Gândul
12.10.2013
Hot Pe Facebook

Nicolae Furdui-Iancu, mesaj din Țara Moților: „Vorbim despre aurul de la Roșia Montană, dar despre pădurile care se taie de ce nu se discută? Nu e tot un aur?”

Născut și crescut în Poiana, sat din vecinătatea localității miniere Roșia Montană, interpretul de muzică populară Nicolae Furdui-Iancu este unul dintre oamenii care înțeleg cel mai bine situația moților. Se arată mâhnit că nu doar zăcâmântul din munți, ci și pădurile, „un aur al munților", se risipesc în vreme ce Guvernul nu are timp, nu știe sau nu vrea să facă nimic pentru a le salva. „Aș vrea ca cei din Piața Universității să se gândească și la alte avuții naționale care se risipesc. Nu numai la aur".

Născut și crescut în Poiana, sat din vecinătatea localității miniere Roșia Montană, interpretul de muzică populară Nicolae Furdui-Iancu este unul dintre oamenii care înțeleg cel mai bine situația moților. Se arată mâhnit că nu doar zăcâmântul din munți, ci și pădurile, „un aur al munților”, se risipesc în vreme ce Guvernul nu are timp, nu știe sau nu vrea să facă nimic pentru a le salva: „Aș vrea ca cei din Piața Universității să se gândească și la alte avuții naționale care se risipesc. Nu numai la aur”.

Când vine vorba de proiectul de exploatare minieră de la Roșia Montană, Nicolae Furdui-Iancu vorbește din perspectiva unui om care cunoaște traiul din Țara Moților.

„Adevărul este undeva la mijloc. Au dreptate și unii și alții. Eu trăiesc acolo în zonă, știu ce nevoi au oamenii, dar în același timp sunt conștient că și mediul trebuie protejat”, a explicat artistul pentru gândul.

În plus, spune el, nu-i cinstit ca istoria să se repete, iar de bogăția României să se bucure alții decât românii.

„Sunt conștient de faptul că avuția națională încape din nou pe mâini străine. Dacii au exploatat acest zăcământ, apoi romanii. Apoi au venit austriecii, au exploatat ei. Au venit rușii, au exploatat ei. În perioada comunistă l-am exploatat și noi puțin, dar acum, din nou, au venit străinii să exploateze aurul de la Roșia. Mă doare faptul că noi, românii, statul român, autoritățile nu sunt în stare să exploateze acest zăcământ. Să-l exploatăm noi, pentru noi și pentru binele nostru”, adaugă Furdui-Iancu.

Dar aurul nu-i singurul lucru de preț din Munții Apuseni. Defrișările masive din ultimii ani păgubesc ținutul: „Se discută despre aurul de la Roșia Montană, dar despre pădurile care se taie de ce nu se discută? Acela nu este tot un aur al munților, care dispare încet încet? Și nu spune nimeni nimic. Aș vrea ca cei din Piața Universității să se gândească și la alte avuții naționale care se risipesc. Nu numai la aur.”

Viitorul României pare să fie decis la întâmplare, spune Nicolae Furdui-Iancu, arătând cu degetul către guvernele pe care România le-a avut de la Revoluția din anul 1989 și până în prezent.

 „De 20 de ani se distruge industria, agricultura și nu punem nimic în loc. Eu, ca român, mi-aș dori ca Guvernul care este acum la putere, dar și cele care vor veni să aibă o strategie pe termen lung și să știm, să ni se spună tuturor încotro ne îndreptăm”, spune artistul. „Ce vrem noi să facem din țara asta? Ce se întâmplă cu viitorul României, încotro ne îndreptăm? Dezvoltăm agricultura, dezvoltăm industria, turismul…? Pe ce mergem noi în viitor? Eu cred că nimeni nu știe. Mergem așa haotic, de azi pe mâine, ce-o fi, o fi”.

