Cum au picat corvetele între Guverne. Ministrul Apărării: „Va fi o procedură competitivă”. Despre amenințarea Rusiei: „Eu sper că nu este reală”

Ministrul Apărării Naționale, Gabriel Leș, a explicat într-un interviu acordat Gândul cum a ajuns procedura de achiziție a celor patru corvete noi, în valoare de 1,6 miliarde de euro, care urmau să fie construite de olandezii de la Damen în șantierul lor naval de la Galați, să fie considerată bună în Guvernul Cioloș, dar greșită din punct de vedere legal în Guvernul Grindeanu, deși actualul ministru s-a aflat și atunci, și acum, în procesul de decizie al acestei proceduri. Nevoia forțelor navale pentru corvete noi rămâne aceeași, ca și cerințele operaționale minime solicitate în 2016, spune ministrul Apărării, doar că acum procedura urmează să fie aprobată mai întâi de Parlament, așa cum susține Guvernul PSD că ar fi trebuit să se întâmple de la bun început, pentru că achiziția depășește 100 de milioane de euro: „Vreau să spun că Guvernul trecut a făcut acea hotărâre de Guvern, neexistând acel aviz al Parlamentului, prin comisiile de specialitate". Și mai important, Gabriel Leș sugerează că achiziția corvetelor nu mai este bătută în cuie cu olandezii de la Damen, ci că va fi vorba despre o „negociere directă, dar competitivă, ca să vedem care sunt soluțiile cele mai bune". Despre amenințarea Rusiei în regiunea Mării Negre, ministrul Leș spune că nu ar vrea să privească Rusia ca pe o amenințare: „Eu sper că acest lucru nu este unul real și nu se întâmplă la un nivel la care să ne facă probleme".

Ministrul Apărării Naționale, Gabriel Leș, a explicat într-un interviu pentru Gândulprocedura de achiziție a celor patru corvete pentru Forțele Navale, estimată la un cost de 1,5-1,6 miliarde de euro, rămâne în picioare, numai că se va desfășura printr-o „negociere directă, dar competitivă”, dând astfel de înțeles că olandezii de la Damen nu mai sunt considerați o soluție bătută în cuie, așa cum reieșea din programul de achiziție aprobat de guvernul condus de Dacian Cioloș, în 2016. Gabriel Leș spune că intenționează ca toate marile programe de achiziții ale Armatei, de la corvete, avioane F-16 și transportoare 8×8 la sistemul de apărare antiaeriană de înaltă altitudine HiSAM (pe care ministrul îl caracterizează drept o urgență care va necesita „resurse financiare extrem de mari”), să fie făcute prin adoptarea la nivel de lege în Parlament și să se axeze pe două coordonate: necesitatea operațională a Armatei și integrarea cât mai mare în industria națională de apărare, astfel că viitorii contractori ar trebui să fie dispuși să apeleze prin programele de offset la industria românească de apărare și la transferul de tehnologie pentru mentenanță. Ecuația aceasta ar urma să fie valabilă și pentru următoarea escadrilă de 20 de avioane F-16, pe care Forțele Aeriene intenționează să le achiziționeze, nu se știe încă de unde, și care ar trebui să fie retehnologizate în România, conform ministrului Leș.

„Dorința noastră asta ar fi să nu le cumpărăm și să le revitalizăm în altă parte, ci să integrăm cât mai mult posibil la noi. Astfel încât acel centru de mentenanță, acel transfer tehnologic pe care tu o să-l ai cu ocazia acestei modernizări a acestor avioane să îl ai în România pentru operaționalizarea capabilității pe care o ai”, explică ministrul Leș, pentru Gândul.

