• Publicat:
  • Actualizat:
Hot Pe Facebook

„Victor, ce vrei tu să faci pentru România?” Cum a testat Ponta la Washington susținerea SUA pentru candidatura sa la Președinție. Ce i-au răspuns americanii

După întâlnirile politice pe care le-a avut în cele trei zile cât s-a aflat în Statele Unite ale Americii, premierul Victor Ponta a lansat practic, de la Washington, operațiunea de testare a reacției publice la o potențială candidatură a sa la prezidențiale.

În cele trei zile cât s-a aflat în Statele Unite ale Americii, premierul Victor Ponta a transmis acasă mesajul că SUA îl consideră principalul lor partener în epoca post-Băsescu, fie din postura de premier, fie – surpriză – din cea de președinte. Impresia că Victor Ponta s-a prezentat în Statele Unite ca viitor candidat la președinție a fost acreditată mai ales după interviurile sale, la două televiziuni de știri din România, în care, în principal pe teme de politică externă, a ignorat poziționarea lui Antonescu și, implicit, realitatea că acesta este deocamdată candidatul oficial al USL.

„Victor, ce vrei tu să faci pentru România?”, a relatat Ponta întrebarea amicală pe care i-ar fi pus-o vicepreședintele american Joe Biden, iar el, premierul, i-a expus succint planurile de viitor, printre care și recunoașterea independenței Kosovo. Vedeți, mai jos, ce a susținut premierul Ponta la întâlnirea cu Biden.

Casa Albă vrea un „puternic stat de drept”

Pentru moment, SUA nu au dat însă decât semnale de prudență, Casa Albă rezumând întâlnirea lui Victor Ponta cu vicepreședintele Joe Biden, într-un comunicat succint cu avertisment la final și o fotografie postată pe contul de Twitter al biroului oficialului american. „Succesul României ca partener democratic cu un puternic stat de drept este vital pentru climatul de afaceri și reprezintă un interes comun”, a fost mesajul sobru al americanilor. Accentul pus pe „statul de drept” este un semnal clar,  Victor Ponta fiind criticat în mai multe rânduri de oficialii din SUA sau din UE pentru puseele sale autoritariste. Pe de altă parte, în ultimele două luni, premierul Italiei și cel al Suediei au fost primiți inclusiv de președintele Barack Obama, cu care au ieșit, ulterior, la briefinguri de presă.

Până la un semnal favorabil din partea SUA, Ponta a pozat de la Washington, în potențial candidat la președinție. Dincolo de discuțiile cu șefii marilor companii americane, premierul a dat câteva mesaje politice: garanția că România va recunoaște independența Kosovo după încheierea mandatului președintelui Traian Băsescu – fără a aduce aici în discuție o poziție a lui Crin Antonescu, reconfirmat anul trecut ca prezidențiabil al USL – și asigurările că justiția nu va mai fi parte a disputelor politice. „Eu cred că viitorul președinte, că va fi Crin, că va fi…”, a lăsat liderul PSD lista deschisă.

Profilarea ca viitor candidat la președinție a început de la Washington, în 2001, în cazul lui Adrian Năstase. Fostul premier PSD, primit la vremea respectivă, în afara agendei negociate de MAE, inclusiv de liderul american George W. Bush, avea însă o experiență ca ministru de externe deja recunoscută de americani.

Pentru liderul grupului PSD din Senat, Ilie Sârbu, mesajele lansate de Victor Ponta de la Washington nu sunt ale unui de prezidențiabil, ci strict ale unui premier. Acesta admite însă că, „personal”, i-ar plăcea să îl vadă pe Ponta președinte. „Ca idee personală, sigur că mi-ar plăcea să-l văd pe Victor Ponta la Palatul Cotroceni”, a comentat Sârbu pentru gândul.

Recunoașterea Kosovo, peste capul lui Antonescu

Rolul de viitor decident în politica externă, după 2015, și-a fost asumat de Victor Ponta în mod concret în întâlnirea cu Joe Biden. Subiectul: recunoașterea independenței Kosovo, idee respinsă ferm de Traian Băsescu începând cu 2004. Potrivit unei decizii din 2012 a Curții Constituționale, politica externă este strict apanajul președintelui în România. „Cred că singurul punct în care nici nu a fost nevoie să dau detalii, pentru că le știa deja vicepreședintele, era poziția României față de Kosovo. Și i-am spus: anul viitor nu se va întâmpla nimic, dar, din 2015, cred că România va fi alături de toate țările europene. Pentru a avea o poziție coordonată cu partenerii noștri”, și-a anunțat premierul, după întâlnire, disponibilitatea de a schimba direcția, într-un interviu transmis la RTV,  fără a face însă nicio mențiune legată de poziția lui Crin Antonescu.

