Alina Matis
23.04.2012
Internațional

Alegerile prezidențiale din Franța. Care sunt temele care îi vizează pe ROMÂNI. ANALIZĂ GÂNDUL

Campania electorală din Franța are multe componente care interesează și România.

Pe măsură ce primul tur al alegerilor prezidențiale franceze se apropie, candidații își promovează cu tot mai multă agresivitate principalele teme din programul de guvernare, în încercarea de a atrage atenția unui electorat care încă este indecis în privința numelor pe care le vor alege în 22 aprilie. Educație, șomaj, imigranți, securitate, politici europene – iată subiecte pe care francezii le vor abordate, conform sondajelor de opinie. Ce îi intresează, însă, pe români din cursa pentru Elysee? Care sunt schimbările care ne-ar putea afecta?

Câteva date pentru început:

  • primul tur al alegerilor prezidențiale din Franța va avea loc în 22 aprilie; dacă vreunul dintre candidați va reuși să câștige 50% + 1 din voturi atunci (ceea ce nu s-a întâmplat niciodată; Charles de Gaulle a fost cel mai aproape de majoritate, în 1965, cu 44% din voturi), nu va mai fi nevoie de un tur secund; în caz contrar, francezii vor fi rechemați la urne pe 6 mai;
  • președintele numește și premierul;
  • salariul actual al președintelui Nicolas Sarkozy este de 19.000 de euro, în timp ce al premierului Francois Fillon este de 22.249 euro, potrivit unor date oficiale publicate de Ambasada Franței în Marea Britanie;
  • mandatul prezidențial în Franța este de cinci ani și există o limită de două mandate, ceea ce înseamnă că, dacă va câștiga, acesta va fi ultimul mandat al lui Nicolas Sarkozy;
  • 10 candidați s-au înscris în cursa electorală, care are un puternic caracter ideologic în Franța (principalii competitori sunt un politician de dreapta, unul de stângă și câte unul din ambele extreme ale spectrului ideologic).

Principalii candidați. Ce spun sondajele

Primii patru candidați în sondajele sunt Nicolas Sarkozy (57 de ani, Uniunea pentru o Mișcare Populară), Francois Hollande (57 de ani, Partidul Socialist), Marine Le Pen (43 de ani, Frontul Național, extrema dreaptă), Jean-Luc Mélenchon (61 de ani, Frontul de Stânga, extrema stângă).

Un sondaj realizat de IPSOS pentru France Télévisions, Radio France și Le Monde, publicat în 17 aprilie, îi dă pe Nicolas Sarkozy și Francois Hollande la egalitate în primul tur, cu 27 de procente din intenția de vot pentru primul tur, conform Le Parisien. La fel ca restul sondajelor din ultima lună, IPSOS, care a efectuat sondajul în 13 și 14 aprilie, indică o victorie pentru Hollande în cel de-al doilea tur, cu 56% din voturi.

Un alt sondaj, realizat de IFOP Fiducial pentru Europe 1/Paris-Match/Public Sénat, în intervalul 5-7 aprilie, a indicat o victorie a lui Sarkozy în primul tur, cu 28,5% din voturi, față de 27 de procente câte ar urma să strângă Hollande, potrivit Le Telegramme. În 6 mai, însă, Francois Hollande va primi 53% din voturi, conform sondajul IFOP.

Cu toate că Nicolas Sarkozy a câștigat capital de imagine în timpul crizei Mohamed Merah, atentatorul de la Toulouse, sondajele au arătat că francezii se raportează diferit la Sarkozy-președintele (apreciat pentru implicarea constantă în cazul Toulouse) și Sarkozy-prezidențiabilul, conform CNN. Însuși Nicolas Sarkozy încearcă să scape de imaginea pe care oamenii și-au făcut-o despre el în primul mandat. „Voi fi un președinte diferit”, i-a asigurat francezul pe alegători, într-un interviu pentru Paris Match citat de Le Monde.

Cât despre susținerea dincolo de Hexagon, Francois Hollande are în spate toate formațiunile politice de stânga din Europa, la fel cum Sarkozy este susținut de conservatorii europeni și și-a cultivat relații bune cu mulți lideri influenți de pe continent, în frunte cu Angela Merkel.

