NOII BREIVIK: cum s-a născut și unde a stat ascunsă generația de neonaziști care a șocat Germania. Radiografia unui fenomen

Redactor:
Ramona Loznianu
Statisticile arată că în Germania există oficial aproximativ 25.000 de extremiști de dreapta la o populație de circa 82 de milioane de locuitori.

Statisticile arată că în Germania există aproximativ 25.000 de extremiști de dreapta la o populație de circa 82 de milioane de locuitori. Cu toate acestea, ideologia propagată de ei se bucură de mai mulți simpatizanți decât o arată cifrele, apreciază Der Spiegel , care publică o analiză a fenomenului de extremă dreapta din Germania, după ce săptămâna aceasta au ieșit la iveală crimele comise pe parcursul a 13 ani de o grupare neo-nazistă din orașul Zwickau.

O femeie și doi bărbați, Beate Zschäpe, Uwe Mundlos și Uwe Böhnhardt, au revendicat asasinarea a opt imigranți turci și a unui imigrant grec între 2000 și 2006, uciderea unei polițiste germane în 2007 și două atacuri cu bombă în care mai mult de 20 de oameni, dintre care cei mai mulți erau imigranți, au fost răniți.

Grupul, puțin numeros, dar care împărtășea aceeași viziune, bazată pe „doctrina” uciderii dușmanilor declarați, își luase drept simbol Pantera Roz.

Cei trei trăiau pentru a ucide. Ei erau aceia care hotărau cine merită să trăiască și cine să moară, notează publicația citată.

Imagine de pe unul din DVD-urile găsite în casa celor trei, prin intermediul cărora revendicau uciderea a nouă oameni.

Portretul robot al extremistului

Un studiu din 2010 al Biroului Poliției Federale din Germania (BKA), care a analizat biografiile extremiștilor acuzați de comitea unor acte de violență, a scos la iveală faptul că ideologiile extremiste – indiferent că este vorba de cele de stânga sau de dreapta – dau susținătorilor sentimentul unui obiectiv pe care îl urmăresc în viața de zi cu zi. Motivul care îi împinge să îmbrățișeze astfel de vederi, poate fi atribut în cele mai multe dintre cazuri problemelor emoționale sau sentimentului de nesiguranță.

Se pare că mediul familial joacă un rol esențial în decizia de adopta o astfel de ideologie, în condițiile în care aproape niciunul dintre extremiștii examinați nu provenea dintr-o familie cu doi părinți. Explicația este pe cât de simplă, pe atât de plauzibilă. Persoanele care nu obțin apropierea și recunoașterea de care au nevoie de la părinții lor, le vor căuta în altă parte. Cei mai mulți extremiști au rupt legăturile cu familiile lor, înlocuindu-le cu grupările din care fac parte, motiv pentru care sunt și atât de unite. Acesta pare să fie „scenariul” și în cazul lui Zschäpe, Böhnhardt și Mundlos.

Studiul citat mai arată faptul că atitudinea radicală a extremiștilor este însoțiță de cele mai multe ori de o doză de o exacerbare a propriul eu: cu cât un act este mai brutal, cu atât satifacția celui care îl comite este mai mare.

Filmul de 15 minute al grupării teroriste din Zwickau arată cât de mult tânjeau cei trei criminali după recunoaștere. Își aranjau locul crimelor foarte meticulos, apelau la figura veselă și inofensivă a Panterei Roz și își imaginau ce impact media va avea acest film – totul pentru a-și batjocori victimele.

Câți extremiști de dreapta sunt în Germania?

Cele mai recente informații, datând de la sfârșitul lui 2010, arată că există aproximativ 25.000 de extremiști, dar numai unii dintre ei sunt organizați în grupări. La o populație de 82 de milioane de locuitori, proporția celor cu vederi extremiste este infimă: 0,03%.

Dintre aceștia, mai mult de o treime (9.500) sunt considerați ca fiind predispuși la acte de violență. Potrivit datelor autorităților germane, numărul neo-naziștilor radicali a crescut, între 2009 și 2010, de la 600 la 5.600, notează publicația citată. Prin definiție, neo-naziști vor reinstalarea celui de-al Treilea Reich, omogenitate din punct de vedere etnic și înlocuirea regimului democratic cu un stat dictatorial.

