Un CALCUL SIMPLU din secțiile de votare din Londra dezvăluie ADEVĂRATA PROBLEMĂ a alegerilor din străinătate

Redactor:
Alina Matis
După patru zile în care v-am prezentat relatările și imaginile surprinse de românii din străinătate care nu au putut să voteze, Gândul vă prezintă și „matematica" votului diasporei. Să luăm cazul Institutului Cultural Român din Londra, unde s-a înregistrat una dintre cele mai grave situații din străinătate, în ziua votului.

Cine este de vină pentru haosul de la votul din străinătate pentru alegerile prezidențiale? Aceasta a fost întrebarea la care diaspora românească, dar și românii de acasă au cerut răspuns, în diverse scrisori și mesaje transmise, în ultimele zile, ziarului gândul. Nimeni, până în acest moment, nu și-a asumat răspunderea pentru faptul că mii de români nu au putut să voteze în primul tur al alegerilor prezidențiale. Ministerul de Externe și Departamentul pentru Românii de Pretutindeni au repetat cu fiecare ocazie că s-au achitat de toate sarcinile care le revin în organizarea alegerilor și au subliniat că au fost la fel de multe secții de votare ca în 2009. Cât despre premier, Victor Ponta a explicat, în primă față, că formarea cozilor a fost o consecință a ne-fraudării votului, spre deosebire de prezidențialele anterioare.

Impresia generală a fost, până acum, că principala cauză a cozilor de la vot a reprezentat-o durata mare a timpului necesar unui vot, din cauza cerinței, în primă fază, ca formularul pe proprie răspundere să fie completat în fața reprezentanților secției de votare. În urma unor calcule făcute de gândul și a discuțiilor cu diverși membri ai secțiilor de votare și reprezentanți ai partidelor, concluzia care reiese este alta: ritmul de vot a fost foarte intens, mult mai accelerat decât în București, spre exemplu, ori decât în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2009 – votul din străinătate. Problema principală a fost, în schimb, lipsa unei proporționalități între creșterea numărului de români (măcar cea oficială, consemnată de INS) în preajma principalelor secții de votare, comparativ cu 2009, și numărul de secții, cabine, ștampile și membri, în primul tur din 2014.

Până să discutăm despre culpa autorităților, o mare parte din vină pentru problemele de la vot o au chiar partidele, care nu și-au trimis observatori.

 

Au existat 294 de secții de votare și 161.054 de oameni care au reușit să voteze, conform BEC. Alte câteva mii au rămas în stradă și nu au putut vota. De precizat că, în 2009, 95.068 români au votat în străinătate în turul întâi al alegerilor prezidențiale și 147.754 în turul al doilea.

Atât în Spania, cât și în Franța, Belgia, Marea Britanie și Germania, câștigător detașat al alegerilor a fost candidatul ACL, Klaus Iohannis. Comparând diferența de prezență la vot a diasporei românești din turururile 1 și 2 din 2009 și estimând o creștere cel puțin similară și pentru 16 noiembrie (luând în calcul și numărul mare de români care nu au putut vota acum), reiese că este nevoie de o dublare a capacității de vot în marile centre din străinătate, pentru a ne asigura că nu vor mai fi probleme. Ne referim aici nu doar la secții suplimentare, ci și la ștampile, cabine și membri în comisii.

Analiza cifrelor de la Londra

Exemplul care susține cel mai bine impresia expusă mai sus este cel al secțiilor de votare – trei la număr – din Londra:

La Institutul Cultural Român, au votat 1.598 de români. Au existat cinci ștampile, cinci cabine și cinci membri în comisie, doi absentând. Astfel, media timpului necesar unui vot a fost de 2,62 minute (calculul este făcut înmulțind timpul total de vot, de 840 de minute, cu cele cinci ștampile și împărțind rezultatul la numărul de voturi exprimate, respectiv 1.598). Nu știm câte ștampile erau în această secție în primul tur al prezidențialelor din 2009, dar, presupunând că ar fi fost tot cinci, media timpului de vot a fost atunci de 4,9 minute. „La rata medie la care am reușit să lucrăm – 2.6 minute de vot -, dacă ar fi fost încă doi membri în comisie, ca sa avem totalul de șapte membri permis de lege, ar mai fi putut vota încă aproximativ 600-700 de oameni”, ne-a spus Iolanda Costide, reprezentant ACL în secția de la ICR. „Trebuie să adaug că, efectiv, între 7 dimineața și 9 seara, eu, de exemplu, nu m-am sculat de pe scaun, nu am luat nici un membru prânzul; am lucrat non-stop”, adaugă ea. Cei doi membri care au lipsit de aici au fost de la Partidul Ecologist Român (candidat William Brînză) și PPDD (candidat Dan Diaconescu).