Dacă Hollande îl va înlocui pe Sarkozy la Elysee, primele care se așteaptă să se schimbe sunt relațiile bilaterale Franța-Germania, pentru că socialistul se opune multor proiecte pe care Sarkozy și Merkel le-au promovat și implementat împreună, între care și pactul fiscal european.

Într-un interviu acordat revistei Time și publicat în 13 aprilie, Hollande a declarat că „parteneriatul cu Germania nici nu mai e un parteneriat, pentru că Franța se ține după Germania”. În acest context, socialistul vrea să găsească noi parteneri europeni, care, ca și el, „vor o schimbare a direcției în care merge Europa”.

Jean-Luc Mélenchon // FOTO: Francois Lo Presti/AFP/Mediafax

De departe, fenomenul campaniei prezidențiale este comunistul Jean-Luc Mélenchon, „o figură comic de retro, care se crede în 1789 (anul în care a început Revoluția Franceză, n.red.)” și care „vrea pur și simplu să confiște veniturile individuale de peste 360.000 de euro pe an”, comentează Forbes. Majoritatea celor care vor vota cu Mélenchon în primul tur îl vor susține pe Hollande în cel de-al doilea.

Temele campaniei și impactul asupra românilor

Un sondaj de opinie BVA făcut public în 27 martie și citat de Bloomberg a arătat că prioritățile electoratului francez, pe care acestea le-a vrut transpuse de prezidențiabili în politicile de campanie, sunt educația și șomajul. Doar 8% dintre ei, chiar și după afacerea Merah, au afirmat că securitatea națională este principala lor grijă. Aceasta deși candidații și-au dedicat o mare parte din timp acestei teme.

Imigranții

Migrația a fost unul dintre principalele puncte de interes ale campaniei lui Nicolas Sarkozy în 2007. A încercat să folosească această carte și în 2012, însă mesajul lui nu s-a bucurat de aceeași atenție până luna trecută, când a amenințat că Franța va părăsi spațiul Schengen dacă nu se va rezolva problema imigranților ilegali care pătrund în zonă din cauza ineficienței la granițele UE.

Aici este vizată și România, care trebuie să demonstreze, pe post de condiție de aderare, că va putea controla granița estică a spațiului Schengen. „Acordurile Schengen nu mai permit un răspuns la gravitatea situației. Nu trebuie să lăsăm gestionarea fluxurilor migratorii doar în mâinile tehnocraților și ale tribunalelor”, a declarat Sarkozy, care a cerut un guvern politic pentru Schengen „în următoarele 12 luni”, potrivit Washington Post.

Franța își va închide granițele tot mai mult pentru români și bulgari dacă Sarkozy va câștiga un nou mandat. Liderul francez, el însuși fiul unui imigrant ungar, consideră că sunt „prea mulți străini în Franța”, iar sistemul responsabil de integrarea lor „merge din ce în ce mai prost”. De aceea, Sarkozy și-a propus să înjumătățească numărul străinilor care se stabilesc anual în Franța, informează Le Monde.

De asemenea, actualul președinte intenționează să limiteze ajutoarele sociale acordate celor care stau în Franța de mai mult de zece ani și să introducă niște controale mai stricte în acordarea acestor ajutoare, măsuri care îi afectează și pe românii din Hexagon.

Candidata de extremă drepta Marine Le Pen a afirmat în repetate rânduri că legile care vizează imigrația sunt prea laxe.

Imagine dintr-o tabără de imigranți romi de lângă Paris // FOTO: Eric Feferberg/AFP/Mediafax

De departe cea mai importantă poziție în chestiunea imigrației este cea a lui Francois Hollande, care a propus, în luna februarie, crearea unor tabere pentru romii din România. „Originea acestui rău, adică a circulării unei populații care nu este acceptată nicăieri și care trăiește în condiții nedemne, este faptul că nu am stabilit nici o regulă europeană pentru a-i ține acolo unde trebuie să trăiască, în România”, a declarat candidatul PS, citat de Liberation. După stabilirea acestor reguli europene, francezii ar urma să amenajeze tabere pentru romi, ” pentru a evita ca această populație să se instaleze oriunde”, a explicat actualul favorit al alegerilor.

