• Publicat:
Internațional

RĂZBOIUL DE SUB LINII AL RUSIEI. Fostul șef militar al NATO: „România se află într-o vecinătate provocatoare”

RĂZBOIUL DE SUB LINII AL RUSIEI. Fostul șef militar al NATO: „România se află într-o vecinătate provocatoare”
România și celelalte țări din regiunea Mării Negre se află într-o „vecinătate provocatoare", în care Rusia a comasat în Crimeea o platformă impresionantă de proiectare a puterii, prin care a transformat Marea Neagră într-o zonă A2/AD (anti-access/area denial), prin care poate controla și nega acțiuni în regiune, atât pe timp de pace, cât și pe timp de război, susține generalul american Philip Breedlove, fostul comandant militar al NATO până în mai 2016, În aceste condiții, România și statele riverane Mării Negre ar trebui să înțeleagă că „apărarea începe acasă", până să ajungă la forțele rotaționale și la exercițiile comune pe care NATO le desfășoară în regiune, pentru a contracara această amenințare, fără însă a deveni prea provocatoare și a crea fricțiuni și mai mari cu Rusia, a arătat Breedlove. Generalul american a arătat că Rusia este o forță care învață și se adaptează permanent, în timp ce națiunile occidentale au încă dificultăți în a se adapta și mai ales de a răspunde „războiului de sub linii", cum numește Breedlove războiul hibrid practicat cu succes de ruși în Ucraina. Un avocat al posturii de forță, dar echilibrate, a NATO și a SUA în zonele fierbinți de pe glob, generalul Breedlove a explicat că schimbarea de retorică de la Casa Albă și recentul atac ordonat de Donald Trump asupra Siriei nu sunt în niciun caz simple „parade de putere", ci fac parte dintr-o politică de reimplicare a SUA în zone din care americanii au făcut pasul înapoi, sub administrația anterioară a lui Obama.

Apărarea începe acasă. Trebuie să privim la toate țările din jurul Mării Negre, de la Turcia în jur, care sunt membre NATO, și să vedem în ce grad răspund ele mai întâi pentru ele însele. Apoi, în al doilea rând, ca parte a NATO„, a explicat generalul american în rezervă Philip Breedlove, fostul SACEUR (Supreme Allied Commander Europe, comandantul militar al NATO) al Alianței până în mai 2016, la o discuție cu mai mulți jurnaliști, la summit-ul Good Governance organizat la București de grupul Strategikon, întrebat fiind de Gândul dacă exercițiile comune și forțele rotaționale ale NATO din regiunea Mării Negre sunt suficiente pentru a contracara atitudinea agresivă a Rusiei în zonă sau ar fi necesare măsuri mai accentuate.

Generalul Breedlove a explicat care este rolul acestor măsuri luate de NATO, arătând că, în opinia sa, la acest moment nu este nevoie ca NATO, dar nici Rusia să devină mai provocatoare și contondente în Marea Neagră, provocând „fricțiuni” și mai mari decât cele existente deja. Cu toate acestea, dacă decidenții politici ai NATO ar ajunge la concluzia că se impune o prezență permanentă a unor elemente militare NATO în Marea Neagră, Alianța are și această capacitate.

Ce este important e că ne afirmăm dreptul de a opera, de a ne antrena și de a naviga în Marea Neagră, dreptul de trecere pe aici, nu renunțăm la ideea că aceasta este o zonă în care națiunile Mării Negre își pot face treburile în libertate. Cred că e important ca Alianța să arate sprijin pentru țările de la Marea Neagră, arătând că aici este o regiune în care Alianța are operațiuni. Nu cred că este nevoie neapărat ca fie Rusia, fie NATO să devină prea provocatori, nu cred că ar trebui să devenim prea contondenți în Marea Neagră și să provocăm fricțiuni și mai mari. Dar trebuie să demonstrăm clar că Alianța este o parte a asigurării libertății de navigare, de a opera și de a face exerciții pentru toate țările de la Marea Neagră. În mod clar, ce a făcut Rusia comasând o platformă de proiectare a puterii în Crimeea a schimbat dinamica. Ei sunt capabili să atingă aproape întreaga Mare Neagră cu rachetele de croazieră de coastă, cam jumătate din mare cu rachetele de apărare și cam toată regiunea cu rachetele de atac la sol. Au avut o luare de poziție destul de clară despre cum cred ei că trebuie să opereze aici. Deci, eu cred că e important ca noi să ne continuăm prezența, fie că e rotațională, fie că e permanentă, dar asta ține de decizia politică a NATO. Iar cu siguranță dacă decidenții politici ai NATO spun că trebuie să fim aici permanent, avem această capacitate„, a răspuns Breedlove întrebării adresate de Gândul