În secția din Consulatul României, au reușit să voteze 1.829 de români, în condițiile în care au fost șase ștampile. Reiese o medie de 2,75 de minute pentru un vot.

Cât despre secția de votare nr. 3 din Londra, Brent, aici au fost șapte ștampile, dar s-au folosit doar cinci, pentru că nu au fost destui membri în secție, astfel că media timpului necesar unui vot a fost aici de 1,89 de minute (în total, 2.221 de voturi).

Numărul de români din străinătate – 2009 și acum

Scuza invocată cel mai frecvent de diverși oficiali ai Guvernului României pentru numărul mult prea mic al facilităților de votare de anul acesta este că, pe de-o parte, s-a păstrat organizarea din 2009, când nu au fost problemele de acum și, pe de altă parte, românii din UE nu au obligația de a informa ambasadele și consulatele dacă se stabilesc pe teritoriul unui stat din spațiul comunitar.

Continuând pe exemplul Londra, Ambasada noastră din capitala Angliei are estimări (unele oficiale, atele neoficiale) privind numărul de români care se află acolo acum și care este considerabil mai mare decât în 2009 (în 2009, se vorbea despre un număr oficial de circa 60.000 de români, în vreme ce acum numărul este de cel puțin 130.000, conform Guvernului Britanic). Secțiile din Londra (regiune în care sunt cei mai mulți români) au rămas tot trei, cele trei secții nou create fiind amplasate în alte zone.

Sursa: Annual Population Survey/ONS/UK

Dacă, în primul tur din 2009, au votat 3.304 români și 5.168 în al doilea (conform BEC), iar numărul oficial de români era atunci de 60.000, reiese un procent al participării la vot de 5, respectiv 10 procente. Dacă, în 2014, numărul românilor este cel puțin dublu față de ultimul scrutin și estimam același procent de prezență, rezultă că era nevoie de cel puțin dublarea capacității de vot, însă nu în alte orașe, ci mai ales în regiunea Londrei.

La nivel general, dincolo de estimările neoficiale, și INS a surprins evoluția migrației românilor în alte țări, ceea ce ar fi impus din start o creștere a numărului de secții, cabine și ștampile. Mai jos, regăsim o descriere a emigrației până în 2012, în termeni foarte generali.

„Cifrele oficiale dau ca număr de romani 125.000 în UK (neoficiale 2-300.000 numai în Londra). Am avut pentru Londra trei secții de votare. Să nu fiu rău și să spun că o secție la 40.000 de inși (poate chiar 60-70.000), dat fiind că majoritatea românilor sunt concentrați în Londra. La numărul ăsta, estimăm 5% în primul tur că ar fi trebuit să voteze câte 4.000 de inși la o secție și în al doilea tur că vor vota 8.000 de inși”, calculează economistul Paul Suciu, de la Londra. „Cifrele de la centre vin în favoarea a ceea ce am zis și spun că la ICR au votat 1.600-1.800 de inși. Deci 2.200-2.400 oficial au rămas pe dinafară. Lumea spune că vreo 5.000 au rămas cu toții numai la ICR. Uman nu e posibil să votezi mai rapid de un om la două minute cu foi, formulare, bătrâni și copii”, a adăugat Suciu.

Exercițiu: matematica votului în principalele secții cu probleme

O medie similară a timpului pentru un vot am descoperit și la Paris. Spre exemplu, secția de votare Paris 2 din capitala Franței a avut șapte ștampile. De votat, au votat aici 2.181 de români. Rezultă, deci, o rată de 2,69 de minute/vot.

