Primul pas pentru viitorul Europei după Brexit. Cum se poziționează România: „Nu poți să stai îmbufnat în banca ta, pentru că acolo rămâi”

Redactor:
Andrei Luca Popescu
La 60 de ani de la adoptarea unuia dintre tratatele de bază ale Uniunii Europene, cel de la Roma, liderii europeni se reunesc sâmbătă în capitala Italiei pentru a-și asuma primul pas oficial în ce privește stabilirea unei strategii de viitor pentru UE. Cele 5 scenarii despre cum ar putea arăta UE în viitor, avansate de președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, sunt doar un punct de plecare al negocierilor, iar la summitul de la Roma nu se ia sâmbătă o decizie tranșantă pe unul dintre aceste scenarii, ci se dă doar startul oficial într-o cursă a negocierilor, care se va întinde mulți ani de acum încolo, spun specialiștii consultați de Gândul. Ideea principală: în paralel cu negocierile pe Brexit, care se vor finaliza în 2019, UE trebuie să ajungă la un numitor comun despre cum trebuie să arate și să funcționeze de acum încolo, pentru a evita și alte crize sau fărâmițarea prin alte „exit"-uri. Aceste negocieri se vor face pe domenii și etape, consideră fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu, până când se va ajunge la „o formulă care să nu respecte, dar în același timp să țină seama de toate cele 5 strategii".

Aniversarea a 60 de ani de la adoptarea Tratatului de la Roma, unul dintre cele care au pus bazele Uniunii Europene, reunește sâmbătă în capitala Italiei liderii a 27 de state UE, fără Marea Britanie, nu doar la un moment aniversar, ci și la semnarea unui act care constituie punctul de plecare oficial pentru negocierea arhitecturii viitoare a UE. Această dezbatere și negociere, care se va desfășura în paralel cu negocierile pe Brexit, până dincolo de 2019, are ca punct de plecare cele 5 scenarii privind viitorul UE, prezentate de Jean Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, însă mâine nu se va pune degetul pe unul dintre cele 5 scenarii și se va striga „Evrika”, ci se va demara negocierea unui numitor comun asupra unei soluții pentru UE, explică specialiștii consultați de Gândul.

„O să fie o etapă într-un drum lung, care abia începe și se termină spre 2025, dacă s-o termina. Nu aveți mari așteptări, nu se ia nicio decizie. Cum zice românul, mai e mult până departe. E un început, fără discuție, dar eu nu mă aștept la nimic spectaculos. Au vrut să marcheze cei 60 de ani de la Tratatul de la Roma și să manifeste dorința politică de a continua împreună. Va fi un soi de angajament, mai ales că acum pleacă Marea Britanie, să continuăm împreună. De abia de acum încolo se declanșează un proces de reflecție, au mai fost astfel de procese. Sunt momente ori în miezul unei crize, ori după criză – acum suntem după crize – când te repoziționezi, vezi ce faci mai departe. E clar că sunt niște crize prin care am trecut din 2009 încoace, criza economică, criza migranților, criza de politică externă și acum Brexitul. Dacă tot o să plece Marea Britanie, hai să vedem unde suntem și ce facem mai departe”, explică pentru Gândul profesorul de științe politice Iordan Bărbulescu, președintele Senatului SNSPA.

Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu explică, pentru Gândul, că cele 5 scenarii privind viitorul UE, prezentate de Jean Claude Juncker, au fost doar un punct de plecare: „Mâine e primul moment european oficial în care se ia acordul șefilor de stat și de guvern să înceapă dezbaterile. Pe urmă vom vedea cum se duce problema. Va fi doar o declarație generală, o decizie tranșantă nu. Cele 5 scenarii nici nu vor fi enunțate ca atare”.

„Jean Claude Juncker a pus pe hârtie 5 posibile evoluții. Până în luna iunie, tot Comisia va mai prezenta câteva asemenea documente care sunt piste de reflecție despre chestiunea securității, despre chestiunea financiară, socială, despre apărare și politică externă comună. Vor fi mai multe asemenea teme care vor da mai multă substanță celor 5 variante. Acum este o fază foarte timpurie, declarația de la Roma este o părticică din această reflecție, dar este departe de a fi o decizie„, arată europarlamentarul Cristian Preda, profesor de științe politice la Universitatea București, pentru Gândul.