„Nu am ales politica pentru căpătuială”

Spune că a încercat chiar el să contribuie la schimbarea de care țara are nevoie, întrând în politică. În anul 2002, s-a înscris în Partidul Național Liberal (PNL), devenind ulterior consilier județean în Alba.

„Mi se punea des întrebarea . Așa am gândit eu atunci, că ar fi bine să mă implic. Am considerat că trebuie să fac ceva și pentru comunitate”, explică el acum.

După două legislaturi, Furdui-Iancu a candidat la alegerile parlamentare pentru Colegiul Apuseni. Fără succes însă: „N-a fost să fie, n-am fost ales. Așa că m-am dat deoparte, pentru că un politician trebuie să meargă în Parlament nu prin fraudă, ci dacă lumea îl alege. Eu nu spun că n-au fost voci care m-au acuzat (pentru intrarea în politică, n. red), însă eu am avut cele mai bune intenții. Nu am ales politica pentru căpătuială. N-am intrat în politică pentru a realiza ceva pentru mine. Pentru mine am realizat în carieră”.

În plus, a realizat atunci că „politica nu este pentru artiști. În politică trebuie să ai altă structură, mai ales psihică, pentru a rezista la toate atacurile și la tot ceea ce se întâmplă azi acolo. Unui artist care are sufletul mai sensibil îi e greu să reziste.”

Așadar, acum, Nicolae-Furdui Iancu este simplu membru al partidului, fără a deține vreo funcție, dedicându-se primei sale pasiuni: cântecul popular. Susține concerte atât în țară, cât și dincolo de granițe, în orașe în care există comunități mari de români. „Cele mai multe concerte sunt aici, însă și în afara granițelor României cânt tot pentru români. Mă primesc la fel de bine peste tot, dar poate că cei plecați din țară trăiesc mai intens și receptează mai bine mesajul cântecelor mele”, povestește artistul.

Spune însă că, de fiecare dată, citește în ochii spectatorilor, dorul de casă. Poate că acesta este și unul dintre motivele pentru care mirajul străinătății nu l-a „păcălit” niciodată.

Foto: Mediafax (Liviu Chirica)

„Nu am fost niciodată tentat să părăsesc țara. Nici măcar când am fost în concerte în străinătate înainte de 1989, când foarte mulți români aproape și-au sacrificat viața fugind peste granițe, supunându-se la riscuri foarte mari… Nu mi-am dorit niciodată să plec din România”, mărturisește Nicolae Furdui-Iancu, aducând totodată și argumente ce țin de un soi de etică a profesiei.

„Având această pasiune, care la un moment dat s-a transformat în profesie, am considerat că nicăieri nu e mai bine ca în țara ta nu poți să interpretezi cântecul popular românesc”, spune artistul.

De altfel, își amintește acum, în familia sa, baladele și doinele populare au fost și primele lecții de istorie pe care le-a primit. A început cu piese ale interpreților de muzică populară cunoscuți la vremea respectivă, însă inițial, totul era „o încercare”.

„Cântam din repertoriul lui Felician Fărcaș, Ion Cristoreanu, repetam și eu să văd dacă pot cânta așa. Abia când vocea a început să se maturizeze am conștientizat că aș avea puțin talent”, povestește artisul. „Dar nu am preluat repertoriul dânșilor și am fost conștient că trebuie să fiu eu, să scot la iveală personalitatea mea, fără să fiu copie a cuiva”, mai spune Furdui-Iancu.

Scena – „o catedră mai mare”

Puțini știu însă că, înainte de a debuta pe micul ecran – la 28 de ani -, artistul a fost profesor de limba română și limba franceză. Își amintește cu drag de perioda în care a a lucrat în învățământ, însă mărturisește acum că nu regretă alegerea făcută, mai ales că, în fond, muzica educă și ea.

„Nu pot să spun că mi-e dor de vremurile acelea, pentru că repertoriul pe care eu l-am abordat m-a transformat într-un dascăl pentru mai mulți. Consider că mesajele cântecelor mele au influențat foarte multă lume. Eu, fiind dascăl de profesie, am considerat scena o catedră mai mare”, spune cântărețul.

