• Publicat:
  • Actualizat:
Hot Pe Facebook

HARTA stabilității economice în regiune. Cât de sigură este România

România stă mai bine decât Ungaria în ceea ce privește ratingurile acordate de cele mai importante agenții internaționale, respectiv Standard%Poor's (S&P), Moody's și Fitch, însă mai prost decât Bulgaria.

România stă mai bine decât Ungaria în ceea ce privește ratingurile acordate de cele mai importante agenții internaționale, respectiv Standard%Poor’s (S&P), Moody’s și Fitch, însă mai prost decât Bulgaria.

Astfel, două dintre cele trei calificative care „dau tonul” dobânzilor la care se împrumută statul de pe piețele financiare plasează România în categoria țărilor recomandate pentru investiții pe termen lung. În Bulgaria toate cele trei ratinguri se poziționează în această categorie, în timp ce în Ungaria niciunul dintre ele nu ajunge pe această treaptă.

S&P a confirmat joi ratingul României, cel mai slab dintre cele trei. Astfel, pentru împrumuturile pe termen lung, statul a obținut calificativul „BB+”, speculativ, primul din clasa ratingurilor care le spun investitorilor străini că România nu se află pe lista țările stabile din punct de vedere economic. Stabilitatea și predictibilitatea sunt întărite, spre exemplu, de existența unor acorduri cu instituții financiare internaționale care obligă autoritățile să-și angajamentul continuării unor programe de reformă.

Analiștii grupului austriac Raiffeisen apreciau la începutul lunii aprilie că România s-ar putea bucura de costuri mai scăzute la împrumuturile pe termen lung doar dacă se va încheia un nou acord cu FMI, dacă S&P ar îmbunătăți ratingul sau dacă Banca Națională a României ar reduce dobânda-cheie de politică monetară. Semnarea unui nou acord cu FMI nu este certă în momentul de față, însă Banca Națională a anunțat că intenționează să înceapă un ciclu de reducere a ratei dobânzii-cheie.

Click pe imagine pentru a mări

Agenția americană S&P apreciază că România are un nivel scăzut al Produsului Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor, indicator care măsoară productivitatea locuitorilor unui stat, respectiv contribuția fiecărui cetățean la economia națională. Totodată, vulnerabilitatea față de șocurile externe, „povara datoriei publice” și cadrul instituțional în curs de dezvoltare au reprezentat buline negre pentru România.

Pe de altă parte, consolidarea fiscală din ultimii ani și potențialul economiei de a atrage investiții străine directe au tras balanța în favoarea României, se arată în comunicatul transmis de agenție.

„Anticipăm că creșterea economică se va consolida treptat în 2013-2015, în principal datorită creșterii investițiilor, facilitate de o rată mai ridicată de absorbție a fondurilor europene și de o revenire a investițiilor străine directe care vor susține consumul populației și exporturile”, arată analiștii străini.

În cazul Ungariei, analiștii S&P au apreciat la cea mai recentă retrogradare a ratingului statului vecin că autoritățile de acolo se confruntă o lipsă tot mai acută a predictibilității și credibilității politicilor practicate. „Măsurile neortodoxe” aplicate de executivul de la Budapesta i-au determinat pe evaluatorii americani să coboare ratingul la BB, cu o treptă mai jos decât cel al României.

Ratingul de „BBB” al Bulgariei a fost confirmat de S&P la finele anului trecut pe fondul prudenței fiscale de care a dat dovadă guvernul de la Sofia, precum și pe baza perspectivei favorabile privind creșterea economică pe termen lung.

„Relansarea economică a fost lentă și susținută în principal de exporturi, mai puțin de cererea internă care a rămas plafonată până la începutul anului 2012. Estimăm o creștere economică de 1,7% din PIB în 2013 și o medie 2% în perioada 2013-2015, susținută de creșterea internă și externă”, au explicat analiștii S&P.