CITEȘTE AICI DRAFTUL DECLARAȚIEI COMUNE DE LA ROMA, PRIVIND VIITORUL UE (ENGLEZĂ)

Cele 5 scenarii ale UE. Fraza-cheie care stârnește cele mai mari controverse

Cele 5 scenarii de evoluție viitoare ale UE, propuse de Jean Claude Juncker, sunt „povestite” sintetic de europarlamentarul Cristian Preda: „Primul scenariu spune continuăm în 27 ce făceam în 28. Al doilea scenariu spune că abandonăm cvasitotalitatea politicilor, exceptând piața unică. Al treilea scenariu spune că dacă sunt 15 state care se pun de acord să coopereze în prinderea traficanților de ființe umane, de exemplu, și să schimbe informații între serviciile lor și să construiască o platformă comună de experiență, ei încep și peste doi ani se trezesc și românii, cehii și așa mai departe. Al patrulea scenariu spune că nu abandonăm toate politicile, ci doar unele dintre domeniile în care lucrăm acum și facem din mai puține, mai bine. Și al cincilea este scenariul federalist, în care fiecare țară pune totul la comun, ne transformăm într-o federație”.

În documentul oficial, cele 5 scenarii ale lui Juncker sunt intitulate astfel.

– Scenariul 1 – „Mergem mai departe”: este poreclit scenariul Bratislava de publicația Politico, după summitul european din septembrie 2016, din capitala Slovaciei, în care nu s-a decis nimic, deci reflectă cele mai mici schimbări în viitorul UE.

– Scenariul 2 – „Nimic în afară de Piața Unică”: este cel mai puțin dorit de Comisia Europeană, scrie Politico, pentru că ar însemna reintroducerea controlului la frontiere, politici externe nesincronizate, etc.

– Scenariul 3 – „Cei care vor mai mult fac mai mult”: este așa-numita „Europă cu două viteze”, în care se creează coaliții de state membre în diverse domenii, în funcție de cine vrea să participe și cine nu.

– Scenariul 4 – „Facem mai puțin, dar mai eficient”: cooperarea UE se concentrează pe mai puține domenii, dar deciziile se iau mai rapid și mai eficient.

– Scenariul 5 – „Facem mai mult împreună”: poreclit scenariul „Verhofstadt”, după europarlamentarul belgian cu același nume, care este un adept proeminent al federalismului și care presupune că statele membre întăresc integrarea comună și mai mult, pe și mai multe domenii.

CITEȘTE AICI DOCUMENTUL CELOR 5 SCENARII PENTRU UE ALE LUI JUNCKER

Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu arată că ideea care a creat cele mai mari controverse este aceea că „unii care vor să se miște mai repede să fie lăsați de unii care se mișcă mai încet”.

de altfel, în draftul declarației care va fi semnată la Roma sâmbătă, ideea este păstrată în următoarea compoziție: „Vom acționa împreună, în ritmuri și intensități diferite acolo unde este necesar, în timp ce ne mișcăm în aceeași direcție, așa cum am făcut-o în trecut, în linie cu Tratatele și lăsând ușa deschisă pentru cei care vor să se alăture mai târziu”.

„Problema importantă este momentul în care nucleul dur se va armoniza pe anumite zone. Spațiul euro este primul. Aici se va avansa și nu vor cere părerea nimănui. În ce privește statele cu preocupări, vor fi abordate problemele lor”, explică Cristian Diaconescu.

Cum se poziționează România „inteligent”, pentru a nu rămâne în „clubul îmbufnaților”

În fața acestor opțiuni, România a exprimat o poziție fermă și coerentă, atât de la nivelul președintelui Klaus Iohannis, cât și de la nivelul Guvernului, prin ministrul de Externe și cel al Afacerilor Europene.

„Poziția noastră e binecunoscută. Noi credem, și am spus acest lucru foarte clar, într-o UE unită, solidară, iar această consolidare trebuie să o realizăm împreună. Nu am fost de părere că a fost bine să mergem pe variante ca Europa cu mai multe viteze. Noi dorim o UE unită și puternică. Acest lucru va fi prezentat ca poziție a României. Consolidarea UE poate să aibă loc doar dacă coeziunea între state e întărită, nu slăbită. E adevărat că putem să constatăm că nu toată lumea se mișcă cu aceeași viteză. Nu trebuie să facem confuzia între constatarea că țările UE se mișcă cu mai multe viteze și obiectivul pe care îl avem”, a spus Klaus Iohannis.

„România nu poate susține o Uniune Europeană cu cercuri concentrice și viteze multiple care comportă riscul accentuării clivajelor de natură economică și socială între statele membre, inclusiv între Zona Euro și zona non-Euro, între statele din nord și cele din sud, precum și între cele din estul și vestul Europei. Suntem de acord cu necesitatea reformei instituțiilor europene, însă aceasta nu se poate face sacrificând unitatea europeană”, a spus și Ana Birchall, ministrul Afacerilor Europene.