Prezent el însuși în 2016, ca secretar de stat responsabil de armamente, în lanțul de decizie privind achiziția corvetelor de la Damen, care urma să le construiască în șantierul naval de la Galați și să construiască în România un centru tehnologic care să permită mentenanța acestor corvete, Gabriel Leș spune acum că nu era nimic în neregulă cu hotărârea de Guvern adoptată de Dacian Cioloș, pe care acum Guvernul Grindeanu tocmai a abrogat-o, joi, cu excepția unui singur aspect legal: Guvernul ar fi trebuit să ceară avizul Parlamentului pentru această achiziție militară care depășește 100 de milioane de euro înainte să o inițieze și să o adopte prin HG. Dacian Cioloș și fostul ministru al Apărării Mihnea Motoc s-au apărat recent, arătând că Guvernul din care au făcut parte a notificat Parlamentul despre acest program de achiziție și că HG-ul (906/2016) nu decidea achiziția în sine a corvetelor, ci doar procedura și cerințele operaționale. „Nu a fost și nici nu a intenționat să fie o decizie de achiziție publică privind cumpărarea unor nave militare marine. HG-ul respectiv nu reprezintă un contract semnat sau aprobat, ci stabilește doar procedura care urma să se desfășoare pentru achiziția acestor nave militare marine”, arătau cei doi într-o scrisoare comună. Problema este că acel aviz de la Parlament nu a mai venit, în pragul alegerilor parlamentare din decembrie, președintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu insistând ca decizia să fie luată de legislatura viitoare.

Vreau să spun că Guvernul trecut a făcut acea hotărâre de Guvern, neexistând acel aviz al Parlamentului, prin comisiile de specialitate. (…) Ceea ce se întâmplă în acest moment, vizavi de abrogarea acelui HG, este doar pentru că nu a respectat, din punctul de vedere al avizelor pe care trebuia să le primească, conform legii 114 (OUG 114/2011 – n.r.), de la Parlament, prin comisiile reunite de ordine publică și apărare și siguranță națională – acel aviz pentru achizițiile de peste 100 de milioane de euro. Toate estimările noastre, fără să discutăm în acest moment, să punem degetul pe un anumit tip de corvetă – de exemplu, în acest sens, toate estimările noastre duceau peste 100 de milioane de euro, se discuta despre peste 1,5 miliarde de euro la cele patru – trebuiau să aibă avizul Parlamentului, prealabil, inițial pornirii acestei proceduri„, a explicat Gabriel Leș, pentru Gândul.

Alte declarații importante ale ministrului Apărării, Gabriel Leș:

– despre corvete: „Nu s-a schimbat în acest moment absolut nimic în ceea ce privește nevoia de a acoperi acest gol al Forțelor Navale. Există corvete în dotare în acest moment, dar ciclul lor de viață este spre sfârșit, nu mai corespund nevoilor actuale, din punct de vedere al cerințelor operaționale de interoperabilitate cu aliații noștri din cadrul NATO”.

„Cerințele operaționale nu se schimbă, sunt aceleași, sunt minimale. De aici în sus putem eventual să creștem, nu să scădem. Estimările sunt la 1,5-1,6 miliarde de euro. Eu sper să fie în urma negocierilor, pentru că nu s-a ajuns la o negociere până în acest moment. Cei care vor veni și vor face ceva în industrie, iar offset-ul care se va face să se facă tot în industria noastră și tot pe produsele noastre, pe tehnica noastră militară, mă refer posibil la fregate, vorbim de un centru de mentenanță pe care să-l avem, pentru că pe ciclul de viață al produsului respectiv este și normal să putem face aici, nu să trebuiască să-l duci în altă parte. Deci toate aceste lucruri le gândim din aceste două perspective – nevoia care există și să integrăm în industrie”.

– despre achiziții: „Vreau ca toate achizițiile majore pe care le vom face, din perspectiva celor 2% pe care România și l-a angajat pentru acest an și pentru cel puțin următorii 10 ani de zile, să fie făcute prin lege în Parlament”.

– despre achiziția altor 20 de F-16: „Dorința noastră și anumite informații pe care le-am comunicat potențialilor parteneri este ca aceste avioane să le revitalizăm, să le modernizăm în România. (…) Dorința noastră asta ar fi, să nu le cumpărăm și să le revitalizăm în altă parte, ci să integrăm cât mai mult posibil la noi. Astfel încât acel centru de mentenanță, acel transfer tehnologic pe care tu o să-l ai cu ocazia acestei modernizări a acestor avioane să îl ai în România pentru operaționalizarea capabilității pe care o ai”.