Fostul comandant militar al NATO a arătat că România face pași importanți în direcția corectă, angajându-se să își modernizeze armata și să participe la proiectele comune ale NATO, cum ar fi sistemul comun de apărare antirachetă, din care România găzduiește o componentă la baza de la Deveselu.

„Este important ca țări precum România, la Marea Neagră, să înțeleagă că se află într-o vecinătate provocatoare – la nord este războiul proxy (prin intermediari – n.r.) din Ucraina, Rusia la nord-est, Iranul la sud, Turcia și toate problemele de la granița cu Siria – o mulțime de probleme care sunt îngrijorătoare pentru aliatul nostru România. Luându-vă angajamentul de a moderniza Armata, de a crește viteza de reacție a militarilor, de a fi interactivi în EPAA (European Phased Adaptive Approach) și alte proiecte, conectându-vă decisiv la NATO sunt lucruri importante și cred că această țară este pe calea cea bună când vorbim de aceste lucruri„, a spus generalul Breedlove, răspunzând unei alte întrebări.

Fostul comandant militar al NATO a vorbit și despre provocarea zonelor A2/AD (anti-access/area denial – zone de blocaj care limitează mișcările adversarului sau le neutralizează complet – n.r.) și nevoia NATO de a le face față. Una dintre cele mai importante astfel de zone este cea creată de Rusia în jurul Peninsulei Crimeea, în Marea Neagră.

„A2/AD este o sabie cu două tăișuri. În vreme de război, pune la dispoziție capabilități reale care pot fi folosite, în vreme de pace este o capabilitate coercitivă – adică avem capacitatea de a vă limita folosirea Mării Negre, etc. Vorbeam de Marea Neagră și este important să nu permitem acestei coerciții să influențeze ceea ce facem. Trebuie să demonstrăm că putem și vom opera în aceste regiuni. Apoi Alianța trebuie să facă ceea ce deja face, să dezvolte o capabilitate mai robustă de a se apăra împotriva acestor A2/AD, dacă se ajunge acolo. Asta necesită investiții, antrenamente – să distrugi o rețea de apărarea anti-aeriană nu este un lucru ușor. Necesită multe lucruri de care avem nevoie – de exemplu o gamă mai profundă de capabilități de atac cu rază lungă. La asta lucrează acum Alianța”, a spus generalul Breedlove.

Rusia, o forță care învață și se adaptează permanent. Cum îi fac față NATO și Occidentul? „Încasăm, încasăm, încasăm și nu suntem buni la a trage înapoi focuri de răspuns”

Generalul Philip Breedlove a recunoscut că Rusia are o capacitate demonstrată de a învăța din propriile greșeli militare și de a se adapta din mers realităților din teren, ajungând să exceleze la ceea ce NATO numește războiul hibrid, în timp ce Alianța nu face acești pași îndeajuns de rapid, nereușind să găsească modalități adecvate de răspuns.

Rușii sunt o forță care învață și se adaptează, nu ne așteptăm la ceva mai puțin, și noi suntem la fel„, a spus Breedlove, care și-a amintit cum s-a văzut de la nivelul militar al NATO intervenția din 2014 a Rusiei în Crimeea, apoi în estul Ucrainei.

