Gândul
  • Publicat:
Hot Pe Facebook

România analizează diverse scenarii privind gazele, ia în calcul Marea Neagră și gazele de șist

România analizează, după ce OMV a anunțat că proiectul Nabucco a eșuat, diverse scenarii privind perspectivele resurselor interne de gaze naturale și conectarea la piața regională de profil, iar gazele din Marea Neagră și cele de șist au potențialul de a crește independența energetică națională.

România analizează, după ce OMV a anunțat că proiectul Nabucco a eșuat, diverse scenarii privind perspectivele resurselor interne de gaze naturale și conectarea la piața regională de profil, iar gazele din Marea Neagră și cele de șist au potențialul de a crește independența energetică națională.

„În acest moment, autoritățile române au în derulare o analiză complexă a situației energetice la nivel național și regional, pornind de la diversele scenarii privind dezvoltarea Coridorului Sudic de gaze. Se au în vedere atât perspectivele resurselor interne de gaze cât și conectarea României la piața regională de gaze. Opțiunile vizate de România (exploatarea rezervelor de hidrocarburi din platoul continental maritim, gazele naturale din șisturi) au potențialul de a crește și mai mult independența energetică a țării noastre”, se arată într-un comunicat transmis de Departamentul Energiei din Ministerul Economiei.

Acționarii consorțiului Nabucco sunt OMV (Austria), Transgaz Mediaș (România), BEH (Bulgaria), MOL (Ungaria), BOTAS (Turcia) și GDF Suez (Franța).

OMV, liderul al consorțiului Nabucco, a anunțat miercuri că grupul de companii care exploatează zăcământul de gaze Șah Deniz din Azerbaijan, nu a selectat Nabucco Vest ca rută de transport al gazelor naturale către Europa. Anunțul este echivalent cu eșecul proiectului, din moment ce consorțiul de la Șah Deniz era singurul furnizor de gaze implicat în discuții cu partenerii Nabucco.

Exploatarea gazeiferă de la Șah Deniz, situată în Marea Caspică, este operată de gigantul britanic BP, în parteneriat cu Statoil (Norvegia), SOCAR (Azerbaijan), Total (Franța), Lukoil (Rusia), NIOC (Iran), și TPAO (Turcia).

În comunicatul Ministerului Economiei se precizează că România este statul cu cel mai redus grad de dependență de importuri de hidrocarburi dintre toate statele partenere în proiectul Nabucco, iar România va continua, la nivel regional, eforturile pentru realizarea proiectelor începute, între care rămâne o prioritate proiectul AGRI.

Proiectul AGRI (Azerbaijan-Georgia-România Interconnector) presupune livrarea gazului natural prin conducte din Azerbaidjan în Georgia și lichefierea într-un terminal care ar urma să fie construit pe țărmul georgian al Mării Negre, de unde să fie transportat pe mare în România. În terminalul din România ar avea loc regazeificarea și transferul în sistemul național de transport prin conducte fie pentru tranzit, fie pentru consumul intern.

Investiția în proiectul AGRI este estimată între 1,2 miliarde euro și 4,5 miliarde euro, în funcție de capacitatea de transport.

Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță, afirma, în luna februarie, că AGRI „stagnează puțin” și nu din cauza României. În 2011, oficiali ai Guvernului afirmau că au în vedere atragerea Turkmenistanul ca furnizor de gaze naturale pentru proiectele Nabucco și AGRI.

O declarație oficială a consorțiului care exploatează zăcământul de gaze Șah Deniz urmează să fie făcută vineri.

Proiectul Nabucco a fost inițiat la începutul anului 2002, când au avut loc discuții preliminare între OMV Austria și BOTAS Turcia.

Reprezentații consorțiului Nabucco declarau în luna mai, la București, că sunt încrezători în șansele de succes ale proiectului.

OMV Petrom șiu ExxonMobil au anunțat, anul trecut, că au făcut o descoperire semnificativă de gaze într-un perimetru din Marea Neagră, estimările preliminare plasând zăcământul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi, care echivalează cu de 3-6 ori consumul anual al României.

Inchide