– despre amenințarea Rusiei: „Nu vreau să comentez acest lucru în sensul de a considera acest lucru o amenințare. Eu sper că acest lucru nu este unul real și nu se întâmplă la un nivel la care să ne facă probleme. Tocmai de aceea la nivel euro-atlantic, al aliaților NATO, s-a considerat că în Marea Neagră este nevoie de această prezență înaintată, pentru a întări capacitatea de răspuns a Alianței și a partenerilor din Alianță”.

– despre avioanele rusești care amenință spațiul aerian românesc: „Se mai întâmplă, (…) informările pe care le am sunt mult mai rare decât spuneți dumneavoastră în acest moment. S-a întâmplat și în aceste două luni de zile, două luni și jumătate de când sunt aici ca ministru, dar nu la o frecvență extrem de ridicată și nu s-a întâmplat, din informațiile pe care le dețin la acest moment, violarea spațiului aerian național, ci doar sunt măsurile care se iau în astfel de situații, ridicarea acelor avioane”.

– despre serviciul de informații al Armatei și acuzațiile că Gabriel Oprea l-a folosit în scopuri personale: „SRI, după cum știm cu toții, este singura instituție care are responsabilități în domeniul securității naționale, abilitată prin lege să facă astfel de interceptări. Sunt singurii care dețin tehnică necesară interceptărilor acestor convorbiri. MApN, inclusiv DGIA, nu are astfel de tehnică și nu are echipamentul necesar interceptărilor. Pe de altă parte, aceste informații eu le consider fără fundament și sterile”.

Prezentăm în continuare interviul integral acordat Gândul de ministrul Apărării Naționale, Gabriel Leș:

Gândul: Domnule ministru, când s-a luat decizia achiziției pentru cele patru corvete noi, anul trecut, și s-a luat decizia să se facă prin negociere directă cu olandezii de la Damen, dumneavoastră erați șeful Departamentului de Armamente și ați participat direct la luarea acestei decizii. Ce s-a schimbat între timp, cum explicați faptul că anul trecut decizia era considerată viabilă prin procedura aceasta și anul acesta, Guvernul din care faceți parte consideră că ar trebui procedat altfel. Ce s-a schimbat între timp?

Gabriel Leș: Aș vrea să vă spun că și ca fost secretar de stat la Departamentul pentru Armamente, am militat întotdeauna pentru transparență în cheltuirea banului public. Îmi doresc foarte mult, mai ales în condițiile actuale, în acel 2% din PIB de care vorbim începând cu anul 2017, aceste lucruri să fie extrem de transparente și decizia să fie una transparentă. Decizia pentru această procedură specifică, nu discutăm despre o negociere directă, cu un singur partener – este o procedură înainte, conform legislației în vigoare, 114 (OUG 114/2011 – n.r.), care reglementează achiziția de tehnică militară, care a dus bineînțeles la o procedură specifică prin excepție de la această lege – am ajuns la această concluzie, având în vedere că acest program major de înzestrare cu corvete pentru Statul Major al Forțelor Navale era prins în înzestrarea Armatei, atât într-o hotărâre CSAT, cât și în programul de înzestrare în ce privește Armata până în 2026. Pe de altă parte, vreau să vă spun că cerințele operaționale, criteriile tehnice au fost stabilite de tehnicieni și de forțele navale ale Armatei Române. Nu s-a schimbat în acest moment absolut nimic în ceea ce privește nevoia de a acoperi acest gol al Forțelor Navale. Există corvete în dotare în acest moment, dar ciclul lor de viață este spre sfârșit, nu mai corespund nevoilor actuale, din punct de vedere al cerințelor operaționale de interoperabilitate cu aliații noștri din cadrul NATO.