„Cu câteva zile înainte, am avut indicii că Rusia va face așa ceva, dar a fost o surpriză completă în ce privește rapiditatea cu care a avut loc. La acea vreme, noi nu pricepusem bine acest nou tip de război pe care NATO îl numește hibrid, care pune accent pe ceea ce generalul Gherasimov (comandantul armatei ruse – n.r.) numește mijloace indirecte, iar mie îmi place să îi spun război sub linii. Nu ne dăduserăm seama cât de multe făcuse Rusia în Crimeea, înainte să apese butonul și să o preia. Asta a fost probabil cel mai șocant lucru, să începem să înțelegem cât de departe merseseră în Crimeea, în acest război sub linii sau cu mijloace indirecte. Apoi, ce am aflat nu a mai fost așa de șocant, dar am văzut toate problemele pe care Rusia le-a avut când a invadat Georgia, și sincer nu au performat prea bine, dar și-au corectat multe probleme când au intrat în Crimeea. Iar în Donbas și-au corectat problemele pe care le-au avut în Crimeea. Deci sunt o forță care învață și se adaptează, au învățat din greșelile din Georgia, au devenit mai buni în Crimeea, au învățat din greșelile de acolo și au devenit și mai buni când au intrat în Donbas. Și cred că toate acestea i-au ajutat atunci când au intrat în Siria„, a explicat generalul Philip Breedlove.

Fostul comandant militar al NATO a răspuns tranșant unei întrebări care punea problema dacă NATO și Occidentul au învățat îndeajuns de bine cum să se sincronizeze la nivel politic și decizional pentru a face față acestui tip de război hibrid sau, cum îl numește Breedlove, „de sub linii”.

NU. Mereu răspund așa la această întrebare, spun nu și tac, pentru că este foarte important. Dacă te uiți la acest război sub linii sau cu mijloace indirecte, cum îi spune generalul Gherasimov, este o abordare total guvernamentală. Poți face un studiu de caz pe Ucraina, cum au atacat guvernul pentru a încerca să-l discrediteze, campania intensă de informații pentru a răspândi controverse, care au continuat în Donbas, apoi manipularea resurselor energetice pentru a aplica presiune – deci au folosit un atac guvernamental cu aceste mijloace indirecte. Iar națiunile din Occident gândesc în primul rând cu Armata. Eu cred că în cazul Ucrainei am apucat-o pe o cale diferită. Am ales să nu mai punem accent pe armată și am apelat aproape exclusiv la mijloace economice – sancțiunile. Dar noi în Occident ne chinuim în ce privește reacțiile total guvernamentale. Facem câte ceva diplomatic, câte ceva militar, de curând suntem mai agresivi în comparație cu administrația anterioară în domeniul economic, suntem un pic mai demonstrativi acum în ce privește acțiunile militare. Dar nici măcar nu am intrat pe terenul de bătălie în sfera informațiilor. Încasăm, încasăm, încasăm și nu suntem buni la a trage înapoi focuri de răspuns. Deci, e mult de muncă, iar răspunsul scurt este nu, trebuie să facem mai mult”, a arătat Philip Breedlove.

Atacul SUA în Siria și contondența față de Coreea de Nord. „Nu accept că țara mea face parade de putere. Sunt decizii de reimplicare”

Generalul Philip Breedlove a arătat că recenta schimbare de retorică și de politică de acțiune a SUA – bombardamentul din Siria sau retorica agresivă față de Coreea de Nord – nu sunt simple parade de putere ale noului președinte Donald Trump, ci arată decizia SUA de reimplicare în zone din care a lipsit sau s-a retras în ultima perioadă.

Nu m-aș gândi vreodată că țara mea aleargă prin lume făcând simple parade de putere. Nu accept asta nici măcar ca posibilitate. Cred că leadership-ul pe care îl avem acum la Departamentul Apărării, Secretarul Mattis pe care îl cunosc de ceva vreme, și generalul Joe Dunford, cu care am lucrat o mare parte din cariera mea, sunt doi oameni foarte raționali și foarte corecți, moderați și ambii înțeleg costul folosirii puterii militare. Nu vorbesc despre bani, ci despre costul în soldați, aviatori sau marinari și vă asigur că nimic nu este făcut doar pentru o simplă paradă de putere. Toate acestea sunt decizii de reimplicare în zone în care poate că nu am fost atât de implicați în trecut, iar această conducere demonstrează că trebuie să fim mai implicați în unele dintre aceste zone„, a răspuns Breedlove unei întrebări adresate de Gândul.