În lipsa unui briefing de presă organizat la Casa Albă, de care a avut parte predecesorul său, Adrian Năstase, în 2001 și în 2004, premierul Ponta a vorbit din studioul tv special amenajat la Washington, pentru două dintre televiziunile de știri din România, cu proiecția Casei Albe pe fundal. De acolo a venit și explicația angajamentului asumat pentru 2015. „Pentru că, știți foarte bine, președintele Băsescu a spus că, atât cât va fi domnia sa președinte, nu se vor întâmpla anumite lucruri și ăsta e unul dintre ele; și nu va mai fi președinte la anul, pe vremea asta. Eu cred că viitorul președinte, că va fi Crin, că va fi…”, a lăsat Ponta lista deschisă.

Recunoașterea independenței Kosovo, poziție pe care SUA au luat-o încă din 2008, este considerată nenegociabilă de către România. Justificările oficiale, date din 2005 încoace de Băsescu, se referă la faptul că în acest fel s-ar crea un precedent periculos pentru Transnistria, care riscă să fie ruptă astfel definitiv de Republica Moldova, dar și la relația bună a României cu Serbia care pierde oficial teritoriul provinciei. Unele voci au invocat și riscul aplicării aceluiași model și în cazul Ținutului Secuiesc, teză neasumată însă până acum de niciunul dintre decidenții politici.

Președinția nu a dorit să comenteze, la solicitarea gândul, mesajul pro-Kosovo lansat de premier în Statele Unite. Opiniile în favoarea recunoașterii independenței provinciei, asumate de Ponta în ultimele luni, în țară, au fost reclamate de Băsescu drept exemple de încălcare a pactului de coabitare.

„Victor, ce vrei tu să faci pentru România?”

Dacă Biden și-a transmis concluziile printr-un succint comunicat de presă, după care a intrat, arată agenda Casei Albe, la informarea zilnică pe care o primește alături de președintele Barack Obama, în Biroul Oval, Ponta a compensat în planul imaginii, dând el însuși detalii legate de tonul discuției. „Aceleași vorbe frumoase le-am auzit, și nu spuse din politețe, ci spuse, repet, de la un om politic extrem de bine informat despre ce se întâmplă în România și în regiune. «Victor, ce vrei tu să faci pentru România? Uite, asta așteaptă America, să fiți puternici, să fiți puternici pentru voi înșivă, să aveți energie pentru voi și pentru cei din regiune, să colaborați cu partenerii noștri și sigur că ne aveți alături de voi»”, a relatat premierul în intervențiile televizate ulterioare, asumându-și tonul amical cu care susține că a fost primit.

Sursa foto: Casa Albă

În treacăt, Victor Ponta a anunțat că avionul special pentru demnitari, pe care Guvernul îl va cumpăra din Italia, îi este destinat inclusiv „viitorului prim-ministru”. „Până la urmă, e vorba de un avion pentru președintele țării. Sper ca președintele să nu mai trebuiască să închirieze aeronave de la diverse firme, să aibă pentru viitorul prim-ministru, pentru cei doi președinți de Camere”, a spus Ponta despre planurile de achiziție. La insistența moderatorului, premierul a justiificat și referirea la „viitorul prim-ministru”: „Păi, și pentru mine, sigur, și pentru viitorul prim-ministru, să nu pară că îmi cumpăr mie avion, că n-o să fiu și președinte, și prim-ministru, și președinte la Cameră, și la Senat”.

Ilie Sârbu: „Personal, mi-ar plăcea să-l văd la Cotroceni”

Liderul grupului PSD de la Senat, Ilie Sârbu, spune că mesajele lansate de Ponta sunt ale unui premier, nicidecum ale unui prezidențiabil: „Ceea ce face Victor Ponta, face bine. Este de datoria lui să aibă relații cu oameni de decizie din lume, cu marile companii să-i convingă că există în România liniște pentru investiții, că există stat de drept”.

Cu toate acestea, admite că i-ar plăcea să îl vadă președinte. „Ca idee personală, sigur că mi-ar plăcea să-l văd pe Victor Ponta la Palatul Cotroceni. (…) Sigur că, în momentul în care s-ar pune problema ca personalitate, ca popularitate, nu pentru Crin Antonescu, ci pentru orice candidat, Victor Ponta este un contracandidat puternic”, a comentat senatorul PSD pentru gândul.

Sârbu crede că „Ponta a devenit o personalitate politică extrem de puternică iar „în plan economic este mult mai bine pregătit decât în urmă cu doi – trei ani”. „A muncit foarte mult, aș putea să spun că este un elev sârguincios”, spune liderul senatorilor PSD.

În opinia sa, paradigma liderului s-a schimbat, iar strategia lui Ponta merge în aceast direcție. „Până acum liderul puternic, charismatic era cel care făcea jocuri, cel care știa să mintă, cel care își bătea joc de parteneri, nu mai sunt ăștia. Tipul de lideri Băsescu este uzat, perimat, lumea nu-l mai acceptă, fără caracter, fără cuvânt, își omoară cei mai apropiați prieteni, îi înjunghie pe la spate, îi aruncă în prăpastie. Victor Ponta arată că este un altfel de lider, că vrea să construiască o Românie firească, fără frică, fără frica de a fi ascultați la telefoane, fără frica că ni se poate face un dosar penal peste noapte politic, astea vor fi cele mai importante atuuri ale lui Ponta care îl deosebesc de ceilalți”, crede Sârbu.