Polonia și celelalte state din Grupul de la Vișegrad – Cehia, Ungaria, Slovacia, au avut o poziție tranșantă împotriva scenariului numărul 3 al lui Juncker, poreclit cel al „Europei cu mai multe viteze”, Polonia mergând până la amenințarea cu boicotarea semnării declarației comune de la Roma (asta și în contextul opoziției politice interne pentru realegerea lui Donald Tusk ca președinte al Consiliului European).

O astfel de izolare poate fi fatală în contextul actual european, arată Cristian Diaconescu. „Există riscul să constați că ești eliminat de la decizie într-o anumită zonă. Sau se induce o temă care e agreată de câțiva, dar nu ești invitat sau nu te întreabă nimeni dacă dorești să participi. Așa că trebuie foarte atent făcute delimitările, pentru că statele care se izolează riscă să rămână izolate, să nu țină ostatice pe celelalte, cum se întâmplă când e nevoie de consens. Ideea că la eu la București, la Varșovia sau la Budapesta spun că noi vrem să rămânem solidari și la revedere este depășită. Sigur, principiul de bază acesta este, să rămânem solidari. Dar, atenție, că unii discută cum să nu rămânem solidari pe anumite domenii. Nu poți să stai îmbufnat în banca ta, pentru că acolo rămâi„, spune pentru Gândul fostul ministru de Externe.

România a evitat însă o astfel de izolare, fără să se autovictimizeze, precum Grupul de la Vișegrad, consideră europarlamentarul Cristian Preda: „România joacă inteligent, spre deosebire de alte situații, pentru că declarațiile, și de la Externe, și de la Președinție, sunt că noi vrem să fim parte a nucleului dur, vrem să mergem cât mai coerent, cu cât mai mulți. Cred că Grupul de la Vișegrad a luat în brațe scenariul 1, folosind această retorică a autovictimizării – vrea cineva să ne scoată și noi nu vrem, vrem să mergem înainte așa cum suntem acum„.

De altfel, blamarea conceptului de Europa cu mai multe sau cu două viteze este inexplicabilă pentru profesorul Iordan Bărbulescu, având în vedere că el există de 20 de ani în tratatele europene: „E o mare neînțelegere la mijloc, și în cazul României, și al Poloniei. De la Tratatul de la Amsterdam există această Europă cu mai multe viteze, vorbim de 1997, sunt 20 de ani de atunci. Nu e de ieri, nu acum a propus Juncker să fie așa. El a zis doar că un scenariu este și acesta, dacă tot există. Inclusiv în Tratatul de la Lisabona, la articolul 20, despre asta vorbim. Euro există de atâta timp. Dacă aveam ceva de zis, de ce nu om fi zis până acum?”.

Formula Europei cu mai multe viteze este o formulă mai veche, ea a fost scoasă acum de cei care vor mai degrabă primul scenariu, ca să spună că nu mai facem nimic. Ce e important este că se va cădea de acord să nu se schimbe Tratatele, pentru că asta e temerea multora, că dacă se intră în logica schimbării Tratatelor, totul va eșua, pentru că se vor găsi unii care să pice modificările într-un referendum”, explică pentru Gândul și Cristian Preda.

De altfel, România se află deja în câteva grupuri de viteza întâi ale UE, chiar dacă pe termen lung acest lucru s-ar putea să fie irelevant, după cum arată profesorul Iordan Bărbulescu: „România e deja în două grupuri în care va fi în viteza întâi, doar că lumea nu știe. România este pregătită să intre în grupul care va crea Parchetul European și în cooperarea permanentă a forțelor armate – Armata Europeană. Iată că o să fim și noi în grupul de elită. Și apoi, faptul că ești într-un grup de elită nu îți garantează nimic. Marea Britanie nu a fost nici în Euro, nici în Schengen și nu i-a fost rău deloc. Se exagerează și rolul acestor viteze„.

Calendarul negocierilor. Ce urmează după Roma

Calendarul gândit de liderii europeni este ca, după deschiderea negocierilor prin poziția comună adoptată la Roma, să urmeze o perioadă de dezbateri și negocieri, iar la toamnă președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, să vină cu o propunere comună, iar decizia politică să se ia undeva în 2018 sau 2019.