Achiziția acestor corvete respectă legislația în vigoare în primul rând. Pe de altă parte cerința noastră, oarecum previzionând și programul de guvernare, pentru că m-am ocupat direct de acest lucru și mi-o doresc foarte mult și în perspectiva celor 2% (din PIB, bugetul Apărării – n.r.), a fost de integrare în industria națională de apărare. Să putem să facem cât mai mult, să maximizăm procesul de producție în industria națională de apărare. Ceea ce se întâmplă în acest moment, vizavi de abrogarea acelui HG, este doar pentru că nu a respectat, din punctul de vedere al avizelor pe care trebuia să le primească, conform legii 114, de la Parlament, prin comisiile reunite de ordine publică și apărare și siguranță națională – acel aviz pentru achizițiile de peste 100 de milioane de euro. Toate estimările noastre, fără să discutăm în acest moment, să punem degetul pe un anumit tip de corvetă – de exemplu, în acest sens, toate estimările noastre duceau peste 100 de milioane de euro, se discuta despre peste 1,5 miliarde de euro la cele patru – trebuiau să aibă avizul Parlamentului, prealabil, inițial pornirii acestei proceduri. Hotărârea de guvern s-a dat la sfârșitul lui noiembrie, dacă nu greșesc, eu nu mai eram secretar de stat. Nu are o problemă, pentru că nu a produs efecte juridice această hotărâre, dar vreau să mergem în Parlament să obținem acest aviz, să facem acea hotărâre de Guvern, conform legislației în vigoare și mai mult de atât, ca să existe o transparență decizională maximă și o liniște din partea tuturor celor care lucrează la acest proiect. Vreau ca toate achizițiile majore pe care le vom face, repet, din perspectiva celor 2% pe care România și l-a angajat pentru acest an și pentru cel puțin următorii 10 ani de zile, să fie făcute prin lege în Parlament, astfel încât să asigure multianualitatea, să asigure finanțarea, pentru că toate aceste produse, procesul lor de producție începe de la 3 ani de zile în sus.

Gândul: Deci vreți să spuneți că Guvernul trecut, cumva, nu a respectat procedura sau legea, trecând direct la hotărârea de Guvern?

Gabriel Leș: Vreau să spun că Guvernul trecut a făcut acea hotărâre de Guvern, neexistând acel aviz al Parlamentului, prin comisiile de specialitate. Acea HG, din punctul meu de vedere, nu produce efecte juridice în acest moment, dar repet, pentru transparență și pentru tot ceea ce înseamnă procesul decizional la o achiziție de asemenea manieră, cred că este foarte bine să fim foarte deschiși. Abrogăm această hotărâre, necesitatea rămâne, vom continua cu acest proiect, este foarte posibil ca în următoarea ședință de Guvern sau cealaltă, să prezentăm un memo cu tot ceea ce înseamnă proiectele majore de înzestrare a Armatei în următorii ani de zile și toate să le aducem la nivel de lege în Parlament, programele majore și aici mă refer la patru, cinci, șase programe majore care vor depăși probabil un miliard de euro.

Gândul: Și la acest moment se schimbă ceva în programul acesta de achiziție preconizat cu Damen sau se va face din nou o evaluare pentru poate un alt producător?

Gabriel Leș: Procedura va merge tot prin negociere directă, dar competitivă, ca să vedem care sunt soluțiile cele mai bune. Nu vreau să discut în acest moment de un anumit produs, vă spun care sunt cerințele. O dată cerințele operaționale ale categoriei de forță, ale specialiștilor care trebuie să răspundă unor nevoi și capabilități cerute inclusiv de aliații noștri din NATO, dar pe de altă parte dorim să integrăm în industria noastră națională, să maximizăm procentul care se poate cheltui în România, ceea ce mi se pare logic și la nivel politic, și la nivel să zic public. E normal dacă ai o sumă de bani, să încerci să o cheltui cât de mult. Din perspectiva noastră, a MApN, aș vrea să vă spun că suntem în acest moment în nevoia de a acoperi această necesitate a Forțelor Navale, există această nevoie și nu numai – vorbim și de Forțele Terestre, de cele Aeriene, dar pe de altă parte dorința noastră la nivel politic este să integrăm în industrie și atunci oscilăm între aceste două lucruri. Vrem să obținem cel mai bun posibil pentru România în acest moment. Nu vreau să vă spun acum că se schimbă. Cerințele operaționale nu se schimbă, sunt aceleași, sunt minimale. De aici în sus putem eventual să creștem, nu să scădem. Estimările sunt la 1,5-1,6 miliarde de euro. Eu sper să fie în urma negocierilor, pentru că nu s-a ajuns la o negociere până în acest moment. Cei care vor veni și vor face ceva în industrie, iar offset-ul care se va face să se facă tot în industria noastră și tot pe produsele noastre, pe tehnica noastră militară, mă refer posibil la fregate, vorbim de un centru de mentenanță pe care să-l avem, pentru că pe ciclul de viață al produsului respectiv este și normal să putem face aici, nu să trebuiască să-l duci în altă parte. Deci toate aceste lucruri le gândim din aceste două perspective – nevoia care există și să integrăm în industrie.