Trebuie precizat faptul că, deși în discursul public între neo-naziștii și extremiștii de dreaptă se pune semnul egal, ei nu acoperă tot spectrul acestei ideologii. Cu alte cuvinte, un neo-nazist este un extremist de dreapta, dar nu orice extremist de dreapta este un neo-nazist.

Autoritățile germane au atras atenția asupra amplificării fenomenului de extremă dreapta. „Per ansamblu, este posibil să asistăm la o creștere a potențialului de violență, precum și la utilizarea acesteia pentru atingerea obiectivelor politice ale cuiva”, se arată într-un raport al agenției guvernamentale pentru securitate națională (Bundesamt für Verfassungsschutz (BfV)).

Potrivit lui Bernd Wagner, expert în extremismul de dreapta, în Germania există grupuri mici care „se pregătesc pentru a deveni capabile să comită acte de terrorism” și care încearcă să formeze rețele de grupuri cu aceeași viziune. Wagner susține că aceste grupuri sunt compuse din doi până la patru membri, acționează independent și încercă să pună mâna pe arme și explozibili pentru a se putea angaja în lupta împotriva srăinilor, care să producă dezechilibre în ordinea democratică.

Majoritatea extremiștilor de dreapta violenți sunt recrutați din rândurile „capetelor rase” (skinheads) și ale fanilor anumitor genuri de muzică cum sunt „NS hatecore” și „NS black metal”, abrevierea NS provenind cel mai probabil de la National Socialist (Național Socialist). Anarhiștii socialiști sunt în mod special predispuși la violență și sunt ramura cu cea mai rapidă dezvolare din rândul neo-naziștilor.

Potrivit raportului citat, acești tineri neo-naziști poartă adeasea haine care seamană cu acelea ale anarhiștilor de stânga, fac apel la violență pentru a atrage atenția mass-mediei, au un discurs care critică actualul sistem social și organizează eveminente pentru a recurta noi adepți

Punctele fierbinți ale extremismului de dreapta din Germania

În 2010, BfV a raportat 15.905 infracțiuni asociate cu mișcările de extremă dreaptă. Numărul este cu peste 15% mai mic comparativ cu 2009, când s-au înregistrat 18.750 de cazuri. De asemenea, actele de violență au scăzut cu peste 14%, de la 891 în 2009, la 762 anul trecut. Cele mai multe dintre acestea – 638 – au implicat rănirea victimelor. În 285 de cazuri, autoritățile au stabilt că este vorba de xenofobie.

Raportul agenției de securitate națională mai arată că actele de violență ale extremiștilor sunt concentrate în cinci regiuni (landuri) din fosta Germanie de Est: Saxonia-Anhalt, Brandenburg, Saxonia, Turingia și Mecklenburg – Pomerania Inferioară.

Anul trecut nu a fost înregistrată nicio crimă care să aibă legătură cu acțiunile extremei drepte. Au existat însă sașe tentative de crimă, potrivit raportului BfV.
Der Spigel pune însă la îndoială corectitudinea acestor cifre, în condițiile în care investigația condusă de două publicații germane importante, a scos la iveală că în perioada 1990-2009, acțiunile extremei drepte au curmat 137 de vieți, iar BfV susține că au fost numai 47. Diferența foarte mare poate fi pusă pe seama erorilor din sistemul care adună datele, precum și a imposibilității anchetatorilor de a stabili o legătură între crime și extrema dreaptă, pentru a le raporta ca atare.
Mai mult decât atât, Fundația Amadeu Antonio, care luptă împotriva extremismului și rasismului, susține că ar fi vorba de 182 de crime, care le include și pe cele comise de Mundlos, Böhnhardt and Zschäpe.

Cine sunt simpatizanții extremei drepte?

Un studiu comandat de Friedrich Ebert Stiftung (FES), o organizație care are legături cu Partidul Social Democrat din Germania, arată că mai mult bărbații decât femeile împărtășesc sentimentele extremiștilor și că aceștia provin în special din mediul rural și au educație minimă. Cei mai mulți nu au un loc de muncă și au peste 60 de ani.

