O întrebare de 1,8 miliarde de dolari: de ce nu vor rușii de la Gazprom concurența americanilor de la Chevron în România

O întrebare de 1,8 miliarde de dolari: de ce nu vor rușii de la Gazprom concurența americanilor de la Chevron în România
Publicat: 18/10/2013, 16:21

1,8 miliarde de dolari plătește România anual pe gazele pe care le importă de la ruși. 20% din consumul necesar într-un an provine de la distribuitorii Gazprom. Dependența energetică a României de gazul rusesc este mai redusă decât a altor țări, în condițiile în care Macedonia și Serbia, spre exemplu, depind în proporție de 100% de Gazprom și distribuitorii săi, Bulgaria în proporție de 90%, iar Polonia în proporție de peste 60%.

Dacă anul acesta, în primele șase luni, prețul mediu a fost de aproape 400 de dolari pe mia de metri cubi de gaz rusesc, anul trecut țara noastră a plătit în jur 539 de dolari pe mia de metri cubi, un preț mai mare față de Macedonia, total dependentă, care a dat 564 de dolari pe mia de metri cubi, Bosnia 515 dolari, Polonia 526 de dolari, Cehia 503 dolari și Bulgaria 501 dolari. În 2012, factura totală a gazelor rusești s-a ridicat la 6,2 miliarde de lei, adică 1,8 miliarde de dolari.

Dependența României de gazul furnizat de Gazprom reprezintă în acest moment o vulnerabilitate de securitate energetică, în condițiile în care Rusia poate jongla cum vrea cu prețul gazelor pe care le vinde, permițându-și astfel să pună presiune pe alte subiecte din agenda geopolitică a țării noastre. Tocmai această problemă încearcă să o rezolve România. În contextul în care alte proiecte de aprovizionare cu gaz, care să nu implice Rusia, au picat sau stagnează – proiectul Nabucco sau conducta AGRI din Azerbaidjan, țara noastră se află în poziția de a fi nevoită să găsească surse alternative. Exploatarea gazelor de șist reprezintă una dintre ele. În aceste context, implicarea în proiect a americanilor de la Chevron nu se traduce atât prin încercarea Bucureștiului de a-și asigura independența, cât prin opțiunea de securitate energetică pe care o face România între Rusia și Statele Unite.

Chiar dacă nu asistăm atât la un meci geopolitic în logica Războiului Rece, între SUA și Rusia, ci mai ales la ciocnirea unor interese comerciale, reprezentate la momentul actual de americanii de la Chevron și de rușii de la Gazprom, tensiunile apărute din cauza gazelor de șist își au originea în această dispută, iar implicațiile pentru România sunt, în special, de natură geopolitică, și mai puțin comercială.

În plină ofensivă după eșecul proiectelor care i-ar fi slăbit poziția dominantă în regiune, este lesne de înțeles de ce Rusia nu privește cu ochi buni dezvoltarea unor surse alternative de energie, așa cum sunt gazele de șist sau hidrocarburile din Marea Neagră, concesionate de România americanilor care estimează că doar exploatarea în perimetrul Mării Negre ar putea asigura jumătate din consumul intern necesar pentru gaze naturale. De asemenea, potrivit studiilor, România se află pe locul trei în Europa în ceea ce privește potențialul de explorare al gazelor de șist, după Franța și Polonia.

Pe de altă parte, SUA se află de câțiva ani într-un stadiu pe care analiștii economici îl caracterizează drept „o revoluție” energetică: americanii au început să producă mai mult gaz decât consumă și în câțiva ani pot deveni exportatori neți de energie. Acest lucru se datorează în mare parte exploatării agresive a gazelor de șist. Expansiunea energetică a SUA poate avea ca efect scăderea prețurilor mondiale la gaze și petrol, precum și eliminarea nevoii de a importa gaz, lucruri care intră în conflict cu interesele comerciale ale Rusiei.

Pentru România, discuția privind exploatarea gazelor de șist nu se rezumă însă numai la dimensiunea geopolitică. Dincolo de a explica avantajele unei opțiuni strategice de securitate energetică, este nevoie și de o discuție aplicată și adaptată realităților interne. Pentru că protestele din București și revolta de la Pungești împotriva Chevron nu poate fi tradusă în termenii unei respingeri categorice a americanilor, ci este mai degrabă justificată de elemente tehnice și financiare. Pe de o parte, metoda fracturării hidraulice, în contextul cutremurelor repetate din ultima vreme de la Galați, amplifică temerea populației privind insecuritatea seismică. Fracturarea hidraulică este însă o metodă folosită în România de foarte mulți ani, doar că nu în extragerea gazelor de șist, iar intensitatea seismică în urma acestui procedeu este de 2-2,5 grade, aproape imperceptibilă în condițiile în care se produc la o adâncime mare.

