Miza summitului Consiliului European de miercuri seară: Un acord de principiu acum și salvarea Europei în iunie

Cu toate că este vorba despre o reuniune informală, în care nu se vor lua decizii propriu-zise, summitul Consiliului European de miercuri seara are un rol extrem de important, pentru că este una dintre ultimele ocazii pentru ca liderii europeni să cadă de acord asupra celor mai mari probleme de pe agenda comunitară, înainte de summitul din luna iunie.

Există cinci mari puncte de discuție, după cum a anunțat președintele Consiliului UE, Herman van Rompuy, însă cel mai important scop al Consiliului European din 23 mai este găsirea unor noi căi pentru a combate criza din zona euro și pe care să le adopte la reuniunea din luna iunie.

Primul punct de pe agendă îl reprezintă politicile economice naționale și strategiile de consolidare fiscală, context în care se așteaptă ca președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, să vină cu o evaluare preliminară a programelor naționale de reformă.

Al doilea punct de pe agenda liderilor europeni va fi Piața Unică, context în care se vor discuta inclusiv acordurile de comerț negociate în acest moment de Comisie. Unul dintre acesre acorduri este cel de comerț liber cu Canada, pe care eurodputații au amenințat la începutul săptămânii că îl vor bloca dacă această țară nu va ridica vizele pentru români, bulgari și cehi.

În al treilea rând, invitații la dineul de la Bruxelles vor trebui să propună noi metode pentru crearea de locuri de muncă, metode pentru care se vor aproba măsuri concrete în luna iunie.

„Taxa Robin Hood” și obligațiunile, cele mai sensibile subiecte

În fine, în această seară se va discuta despre găsirea unor noi căi pentru a finanța economia europeană. Van Rompuy își dorește ca liderii europeni să semneze un nou pact de creștere economică în luna iunie, care va include 10 miliarde de euro în plus pentru Banca Europeană de Investiții și realocarea a 82 de miliarde de euro necheltuite fondurilor structurale.

Se va vorbi în această seară și despre faza pilot a obligațiunilor pentru finanțarea proiectelor de infrastructură (aceste obligațiuni nu trebuie confundate cu eurobondurile). Parlamentul European a anunțat marți semnarea unui acord cu guvernele naționale, care presupune ca Uniunea Europeană să aloce 230 de milioane de euro reprezentând garanții pentru emiterea de obligațiuni pentru finanțarea de proiecte de infrastructură. Este un plan extrem de ambițios, menit să atragă investiții masive în transport, energie și proiectele care privesc rețelele de tehnologia informației. Cu o capacitate așteptată de multiplicare de 15-20 de ori, aceste împrumuturi și garanții ar putea atrage investiții private de până la 4,6 miliarde de euro.

Discuția va ajunge și la controversata „Taxă Robin Hood”, adică taxa pe tranzacții financiare (FTT), adoptată miercuri de Parlamentul European după o dezbatere care a durat un an și jumătate.

Franța și Germania susțin această taxă care presupune taxarea tranzacțiilor financiare cu 0,01% și o suprataxă de 0,1% a tranzacțiilor cu acțiuni și obligațiuni. Marea Britanie, pe de altă parte, se opune vehement implementării taxei și a amenințat chiar și cu retragerea din UE dacă FTT va fi implementată.

„Sunt pe deplin conștient de divergențele de opinii legate de acest subiect, dar acest fapt nu ar trebui să ne împiedice să schimbăm opinii și să găsim, nădăjduiesc, o cale de urmat pragmatică”, a declarat Herman van Rompuy.

Prin „cale pragmatică”, președintele UE se referă la negocierile intense care urmează după votul din PE. Raportul adoptat de Parlament miercuri nu are putere legislativă, deoarece PE nu are atribuții în materie de taxe.

Pentru ca „Taxa Robin Hood” să fie aplicată, este nevoie de unanimitate în Consiliul de Miniștri. Pentru a se ajunge la această unanimitate, liderii celorlalte state UE vor trebui să facă multe concesii Marii Britanii, pentru a încerca să „vândă” FTT, cu toate că David Cameron a dat de înțeles că nu există modalități prin care Regatul Unit să accepte FTT. Din această privință, dineul de lucru din această seară este crucial pentru viitorul „Taxei Robin Hood”.

Discuții în șoaptă despre tragedia greacă

Ultima pe agendă va fi Grecia, deși mare parte din discuțiile pe acest subiect va rămâne cu siguranță secretă. UE depune mari eforturi în prezent pentru a convinge Atena că nu încearcă să se amestece în politica națională a Greciei. Se așteaptă ca reprezentanții statelor din zona euro să rămână după reuniune să discute scenariile care implică Grecia, cu toate că, oficial, există o susținere unanimă pentru rămânerea acestui stat în zona euro.

Va fi prima dată când cancelerarul Germaniei, Angela Merkel, și noul președinte francez, Francois Hollande, se vor confrunta într-un for european. Cum pe agenda reuniunii de la Bruxelles se află mai ales teme economice, iar reprezentanții primelor două economii europene au puncte de vedere opuse în multe privințe, se așteaptă ca discuțiile să fie aprinse. De asemenea, aceste discuții vor putea fi un indicator pentru direcția Uniunii în perioada următoare – austeritatea lui Merkel vs. creșterea economică a lui Hollande.

Însuși Herman van Rompuy a pregătit terenul în acest sens. În scrisoarea deschisă adresată liderilor europeni pentru a-i invita la reuniunea din 23 mai, președinte Consiliului i-a îndemnat pe șefii de state sau de guvern să discute „în modul cel mai constructiv idei inovatoare sau chiar polemice„.

Europenii s-au săturat de austeritate

Tot scrisoarea lui van Rompuy este primul semnal că Uniunea Europeană își schimbă direcția, chiar fără voia unor puteri din interiorul ei (a se vedea poziția Germaniei), și se îndreaptă dinspre măsurile foarte dure de austeritate spre investiții și creștere economică.

„Trebuie să rămânem pe acest făgaș pentru că nu există soluții rapide”, a avertizat totuși belgianul, care a subliniat că „insistă” în continuare pe punerea în aplicare a măsurilor decise deja.

Cu toate acestea, Europa a trecut prin schimbări economice și politice profunde de la ultima reuniune a Consiliului European, din luna martie. Crizele din Spania, Italia, Portugalia, catastrofa politică și economică din Grecia, schimbarea regimului în Franța – iată tot atâtea motive pentru care unele discuții au nevoie de actualizare.

Cel mai recent Eurobarometru arată că 47% dintre europeni vor ca Uniunea să combine măsurile de creștere economică cu cele de austeritate. Prin comparație, doar 23% vor păstrarea pachetului de austeritate. Dat fiind că sondajele de opinie au fost făcute în intervalul 10-25 de martie, procentul celor care nu mai vor doar austeritate ar putea fi mult mai mare în prezent, iar aceasta s-a reflectat până și în discuțiile de la summitul G8 și susținerea afirmată acolo pentru măsuri de stimulare a creșterii economice.