În cadrul aceluiași studiu, a reieșit că peste 34% dintre germani sunt de părere că străinii profită de bunăstarea statului, iar peste 35% consideră că Germania este în pericol de a fi invadă de străini. De asemenea, peste 13% dintre germani consideră că sunt un popor superior celorlalte, iar aprope 11% cred că Hitler ar fi rămas în istorie ca un mare om de stat dacă nu ar fi existat Holocaustul.

În condițiile în care definițiile și metodele de măsurare influențează rezultatele, statisticile referitoare la extrema dreaptă ar trebui citite întotdeauna cu o anume doză de septicism, conchide Der Spigel. Grupuri ca acela din Zwickau nu apăreau în statistici.

Cel mai recent raport al Bvf, din 2010, susținea că în Germania nu a fost observată nicio organizație teroristă de dreapta. La acea vreme, gruparea din Zwickau opera deja de peste 10 ani.

„Rușinea” Germaniei

Cu două luni înaintea începerii Campionatului Monidal de Fotbal găzduit de Germania în 2006, Halit Y. era ucis în internet-cafe-ul pe care îl deținea în orașul Kassel. A fost executat prin împușcare în cap. Nimeni la acea vreme, nici autoritățile care investigau cazul, nici politicienii și nici măcar jurnaliștii, nu a vrut să privească acea crimă ca pe un posibil act xenofobie. Era vara în care germanii, pentru prima oară după cel de-al doilea război mondial, simțeau că pot flutura steagul național cu mândrie, comentează Der Spiegel . Autoritățile, ca și mass-media, au mers pe varianta reglării de conturi dintre membrii comunității turce.

Era a noua crimă în intervalul 2000-2006 din Germania, în urmă căreia nu a fost găsită nicio dovadă care să-i conducă pe anchetatori la vinovați. Toate victimele erau proprietari de magazine, opt dintre ei turci, iar unul grec. Toți au fost uciși de Beate Zschäpe, Uwe Mundlos și Uwe Böhnhardt.

Cancelarul Angela Merkel a declarat că aceste crime sunt „o rușine” pentru Germania. O rușine este însă și declarația lui Horst Seehofer, liderul Uniunii Social Creștine, partid aflat în coaliția de guvernare alături de Uniunea Creștin Democrată, care spunea în martie „că ne vom apăra împotriva imigrării din sistemul social german până la ultimul cartuș”, potrivit publicației citate.

FOTO EXCLUSIV | Imagini şocante cu blana ursului Arthur, împuşcat de Emanuel de Liechtenstein
EXCLUSIV. Cum au apărut Dragoș Buzăianu și noua iubită la LOFT Mamaia
FOTO. Loredana Groza, într-o ipostază rușinoasă pe internet! Gafa care i-a lăsat sânul la vedere
Doinița Oancea rupe tăcerea! Adevărul despre despărțirea de bărbatul cu care urma să se căsătorească:...
Asta o va lovi în orgoliu pe Simona Halep! Șanse mari ca antrenorul înlăturat de...
Profesiile care ar urma să fie plătite în tichete. Ministrul Muncii vrea să elimine munca...
Cartierul Roşu din Amsterdam, înlocuit cu un centru „erotic”. Planurile primăriei în privinţa prostituţiei şi...
BANCUL ZILEI – Jocuri erotice cu tipe agățate în bar
STUDIU. A fost identificată „mama” întregii familii a coronavirusului SARS-CoV-2. Când și unde a apărut...
EXCLUSIV. Cum au apărut Dragoș Buzăianu și noua iubită la LOFT Mamaia
Cele patru TEHNICI prin care femeile pot simți mai multă PLĂCERE. Sunt extrem de simple...
Cum și-a vopsit Porsche-ul un tânăr din Târgu-Jiu. Și-a pus și Dubai la număr, ca...
Cum a fost salvat Mihai Trăistariu de la faliment, chiar de Paște. Câți bani a...
Top 10 gafe, care ţi-au scăpat, din filme celebre. Eroarea din „Braveheart” care nu mai...
Izvorul Tămăduirii 2021, prima mare sărbătoare din calendarul ortodox după Paște. Tradiţii şi obiceiuri
Vedete care suferă de boli grave. De ce poartă Bono de la U2 mereu ochelari...
Marele exod din România. Eurostat avertizează: România va înregistra una din cele mai abrupte reduceri...
Ideile de afaceri vin în moduri diferite şi câteodată sunt şi mai ciudate. Cum a...
Inchide