Un al doilea aspect de menționat este raportul cost/beneficiu pe care îl au românii în urma acestor exploatări. Dincolo de un preț scăzut la gaz, comunitățile din zonele unde sunt trasate perimetrele gazeifere se consideră excluse de la profit. Asta în condițiile în care, în România, banii merg la stat, iar cetățenii pot fi expropriați fără să poată contesta decizia. În SUA, banii merg mai întâi la cetățenii care au drept de proprietate asupra resurselor minerale găsite pe terenurile lor.

„Suntem dependenți de importul de gaze și avem o singură sursă de import: Rusia”

Dezvoltarea unor alternative la gazul rusesc este esențială pentru ca România să nu mai fie un stat vulnerabil din punct de vedere geopolitic, explică pentru gândul analistul și consultantul economic Aurelian Dochia.

„Suntem dependenți de importul de gaze și avem o singură sursă de import: Rusia. Atât din punct de vedere economic, cât și geostrategic, nu este o situație de invidiat să fii dependent de o singură sursă. Pentru România, dezvoltarea unor alternative este extrem de importantă. Cred că dezvoltarea gazelor de șist este o alternativă care trebuie să stea în atenție, ca și zăcămintele din Marea Neagră, pentru că ele sunt singurele soluții care oferă României nu independență energetică – nu de asta e vorba, ci securitate energetică. Adică asigurarea continuității în aprovizionarea cu gaz și predictibilitatea prețurilor, să nu existe cineva care să le manevreze cum vrea și să te lovească atunci când ești vulnerabil„, spune Aurelian Dochia.

În opinia analistului, România are în acest moment trei obiective în domeniul energiei: interconectarea la nivelul UE (dacă s-ar fi preocupat mai demult de asta, europenii nu ar mai fi suferit șocurile de preț pe timp de iarnă), dezvoltarea zăcămintelor alternative și gestiunea stocurilor (avem capacitatea de a stoca gaze, pe timp de vară, atunci când producem mai mult decât avem nevoie).

Dacă pentru SUA și Rusia este mai degrabă un meci comercial care se dă pentru o piață de desfacere, respectiv pentru o sursă de energie bună de exploatat, pentru România gazele de șist reprezintă un subiect care ține de securitatea geostrategică, crede analistul.

Rusia este într-o ofensivă puternică și a câștigat teren, pentru că proiectul Nabucco nu se mai face și era o amenințare. La fel este cazul și acum, dacă se renunță și la exploatarea gazelor de șist. Nu cred că este vorba despre un meci geostrategic SUA-Rusia. Pentru Chevron nu e mare lucru acum, dacă merge, merge, dacă nu, merge în altă parte. Fără explorare, nici nu se știe câte gaze de șist sunt și dacă merită exploatate. Pentru România și interesul nostru, ar trebui să ne clarificăm strategia. Pentru România, aspectul geostrategic este esențial. În lipsa unor astfel de alternative, România rămâne vulnerabilă„, mai spune Aurelian Dochia, pentru gândul.

„Gazprom este foarte interesat să își păstreze poziția de monopol. Este firesc, orice firmă își dorește moartea concurenților”

Că în România nu asistăm la „marea luptă cosmică între ruși și americani”, ci doar la o ciocnire a intereselor comerciale a două mari companii explică și Ana Otilia Nuțu, expert în energie al EFOR. Analista susține că și decizia României de a deschide poarta pentru explorarea și exploatarea gazelor de șist este tot una comercială.

„Gazprom este foarte interesat să își păstreze poziția de monopol în zonă, pentru a putea pune prețuri foarte mari. Este firesc, orice firmă își dorește moartea concurenților. Nu cred că asistăm la marea luptă cosmică între ruși și americani. Dacă gazele de șist nu vor fi exploatate, de asta va beneficia Rusia, dar nu în mod direct. Nu cred că este vorba de o conspirație. Este o decizie pur comercială. Noi avem rezerve de gaze și în același timp importăm gaze din Rusia. Când piața gazelor se va liberaliza, sperăm că prin 2016-2017, toată lumea va intra în concurență cu toată lumea. Atunci vor deveni profitabile resurse neconvenționale precum gazele de șist sau hidrocarburile din Marea Neagră, despre care acum nu se pune problema să fie exploatate, pentru că nu merită”, explică Ana Otilia Nuțu, pentru gândul.