Dintre toate statele analizate, cele mai bune ratinguri au fost obținute de Cehia care a avut toate cele trei ratinguri cu o treaptă mai mare decât ale Poloniei. Cele două state au primit calificate care le înscriu în clasele de mijloc sau inferioare ale categoriei statelor recomandate pentru investiții pe termen lung.

Cum au explicat Fitch și Moody’s ratingurile acordate României

Agenția de rating Fitch a confirmat de asemenea, în a doua jumătate a lunii aprilie, ratingul de „BBB-” al României. Statul se află astfel pe ultima treaptă a categoriei statelor recomandate pentru investiții pe termen lung. Decizia Fitch a ținut cont de asemenea de consolidarea finanțelor publice, dar și de stabilizarea situației politice, precum și de perspectiva slabă de creștere economică, deficiențele structurale și expunerea la criza din zona euro fiind motivele pentru care ratingul nu a fost majorat.

Fitch anticipează totodată că datoria publică a României va atinge un vârf de de 38-39% din PIB „în jurul anului 2015”, după care va scădea. Totodată, agenția a înaintat o prognoză de creștere economică de 1,2% din PIB în acest an, mai modestă față de cea înaintată de guvern, FMI și Comisia Europeană de 1,5% din PIB.

Agențiile de rating avertizează că perspectivele de rating ale României pot fi influențate în sens negativ de eventuale șocuri externe, de o deterioare a disciplinei fiscale, dar și de întârzieri ale reformelor structurale și ale reformelor companiilor de stat.

Analiștii se așteptau totuși ca ratingul României să fie îmbunătățit.

„Anticipăm că recentele îmbunătățiri ale dezechilibrelor macroeconomice sugerează o revizuire pozitivă a ratingurilor și/sau ale perspectivelor României în următoarele trimestre”, notau economiștii Raiffeisen Bank, după decizia Fitch de a menține ratingul la „BBB-„.

Ultima actualizare făcută de Moody’s a avut loc în vara anului trecut când agenția a înrăutățit perspectiva ratingului „Baa3” al României, de la stabilă la negativă, principalul motiv invocat fiind vulnerabilitatea în fața potențialelor șocuri externe.

„Legăturile României cu zona euro prin canale comerciale, de investiții și financiare amplifică riscurile la care este expusă economia în următoarele 12-18 luni”, se arăta într-un comunicat Moody”s. În jur de 50% din exporturile României sunt către state din zona euro, alte 20% fiind către alte state din Uniune, puncta agenția.

Cu toate acestea, Moody’s este singura dintre marile agenții de rating care a menținut România în categoria țărilor cu rating recomandat pentru investiții pe toată perioada crizei financiare, potrivit Mediafax.

Cât a împrumutat România și la ce dobânzi

Statul a împrumutat joi prin Ministerul Finanțelor Publice (MFP) 1,3 miliarde de euro la o dobândă care a coborât la un nou minim istoric, de 4% pe an pentru certificatele de trezorerie, respectiv 4,45% pe an pentru obligațiunile pe cinci ani.

În 2013, statul a împrumutat în total 20,9 miliarde de lei de pe piața internă și peste un miliard de euro și 1,5 miliarde de dolari de pe piațele internaționale.

Interesul pentru cumpărarea titlurilor de stat emise de România a fost susținut de recomnadările făcute de analiștii BNP Paribas, cea mai mare bancă din Franța, și Societe Generale, dar și de decizia băncii americane JP Morgan de a include obligațiunile României într-un indice aferent piețelor emergente.

Deciziile și recomandărilor bancherilor străini au dus la scăderea dobânzilor, dar și la aprecierea monedei naționale.

În februarie anul trecut, România a reușit să atragă 750 de milioane de dolari de pe piața americană, prin redeschiderea unei emisiuni de obligațiuni pe 10 ani din ianuarie. Oferta a depășit de patru ori suma atrasă, iar dobânda a fost de 6,45% pe an.

Fii la curent cu știrile economice ale momentului. Abonează-te la pagina de Facebook Gândul Financiar.

Inchide