Amenințările Rusiei, Statului Islamic și Brexitului. „Nu mă îngrijorează Brexitul”

Generalul Breedlove a arătat de asemenea că amenințările Rusiei, provocate de găzduirea de către România a componentei sistemului de apărare antirachetă de la Deveselu nu ar trebui să ridice îngrijorări prea mari la București, pentru că Rusia a procedat la fel cu toate statele care s-au implicat în acest proiect al NATO-SUA.

„Cred că, dacă urmăriți cum a reacționat Rusia la toate elementele EPAA, au făcut-o la fel în fiecare țară, au avut aceleași gesturi către Polonia pentru site-ul Aegis Ashore, către câțiva dintre vecinii noștri de la nord, atunci când ei au ales să-și upgradeze fregatele cu radare. Deci este un model foarte consecvent al Rusiei de a amenința orice națiune care contribuie la acest sistem. Cred că asta vine odată cu participarea la NATO, este foarte clar că Rusia și-ar dori să vadă NATO destrămându-se și nefiind o alianță puternică, iar angajamentele pe care țări precum România sau Polonia le-au făcut sunt o parte importantă a ceea ce face Alianța noastră. Aș zice să fiți mândri de ceea ce faceți, fiți hotărâți pe calea înainte și vom răzbi împreună„, a spus Breedlove.

Legat de conflictul din Siria, fostul comandant militar al NATO a arătat că este nevoie de un final al acestui conflict, care necesită însă „arta de a ajunge la un acord”: „Cu toții vrem să vedem conflictul din Siria ajuns la final. Cum facem asta a devenit mai puțin important decât faptul că trebuie să facem asta. Acest conflict a afectat milioane de oameni și a pus presiune pe multe guverne europene, sub forma refugiaților, deci e nevoie să ajungem la un final. Unul militar este departe, dar unul politic ar putea fi mai rapid și mai eficient. Cred că toate părțile implicate în Siria trebuie să aibă ochii larg deschiși, pentru că în Siria există obiective largi, care nu se potrivesc. Cred că aici va fi arta de a ajunge la un acord privind Siria, cum vom echilibra nevoile foarte disperate ale națiunilor care îi sprijină pe cei care se află în luptă„.

Generalul Breedlove a arătat că organizația teroristă Stat Islamic s-a folosit de acest conflict și mai ales de afluxul de refugiați și de imigranți provocat de războiul civil sirian: „Problema fluxului de refugiați este că în el am avut refugiați adevărați care merită sprijinul lumii, pentru că un lider crud și criminal i-a forțat să plece din propria țară. Acei oameni au într-adevăr nevoie de ajutorul nostru. Dar în același flux de refugiați s-au aflat și infractori care doar făceau bani de pe urma acestei situații oribile, teroriști care se foloseau de acest flux pentru a-și masca mișcările, apoi luptătorii străini care se întorceau acasă. Unii s-au dus acolo pentru motive pe care le considerau corecte, iar apoi s-au întors acasă. Deci afluxul de refugiați a conținut multe provocări cărora țările noastre a trebuit să le facă față”.

În ce privește Brexitul, generalul american nu îl vede ca pe o amenințare la stabilitatea NATO și a securității din regiune: „Brexitul afectează UE, dar nu a afectat NATO. De fapt, dacă ați întreba liderii din Marea Britanie, ați afla că sunt mai implicați în NATO acum, pentru a arăta Europei că nu părăsesc apărarea europeană. Deci contribuțiile pentru NATO au crescut, pentru a demonstra că Brexitul nu va afecta relația cu NATO. Deci nu mă îngrijorează Brexitul. Cred că există îngrijorări cu privire la unele angajamente sociale, economice, față de ceea ce unii numesc experimentul european, care poate că se erodează din cauza naționalismului și altor lucruri care se petrec, dar nu am văzut vreo erodare a angajamentelor față de apărarea noastră comună„.

Inchide