Gândul: Deci într-un fel intenționați să deschideți cumva negocierea aceasta, nu mai mergeți la punct fix să zic așa…

Gabriel Leș: Și până acum a fost deschisă. A fost o negociere directă…

Gândul: Dar a fost una internă, în MApN…

Gabriel Leș: Da, categoric, și această negociere, conform legislației, se va face… O negociere directă nu este o… Procedura este o procedură specifică care prevede obținerea celor mai bune performanțe și din punct de vedere financiar, acum punem performanțe financiare între ghilimele, dar să obții tot ce se poate vizavi de cel mai bun cost, cea mai bună calitate, un produs extrem de bine poziționat din punct de vedere al tehnologiei, să răspundem nevoilor actuale.

Gândul: Bun, vorbeați și de alte priorități de înzestrare ale Armatei și ați vorbit de achiziția a încă 20 de avioane F-16. În ce condiții credeți că ar trebui achiziționate și cum, de la cine am putea să le luăm, se pot lua direct din  Statele Unite sau se caută iar un partenere pentru aparate second-hand, cum a fost cazul Portugaliei?

Gabriel Leș: Aș vrea să vă spun că din ceea ce știu eu în acest moment, avioane F-16 noi nu există pe piață, pentru că nu se mai produc, dar există un număr foarte mare de astfel de avioane. Acesta a fost unul dintre argumentele pentru care s-au luat, acum câțiva ani de zile, este un avion extrem de bun și care se poate upgrada la un nivel tehnologic actual, resursa de zbor se revitalizează foarte repede. Programele de înzestrare pe care le avem, le avem gândite pe fiecare categorie de forțe, astfel încât să le gândim unitar, astfel încât aceste forțe să se dezvolte unitar. Nu poți să introduci doar la forțele navale și să nu faci nimic pentru forțele terestre, sau să faci doar pentru aviație și așa mai departe.

Dacă discutăm de forțele aeriene, avem în perspectivă și scrisori trimise încă de anul trecut de a doua escadrilă de avioane, un număr de 20 de avioane. Acum, și numărul acesta e o chestiune pe care unii o comentează, a fost cerută de specialiști – împreună cu celelalte 12 avioane vor crea nevoia și capabilitatea necesară ca aceste avioane să poată funcționa în condiții optime. Discutăm de acel sistem HiSAM, este acel sistem de rachete „high altitude surface to air missile” (rachete sol-aer de înaltă altitudine), sistemul de apărare antiaeriană este un sistem pe care trebuie să-l achiziționăm și pe care îl avem prins în programul de înzestrare, este un program deosebit care va necesita resurse financiare extrem de mari. Toate acestea și vreau să specific încă o dată, intenția noastră este să le integrăm cât mai mult în industrie. Avioanele acestea, discuțiile pe care le avem, dacă vor fi avioane second-hand într-o anumită configurație, pentru că vrem să le aducem exact la configurația la care sunt cele 9-12 avioane pe care le vom primi – următoarele trei, în decursul acestui an -, vrem să avem aceeași capabilitate, nu putem să avem avioane de două tipuri pentru că ar însemna costuri de mentenanță foarte ridicate. Dorința noastră și anumite informații pe care le-am comunicat potențialilor parteneri este ca aceste avioane să le revitalizăm, să le modernizăm în România. Nu vă pot spune în acest moment dacă în acest an vom semna un astfel de contract, este posibil să semnăm contractul pentru achiziția acestor 20 de avioane și care va fi procentul de integrare în industria noastră, de revitalizare și de modernizare a acestor avioane. Dorința noastră asta ar fi să nu le cumpărăm și să le revitalizăm în altă parte, ci să integrăm cât mai mult posibil la noi. Astfel încât acel centru de mentenanță, acel transfer tehnologic pe care tu o să-l ai cu ocazia acestei modernizări a acestor avioane să îl ai în România pentru operaționalizarea capabilității pe care o ai.