Cum s-a lansat de la Washington prezidențiabilul Năstase

O strategie de lansare informală a candidaturii cu startul la Washington a avut, în istoria politică recentă, Adrian Năstase. Fostul premier PSD și-a făcut un scop din recunoașterea de către americani a României ca partener strategic, cu țintă clară: prezidențialele din 2004. Ca și Năstase, Ponta și-a negociat prima vizită oficială în SUA la zece luni de la alegerile generale. Spre deosebire de actualul premier, mentorul său a obținut însă atunci mai mult decât fotografia oficială cu vicepreședintele SUA Richard Cheney.

Printr-o împrejurare explicată atunci ca fiind o acțiune de PR a Danei Năstase, Adrian Năstase a avut o întâlnire cu președintele George W. Bush, chiar dacă aceasta nu figura în programul negociat de diplomați anterior. Din spusele premierului la acea vreme, soția sa fusese invitată în timpul programului oficial al lui Năstase la un ceai la reședința prezidențială de către Prima Doamnă, Laura Bush. Acolo, George W. Bush ar fi venit să-și schimbe costumul, i-a fost prezentată Dana Năstase, moment în care și-ar fi stabilit o întâlnire cu Adrian Năstase pentru a doua zi.

Dincolo de întâlnirile cu vicepreședintele, secretarul pentru Comerț, cel pentru Energie sau cu președintele Băncii Mondiale, angajate și în 2013 pentru Ponta, Năstase s-a văzut atunci cu secretarul de stat Colin Powell, adjunctul secretarului apărării, Paul Wolfowitz, secretarul trezoreriei Paul O”Neill, procurorul general John Ashcroft și cu directorul executiv al FMI, Horst Köhler, ales ulterior președinte al Germaniei.

Până la prezidențialele pe care le-a pierdut însă în 2004, Năstase a revenit la Casa Albă de două ori, în 2004, fiind de fiecare dată primit de Bush: în martie, la ceremonia de intrare în NATO a încă 7 state și în iulie, într-o vizită de lucru. Ultima vizită, cea dinaintea campaniei prezidențiale, a avut pregătită pas cu pas și o strategie media. Năstase a dat de la Washington patru interviuri transmise în direct de televiziunile din România (TVR, Prima, Realitatea TV, Antena 1) și două ieșiri cu impact în media din SUA – una la CNN și una la postul public PBS la celebrul talk-show „The Charlie Rose Show”.

Biden: „Succesul Romaniei ca partener democratic cu un puternic stat de drept este vital”

De această dată, administrația americană și-a transmis concluziile printr-un comunicat de presă în care Biden a mulțumit pentru sprijinul în Afganistan și pentru amplasarea scutului la Deveselu, dar „a subliniat că succesul Romaniei ca partener democratic cu un puternic stat de drept este vital pentru climatul de afaceri și reprezintă un interes comun”.

Sursa foto: Casa Albă

Mesajul oficialului american a fost tradus de Victor Ponta în cheia preocupării pentru litigiile în care s-ar putea implica marii investitori din SUA. „Mi-a spus, evident, că pentru companiile americane – și a fost importanta această nuanță – ideea de a avea o justiție independentă și eficientă este foarte importantă, lucru cu care sunt total de acord și l-am asigurat că justiția va fi din ce în ce mai mult scoasă din bătăliile politice interne”, a spus premierul.

În imagini, trecerea lui Victor Ponta pe la Casa Albă a rămas pe contul de Twitter al biroului lui Joe Biden.

Sursa: Contul de Twitter al biroului lui Joseph Biden

Obama primește și premieri. Câteva exemple

Chiar dacă regula de protocol la Casa Albă este primirea miniștrilor și a șefilor de Guvern de către vicepreședinte, există și excepții făcute în cazul țărilor pe care Statele Unite le consideră importanți parteneri geo-strategici (Marea Britanie, Germania, Japonia, Israel, Afganistan, Irak, India, Pakistan). O adtfel de oportunitate a avut însă și premierul bulgar Boiko Borisov, primit în decembrie 2012, în timpul vizitei în SUA, de președintele Barack Obama.

Sursa foto: Casa Albă

La același nivel s-a desfășurat și vizita recentă a premierului suedez, John Fredrik Reinfeldt (septembrie 2013), respectiv a celui italian, Enroco Letta /octombrie 2013), în SUA. După ambele întâlniri, Barack Obama a ieșit și conferințe de presă comune, la Casa Albă.

Sursa foto: Casa Albă

S

Inchide