Totuși, din când în când, revine în postura de a da note. La concursurile adresate tinerilor interpreți de muzică populară încearcă însă să fie îngăduitor.

„Eu consider că doar cine a trăit emoțiile scenei și le trăiește în continuare, doar acela îi poate înțelege pe tinerii concurenți. Eu cred că noi, interpeții, am fi mult mai avizați să jurizăm, decât alte persoane care n-au avut contact cu scena și care doar ascultă și critică, dar ei n-au trecut prin acele momente de emoție ca să-și dea seama că ea (emoția, n. red) poate să fie constructivă sau distructivă”, explică artistul. „Poate că tânărul respectiv are niște performanțe extraordinare, dar poate nu a putut trece peste emoții. Noi, interpreții, suntem cei care sesizăm acest lucru”, adaugă Nicolae Furdu-Iancu.

Foto: Mediafax (Ovidiu Dumitru Matiu)

Greu îi este însă când urcă pe scenă alături de copii lui, Maria și Tudor, care, deși au studiat științele economice, se bucură din când în când să cânte alături de tatăl lor. „E foarte greu, pentru că emoțiile sunt de trei ori mai mari. Poate nu am emoții așa mari pentru mine, cât am pentru cei din jurul meu”, mărturisește artistul.

„Copiii n-au îmbrățișat deocamdată această carieră. Ei au drumul lor, profesiile lor. Pentru ei, cântecul popular este pasiune. Dacă va deveni și profesie depinde doar de ei. Bineînțeles, m-aș bucura să se întâmple asta.”

Despre Nicolae Furdui-Iancu

S-a născut pe 26 octombrie 1955, în Poiana, comuna Sohodol, județul Alba. A urmat Liceul Pedagogic de Învățători din Abrud, apoi a studiat la Institutul pedagogic din Oradea. Mai târziu, a absolvit Facultatea de Psihologie și Asistență Socială din cadrul Universității de Vest din Timișoara.

A lucrat în învățământ până în 1989.

Primii pași în cariere de interpret de muzică populară i-a făcut la finele anilor ”70, când a câștigat premiul I la Festivalul de Folclor din Drobeta Turnu-Severin.

În decembrie 1984 a început să înregistreze, iar un an mai târziu a avut prima apariție televizată, în cadrul emisiunii „Tezaur folcloric”, de la TVR. Tot în 1985 a fost desemnat câștigător al Festivalului de Folclor „Steaua Dunării” din Galați, apoi a obținut marele premiu la concursul „Floarea din Grădină”.

Foto: Facebook//Nicolae Furdui Iancu (Alături de Ioan Bocșa și Drăgan Muntean)

Primul LP l-a lansat în anul 1987 și tot atunci a înființat la Alba-Iulia grupul folcloric „Crai Nou”. A continuat să înregistreze și să susțină numeroase concerte în țară, iar mai târziu și în străinătate.

De-a lungul carierei sale, talentul i-a fost răsplătit cu numeroase premii și trofee, printre care premiul România Internațional” pentru promovarea cântecului istoric, Premiul Ethnos”  pentru originalitatea interpretării și valorificarea scenică a cântecului tradițional din Transilvania și Diploma de Excelență cu ocazia Jubileului TVR (50 de ani), pentru rolul avut în istoria Televiziunii Române.

De asemenea, în anul 2002, președintele României Ion Iliescu i-a conferit Crucea națională Serviciul Credincios clasa a III-a, iar în anul 2004, Nicolae Furdui-Iancu a primit și Ordinul Meritul Cultural în grad de Mare Ofițer, Categoria D – „Arta Spectacolului”, „în semn de apreciere a întregii activități și pentru dăruirea și talentul interpretativ pus în slujba artei scenice și a spectacolului”.

În 2011, interpretul de muzică populară a primit Premiul de Excelență în cadrul Galei Premiilor Electrecord.

Inchide