Gândul: Cu aceste 20 de avioane nou achiziționate, România își acoperă necesitățile în ce privește forțele aeriene, „poliția aeriană”?

Gabriel Leș: Din câte am înțeles de la specialiștii Forțelor Aeriene, este un număr minim de avioane pe care trebuie să le ai ca să putem continua procesul, activitatea și capabilitatea să fie funcțională. Începând din anul 2020, 2022, 2025 foarte multe dintre avioanele noastre MiG, care în acest moment sunt operaționale, își vor consuma resursa de zbor și vom face această trecere.

Gândul: Anul trecut se vorbea de o grupare navală mobilă a NATO în Marea Neagră, creată la inițiativa României și a statelor riverane. Între timp proiectul s-a schimbat sau, mă rog, unii au zis chiar că a fost abandonat. Ce perspective mai sunt în privința aceasta, se mai merge pe ideea aceasta, România încă mai susține proiectul ăsta, sau rămânem la filozofia exercițiilor permanente și a trupelor rotaționale în Marea Neagră?

Gabriel Leș: Ceea ce vreau să vă spun în această privință este că la propunerea României, la summitul de la Varșovia, regiunea Mării Negre a fost considerată una de nivel strategic pentru Alianța Nord-Atlantică. Atunci s-a ridicat problema prezenței înaintate pe flancul sud-estic și pe zona maritimă, pentru că pe zona terestră și pe zona aeriană există aceste exerciții de foarte multă vreme. În următoarele două ministeriale, acest lucru s-a materializat, în ultima ministerială de la mijlocul lunii februarie s-a obținut această prezență înaintată în Marea Neagră. Aș vrea să specific extrem de clar, discutăm de niște exerciții care cresc calitatea operaționalizării și interoperabilității dintre forțele aliate. Toate aceste lucruri se fac cu respectarea reglementărilor legale în vigoare și a Convenției de la Montreux. Toți aliații au crescut această prezență la Marea Neagră cu nave, cu exerciții, e o chestiune care din păcate uneori merge spre zona de informare că se face acolo o prezență ofensivă. Aș vrea să specific foarte clar, nu discutăm de aceste lucruri, discutăm de exerciții cu rol defensiv, de creșterea calității și a interoperabilității pregătirii oamenilor, militarilor, pentru luptă.

Gândul: Acesta e oarecum și un pretext pe care Rusia îl folosește pentru o poziționare din ce în ce mai agresivă în Marea Neagră, mai ales după ce a preluat Peninsula Crimeea. Cât de pregnantă considerați că e amenințarea Rusiei pentru România în acest moment?

Gabriel Leș: Nu vreau să comentez acest lucru în sensul de a considera acest lucru o amenințare. Eu sper că acest lucru nu este unul real și nu se întâmplă la un nivel la care să ne facă probleme. Tocmai de aceea la nivel euro-atlantic, al aliaților NATO, s-a considerat că în Marea Neagră este nevoie de această prezență înaintată, pentru a întări capacitatea de răspuns a Alianței și a partenerilor din Alianță.

Gândul: Considerați că sunt suficiente măsurile acestea luate în cadrul NATO, de întărire a flancului estic, elementele acestea înaintate?

Gabriel Leș: Pentru acest moment, repet, la nivel de exerciții și ceea ce se face în acest moment, este suficientă această prezență. Încă o dată, sunt sub comandă NATO, nu discutăm despre situația riveranilor care să facă astfel de lucruri, aceste exerciții sunt planificate de multă vreme, nu sunt ca un răspuns la ceea ce se întâmplă neapărat în Marea Neagră, ci este un răspuns la nevoia de a face aceste exerciții la nivel aliat și de cooperarea care trebuie să existe între forțele armate ale aliaților.