Experta mai arată că în orice piață unde există concurență mare, prețurile scad, în timp ce o piață ținută în cvasi-monopol favorizează prețurile mari. La fel se întâmplă cu prețul gazelor. În Marea Britanie, unde există foarte mulți concurenți pe piața gazelor, prețurile sunt mici. În Marea Britanie, Gazprom practică cele mai mici prețuri la gaz din toată Europa (în jur de 300 de dolari mia de metri cubi), cu excepția unor state precum Ucraina sau Belarus, care au înțelegeri speciale cu Rusia. Pe de altă parte, în țări precum Polonia sau Bulgaria, care depind în proporție de aproape 100% de gazul rușilor de la Gazprom, prețul depășeste 500 de dolari pe mia de metri cubi.

Este ușor de înțeles astfel de ce Polonia a ales să deschidă masiv exploatările de gaze de șist, fiind lider european în acest domeniu. Polonezii au pus la punct, de asemenea, o lege care să reglementeze aceste exploatări. Europa este însă divizată pe acest subiect: Franța, de exemplu, a interzis exploatarea gazelor de șist. De ce această divizare, dacă sursele alternative de energie sunt benefice? Pentru că nu toată lumea are nevoie de ele, arată experta de la EFOR.

„Una e să fii Polonia, o țară din Estul Europei, dependentă de Gazprom, pe care o strânge cu ușa și UE, pentru că emite prea mult dioxid de carbon din cauza termocentralelor pe cărbuni. Alta e să fii Franța, care ești un beneficiar direct al exploatării gazelor de șist de către SUA. Din cauza producției din SUA, gazul lichefiat nu mai ajunge să fie importat în SUA, ci în Vestul Europei, pentru că americanii nu mai au nevoie de el. Astfel, Franța are ocazia să aștepte și să vadă ce se întâmplă în Est cu gazele de șist, ce urmări și ce riscuri apar”, spune Ana Otilia Nuțu, pentru gândul.

Schimbarea la față a României, pe gazele de șist: în 2012 ba, în 2013 da

De ce și-a schimbat însă România brusc viziunea în acest domeniu, din 2012 în 2013? O explicație poate fi lobby-ul puternic făcut de SUA la nivel guvernamental – vezi cazurile fostului ambasador SUA la București Mark Gitenstein, precum și consilierul onorific al lui Victor Ponta, colonelul american Wesley Clark, ambii angajați, consultanți sau beneficiari de fonduri de la companii americane cu interese în domeniu, inclusiv Chevron. O altă explicație este lipsa de coerență și populismul USL.

„Este politicianism, încercarea de a-ți prinde adversarul cu ceva, chiar dacă acel ceva se dovedește a fi nimic. Este greu să repari ce ai stricat. Întotdeauna schimbările bruște de poziție te fac să îți pierzi credibilitatea. Mai mult, la noi aceste schimbări au avut un impact mare la public. Mișcările acestea de stradă nu pot fi disociate de declarațiile politice de anul trecut. Toți liderii politici ar trebui să stea la o masă și să stabilească ce este în interesul României și să termine cu exploatările politicianiste”, crede Aurelian Dochia.

Ana Otilia Nuțu crede că sunt două variante pentru a explica această piruetă a Guvernului României față de gazele de șist. Prima, o motivație „suspectă”, care nu poate să fie pusă doar pe seama proastei guvernări: „Aceiași guvernanți în mai 2012 au venit cu o moțiune de cenzură care a dat jos Guvernul, printre altele pentru că sprijinea gazele de șist. Au venit ei în funcție și au impus un moratoriu pe gaze de șist, care nu s-a mai realizat însă. După alegeri, am asistat însă la o susținere entuziastă. Este suspect și un semnal foarte prost pentru cine vrea să investească aici. La fel la nivel local, s-au făcut referendumuri unde lumea a votat covârșitor contra exploatării de gaze prin fracturare hidraulică. Au existat autorități care au refuzat să dea avize de mediu, dar acum, de curând, au dat aceste aprobări”.