Din păcate, până la ora transmiterii acestei știri, nu am reușit să aflăm numărul de ștampile din toate secțiile de votare din străinătate în care au fost raportate probleme. Cu titlu de exercițiu, însă, vă propunem o analiză a situației din aceste secții raportată – cu excepția Londra 1, 2 și 3 și Paris 2 – la un număr estimativ de câte cinci ștampile:

Secție Voturi Timp (min)
Londra 1 1.598 2,62
Londra 2 1829 2,75
Londra 3 2.221 1,89
Paris 1 2.194 1,91 (calculat la o estimare de 5 ștampile)
Paris 2 2.181 2,69
Bruxelles 1 1.820 2,30 (calculat la o estimare de 5 ștampile)
Bruxelles 2 1.655 2.53 (calculat la o estimare de 5 ștampile)
Bruxelles 3 1.671 2,51 (calculat la o estimare de 5 ștampile)
Bruxelles 4 1.306 3,21 (calculat la o estimare de 5 ștampile)
Madrid 1 838 5,01 (calculat la o estimare de 5 ștampile)
Madrid 2 893 4,70 (calculat la o estimare de 5 ștampile)
Madrid 3 1.292 3,25 (calculat la o estimare de 5 ștampile)
Madrid 4 1.164 3,60 (calculat la o estimare de 5 ștampile)
Munchen 1.874 2,24 (calculat la o estimare de 5 ștampile)
Viena 1 1.139 3,68 (calculat la o estimare de 5 ștampile)
Viena 2 1.462 2,87 (calculat la o estimare de 5 ștampile)
Roma 1 1.705 2,46 (calculat la o estimare de 5 ștampile)
Roma 2 1.041 4,03 (calculat la o estimare de 5 ștampile)
Roma 3 1.506 2,78 (calculat la o estimare de 5 ștampile)
Torino 1.714 2,45 (calculat la o estimare de 5 ștampile)
Trivoli 1.032 4,06 (calculat la o estimare de 5 ștampile)
Padova 1.799 2,33 (calculat la o estimare de 5 ștampile)
Bologna 1.455 2,88 (calculat la o estimare de 5 ștampile)
Florența 1.313 3,19 (calculat la o estimare de 5 ștampile)

Pentru a avea un termen de comparație, în București, în sectorul patru, media pentru un vot ar fi fost de circa 4 minute dacă prezența ar fi fost de 100%, subliniază Paul Suciu. Cum a fost de puțin peste 50%, reiese că s-a votat la circa 7-8 minute, timp în care oamenii nu au mai completat, la fel ca românii din străinătate, acel formular pe proprie răspundere. Diferența este, așadar, considerabilă și arată că, cel puțin la Londra și Paris, s-a votat pe bandă rulantă și tot au rămas mii de oameni în afara secțiilor de votare.

Solicitările românilor

Pe parcursul acestei săptămâni, românii din diaspora intervievați de gândul au cerut autorităților suplimentarea numărului de secții, de ștampile și de personal pentru turul al doilea.

Și ministrul de Externe, Titus Corlățean, a cărui funcție depinde de bunul mers al următorului scrutin, spune primul-ministru, a cerut BEC o creștere a numărului de cabine de vot direct proporțională cu suplimentarea personalului din secțiile de votare. Ministrul a propus ca MAE să contribuie cu diplomați pentru a completa efectivele din secțiile de votare externe.

Precizăm, în acest context, că mai mulți cititori gândul din străinătate și-au declarat disponibilitatea la a ajuta în secțiile de votare din țările în care sunt.

În acest sfârșit de săptămână, românii din țară, dar și cei din străinătate și-au anunțat, pe Facebook, intenția de a organiza noi proteste față de Guvernul condus de Victor Ponta și proasta organizare a primului tur de scrutin. De asemenea, manifestanții care și-au anunțat prezența pe Facebook, în orașe precum Iași, Oradea, Timișoara, Reșița, București, Brașov, Constanța, Arad, dar și Paris și Viena. Gândul v-a prezentat deja unele din protestele care au avut loc în ultimele zile, precum cel de la Ministerul de Externe, cel din Timișoara ori protestul tinerilor din Paris.

Inchide