheltuielile angajaților din țările aflate în Europa.

Click pentru a mări (INFOGRAFIC: gândul.info – date Eurostat)

Pe locul al doilea în clasament se află locuitorii Luxemburgului care au scos din buzunar, în același an, 216,67 euro pe lună pentru a cumpăra mâncare și băuturi nonalcoolice, față de 208,33 euro pe lună cât cheltuiau în 2010.

Danezii se numără și ei printre europenii care sunt dispuși să scoată cele mai mari sume de bani din buzunar pentru a cumpăra astfel de produse. Conform datelor Eurostat, un danez a lăsat în fiecare lună a anului 2011, în medie, 200 de euro la casele magazinelor pentru a cumpăra mâncare, cu 8,33 euro mai mult decât în 2010.

În topul europenilor care cheltuiesc lunar cele mai mari sume de bani pentru a-și cumpăra produse alimentare și băuturi nonalcoolice se numără și belgienii, grecii, francezii și italienii.

Cei mai „zgârciți” locuitori ai statelor membre UE sunt la acest capitol cehii, polonezii, ungurii și sârbii. Astfel, în 2011, polonezii și cehii au scos din buzunar, în medie, 1.100 euro pentru a-și cumpăra mâncare și băuturi nonalcoolice, deci au plătit pentru astfel de produse aproape 92 de euro lunar.

Ungurii și sârbii au scos din buzunar, în același an, 900 de euro pentru a cumpăra produsele respective, deci 75 de euro lunar, cu 75 de euro mai puțin decât media europeană.

Eurostat nu deține date aferente anului 2011 pentru România. Cu toate acestea, în 2010, potrivit biroului european de statistică, românii cheltuiau 1.000 de euro pe mâncare și băuturi nealcoolice, cu 400 de euro mai mult decât vecinii bulgari.

Fii la curent cu știrile economice ale momentului. Abonează-te la pagina de Facebook Gândul Financiar.

Inchide