A doua variantă, mai idealistă, este că americanii de la Chevron le-au adus guvernanților de la București niște argumente atât de bune, încât i-au convins că România va beneficia mult de pe urma gazelor de șist. „Atunci, ar putea la fel de bine să convingă și publicul. Problema este că aceste decizii se iau foarte netransparent”, spune Nuțu.

Ce câștigă românul de rând: o întrebare la care Guvernul nu a răspuns

Tensiunile sociale din Bârlad și din Vaslui, pe tema gazelor de șist, precum și decizia de astăzi a Chevron de a suspenda temporar explorarea de la Pungești constituie o oportunitate pentru Guvern să iasă din obscuritate și să pună pe masă niște teme de discuție majore, în acest domeniu.

Unul ar fi, crede experta EFOR, modul în care comunitățile locale trebuie să profite de pe urma unor astfel de exploatări, în contextul în care regimul proprietății asupra resurselor din subsol nu este ca în SUA, unde cetățeanul în curtea căruia s-a găsit petrol sau gaz negociază direct cu firma care vrea să exploateze. Momentul este propice, spune Nuțu, pentru că în 2014 o clauză din contractul Petrom cu OMV expiră, iar lucrurile ar putea fi renegociate.

„Acum, dacă aș fi localnic nici mie nu mi-ar conveni: nu aș avea nimic de câștigat de pe urma exploatării, nici nu este clar dacă mă expropriază când începe exploatarea, nici dacă trag țeava pe sub casa mea. Oamenii ar fi însă mult mai interesați dacă se exploatează la ei în curte. De aceea la noi ar trebui să se discute cum facem să aibă și comunitatea locală de câștigat, pentru că altfel oamenii ajung să aibă senzația că sunt trași pe sfoară.

În 2014, expiră clauza de stabilitate din contractul cu Petrom, privind impozitarea hidrocarburilor. Acesta ar fi un moment foarte bun să se discute impozitarea și redevențele pe hidrocarburi. Acum este mult mai simplu pentru stat să pună accize drastice pe hidrocarburi, pentru că nu pot modifica impozitarea sau redevența. Ar mai trebui să se stabilească câți din acești bani impozitați rămân la bugetul de stat și câți merg la comunitățile locale, pentru că localnicii sunt cei care suferă cel mai mult când vine vorba de aceste exploatări„, explică Nuțu, pentru gândul.

Oroare! Celebra prezentatoare TV a ţării, abuzată sexual în scara blocului. Atacatorul i-a pus cuţitul...
Şi-a dat jos sutienul fără pic de ruşine! E o artistă mega-celebră de la noi....
Simona Halep și-a inaugurat piscina la vila de la Izvorani și a făcut senzație în...
Băutura care te deshidratează cel mai mult în timpul caniculei. De evitat
Gina Pistol revine pe micile ecrane. Ce emisiune va prezenta iubita lui Smiley după ce...
Scandalul dintre Laurențiu Reghecampf și Anamaria Prodan a ajuns subiect principal în presa din Germania!...
Horoscop INEDIT. Care e cea mai favorizată zodie
PNRR-ul României, criticat aspru de presa din Germania: ”Comisia Europeană ar putea respinge planul fără...
Care sunt cele mai avariate și cel mai atent conduse mașini din Europa. Poziția surpriză...
BANCUL ZILEI – Traian Băsescu livrează 1 milion de prezervative românești americanilor
Ce pedeapsă a primit femeia din România care a furat diamante de milioane de dolari...
Şi-a dat jos sutienul fără pic de ruşine! E o artistă mega-celebră de la noi....
Imagini INTIME cu scene de nuditate dintr-o lume CENZURATĂ
Chinezii au construit un câmp cu rachete nucleare! Cum arată, imaginile sunt ULUITOARE
Andreea Marin și iubitul, alături de Jennifer Lopez și Ben Affleck. Fanii sunt uluiți. FOTO
Face senzaţie cu „cel mai mic bikini”. Puţine ar avea curajul să meargă aşa la...
Horoscop august 2021. O lună cu schimbări majore în viața sentimentală pentru aceste zodii. Ce...
Adevărul despre Toni Iuruc. Simona va fi șocată! Ce a făcut în 2020? Rușine uriașă
Iese un nou vaccin, gata de experimentat pe oameni. Câţi bani primesc voluntarii
Un dar otrăvit: Sute de mii de români vor avea pensii mai mici
Viaţa bizară a unui miliardar. Mănâncă o singură masă pe zi iar în weekenduri deloc,...