„Ideea este ca în fiecare stat membru să se discute la nivel de lideri politici, de societate, în Consiliul European să se dicute și abia în septembrie, când Juncker adresează un mesaj anual UE, va veni cu propunerea pe care o face Comisia. Deci până atunci se va lua temperatura, se va vedea încotro merg cetățenii, Parlamentul, Consiliul European și atunci Comisia va veni cu o propunere, urmând ca abia apoi să se ia o decizie politică în Consiliul European, probabil în 2018, pentru că totul este gândit să se desfășoare în paralel cu negocierile despre Brexit. Și când iese Marea Britanie, în aprilie 2019, să știm pe ce cale o apucăm. Vor fi luni în care se vor discuta multe variante, nu trebuie să ne imaginăm că în septembrie va veni Juncker și va spune – gata, am ales scenariul 3. S-ar putea ca în urma acestor consultări să avem un tip de evoluție care să nu fie prins în aceste 5 scenarii„, explică pentru Gândul Cristian Preda.

Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu explică pentru Gândul cum vor arăta cel mai probabil aceste negocieri și ce va rămâne din cele 5 scenarii ale lui Juncker: „Vor intra, până în iunie, la următorul Consiliu, într-o discuție pe domenii. Va fi o reuniune pe uniunea monetară, una pe apărarea comună, una pe aspectele sociale, inclusiv piață unică, va fi o reuniune pe liberă circulație. Reuniunile vor fi de la ministru în sus, deci de înalt nivel. Se vor trage probabil niște concluzii la Consiliul din iunie și până în toamnă probabil că se va lansa ceva. Dar în orice formă de reorganizare vor cădea de acord, se va avansa clar, nu va semăna cu ce e acum. Până în 2019, după părerea mea se va avansa pe etape, nu vor pleca cu un proiect pe care să-l negocieze, se va negocia pe domenii, pe zone. Va fi găsită pe etape o formulă care să nu respecte, dar în același timp să țină seama de toate cele 5 strategii (scenariile lui Juncker – n.r.). Nu cred că va fi o strategie care să se poată aplica tale quale, pur și simplu. Și atunci acestea (scenariile lui Juncker) erau doar idei ca să deschizi dezbaterea și să prospectezi piața. Din câte știu, nu există în momentul acesta nicio capitală europeană care să vină cu o formulă din cele 5, pur și simplu, și să spună eu ader la asta„.

„Aceste 5 scenarii s-ar putea să nici nu rămână acestea, dezbaterea va dura doi ani, apoi vreo 5 ani negocierile, obiectivul final e în 2025″, spune și profesorul Iordan Bărbulescu, care arată că nu este prima oară când UE trece printr-o astfel de regândire a viitorului său și reamintește că în 1985 președintele Comisiei Europene Jacques Delors a lansat o Carte Albă care a pus bazele pieței unice, în 1995, s-a lansat o altă Carte Albă care a deschis drumul negocierilor de aderare ale țărilor foste comuniste, iar în 2000 fostul ministru de Externe al Germaniei Joschka Fischer a deschis dezbaterea despre federalizare și constituționalism, în discursul său de la Universitatea Humboldt din Berlin.

Revoluţie la FCSB. Becali şi-a ieşit din minţi şi a anunţat numele antrenorului care renaşte...
Cazul care a șocat toată țara! Ea a născut un bebeluș macrosom. Nu s-a mai...
FOTO. Andreea Raicu a pozat goală, la 43 de ani. Imaginea care a pus pe...
Pepe e ISTORIE! Raluca Pastramă a făcut totul public! El este acum cel mai important...
Motivul pentru care Sorana Cîrstea nu își expune public relația cu Ion Țiriac Jr. A...
Tragedie URIAŞĂ în familia lui Helmuth Duckadam! A fost găsit SPÂNZURAT în propria casă
Autorităţile din Ucraina au confiscat 1.500 de sticle de băuturi spirtoase fabricate din mere de...
BANCUL ZILEI – Arabul, găurile și cele 17 neveste
Motivul pentru care persoanele vaccinate se pot îmbolnăvi de Covid-19, explicat de experți
Cazul care a șocat toată țara! Ea a născut un bebeluș macrosom. Nu s-a mai...
Considerată INOCENTĂ ca o fecioară, dar amanta celui mai PUTERNIC om, a făcut ceva TERIBIL...
Gestul făcut de călătorii unui tren după ce acesta a rămas în câmp, în Prahova....
Electric Castle 2021 a fost amânat. Când va avea loc, de fapt, festivalul mult așteptat...
Top 10 gafe, care ţi-au scăpat, din filme celebre. Eroarea din „Braveheart” care nu mai...
Vestea ȘOC a dimineții în România: A MURIT... Un talent uriaș! Rămas bun!
Cum îți dai seama că ai viermi intestinali. 20 de semne ale paraziților în organism
ULTIMA ORĂ. Cine au fost cei mai bine plătiţi români luna trecută. Vezi unde poţi...
Ce s-a întâmplat cu imperiul de miliarde de euro al lui Dinu Patriciu după ce...
Inchide