Șomajul și educația

Unul dintre punctele în care Nicolas Sarkozy a fost atacat de contracandidați a fost șomajul din Franța, care, în luna februarie, a crescut pentru a zecea oară consecutiv, potrivit Reuters. Peste 2,8 milioane de francezi figurează în statisticile privind numărul șomerilor, iar procentul a ajuns la 9,8%.

Francois Hollande dorește introducerea unei dezbateri anuale în Parlament, pentru a stabili numărul de muncitori imigranți, confrom programului politic publicat de Le Monde. Astfel, autoritățile franceze s-ar asigura că primesc străinii de care au nevoie pe piața muncii, dar nu mai mult decât e nevoie, pentru ca francezii să aibă și ei locuri de muncă.

De asemenea, Hollande a promis că va controla foarte ferm munca la negru, că va crea 60.000 de noi locuri de muncă în educație și că va investi masiv în acest sector, investiție de care ar putea beneficia și studenții români în Franța.

Cristina Dimitru, tânără de etnie romă originară din România, care locuiește în Franța fără acte, a fost desemnată în luna martie unul dintre cei mai buni elevi ai unei școli profesionale din Franța // FOTO: Jean-Philippe Ksiazek/AFP/Mediafax

Nicolas Sarkozy, pe de altă parte, vrea un referendum pentru desemnarea unui judecător administrativ unic pentru imigranții ilegali. Totodată, actualul președinte francez a anunțat că, dacă va fi reales, va înăspri condițiile de acordare a ajutoarelor de șomaj, pentru ca șomerii să nu mai refuze locurile de muncă disponibile sau cursurile de pregătire profesională de la un anumit punct.

Din nou, acestea sunt măsuri care îi afectează pe toți românii care muncesc sau intenționează să meargă la muncă în Franța.

Economie și politică externă

Principala deficiență a acestei campanii electorale este incapacitatea candidaților de a pune accentul dorit de electorat pe problemele economice.

Retrogradarea Franței cu o treaptă, la începutul anului, de către Standard & Poor’s a fost foarte dăunătoare pentru imaginea politicilor economice liberale pe care le-a promovat Nicolas Sarkozy. Totodată, peste 900 de fabrici au fost închise în ultimii trei ani, ceea ce a adus la pierderea a 100.000 de locuri în industrie, potrivit unor statistici ale publicației Les Echos.

Francois Hollande vine, în acest context, cu un program mult mai apropiat de social-democrația europeană. Practic, socialistul propune suprataxarea celor foarte bogați și renegocierea pactului fiscal european, pe care România l-a semnat, împreună cu alte 24 de state membre UE, la începutul lunii. „Adevăratul meu inamic e lumea finanțelor”, a declarat Hollande, citat de RFI.fr.

Cât politicile economice ale lui Marine Le Pen, politiciana Frontului Național ar vrea să scoată Franța din zona euro.


Francois Hollande // FOTO: Fred Dufour/AFP/Mediafax

De la începutul campaniei de două săptămâni, cum este numită perioada de 14 zile de dinaintea primului tur, Francois Hollande a vorbit în repetate rânduri despre politică externă. Candidatul socialist a declarat că îi va aduce acasă pe soldații francezi din Afganistan până la sfârșitul acestui an. De asemenea, Hollande a declarat miercuri seara, în cadrul unui interviu pentru France 2, că nu va fi exista o aderare a Turciei la UE în timpul mandatului său de cinci ani, chiar dacă nu se va opune prin veto continuării negocierilor de aderare, informează Le Figaro,.

„Condițiile nu sunt îndeplinite, iar asta nu se va schimba în următorii cinci ani”, a afirmat socialistul, care nu s-a declarat, spre deosebire de Nicolas Sarkozy, ostil din principiu față de eventuala aderare a Turciei la UE, aderare pe care România o susține.

Inchide