Gândul: Sunt noutăți în ce privește astfel de măsuri de reasigurare și de descurajare luate în zona aceasta în care e și România? Ultima noutate era cea cu batalionul american de 500 de militari, staționați la Kogălniceanu. Mai sunt noutăți de tipul acesta?

Gabriel Leș: Ceea ce se întâmplă maritim se întâmplă și pe zona terestră și aeriană, există aceste exerciții care sunt programate cu multă vreme înainte, prezența acestor state care vor aduce trupe aici, nu cu caracter permanent – e iar o chestiune pe care vreau să o specific -, ci cu caracter rotațional, doar pentru creșterea interoperabilității între trupe, între tehnica de luptă pe care fiecare o are. Prezența în acest an va fi una majoră, exercițiile în acest an pe zona noastră, a României, vor fi cu un număr foarte mare de trupe, de tehnică militară, pe zona terestră. Sunt foarte mulți aliați pe zona aeriană care și-au anunțat prezența cu aeronave pentru poliția aeriană, sprijin. Sunt niște exerciții care au ajuns la un anumit nivel de maturitate. Asta ar trebui să ne bucure pe un alt considerent, și anume să înțelegem că România este un aliat serios, respectat la nivel NATO. Toate aceste lucruri care se întâmplă acum în România denotă seriozitatea cu care România și-a îndeplinit sarcinile și misiunile pe care le-a avut și rolul pe care România în momentul de față îl are în NATO și în UE, bineînțeles.

Gândul: Legat de brigada aceasta multinațională din România, s-au finalizat negocierile cu statele aliate participante sau încă mai sunt…

Gabriel Leș: Sunt foarte multe state care și-au anunțat prezența la această brigadă multinațională. Unele sunt în curs de aprobare la nivelul guvernelor lor. Așteptăm o prezență serioasă și cu trupe, alții doar cu ofițeri, alții doar cu „staff officers”, unii chiar cu sprijin financiar pe această componentă. Această brigadă multinațională e una dintre cele mai bune din Armata României, brigada de infanterie de la Rovine (brigada de infanterie „Rovine” de la Craiova – n.r.) își va atinge capacitatea operațională inițială undeva în aprilie în acest an, iar capacitatea operațională finală la sfârșitul anului viitor, undeva în octombrie-noiembrie 2018. În acest moment, dacă nu greșesc sunt anunțate peste 8 state. Nu sunt toate prezente în acest moment, dar prin rotație vor veni și vor participa. La fel cum noi vom trimite trupe în Polonia, la exercițiile conduse de SUA, Polonia va trimite la noi în această brigadă multinațională. Repet, sunt niște exerciții care au cursul lor normal în creșterea interoperabilității.

Gândul: Ce state mai participă, știu că cea mai mare participare urmau să o aibă bulgarii și polonezii, pe lângă români. Cine mai participă?

Gabriel Leș: Și Statele Unite și-au anunțat prezența… Germania a anunțat, Marea Britanie vine pe zona aeriană, cu avioane, Canada va veni pe zona aeriană cu avioane. Bulgaria, Polonia, SUA, Germania și mai sunt, Portugalia are ceva. Sunt un număr de state, patru sau cinci, care au nevoie de aprobările necesare la nivel de Parlament și Guvern ca să poată să vină.

Gândul: În urmă cu câțiva ani, un fost ministru al Apărării, Mircea Dușa, vorbea de o chestiune care se întâmpla aproape zilnic, spunea el, că aeronave rusești se apropie de spațiul aerian românesc. Nu a fost prea clar dacă îl și violează sau nu. Ceea ce necesita ridicarea de la sol a aeronavelor românești. Se mai întâmplă chestia asta și cu frecvența aceea, fostul ministru zicea aproape zilnic…

Gabriel Leș: Se mai întâmplă, nu aș putea să vă spun că la nivelul acesta, informările pe care le am sunt mult mai rare decât spuneți dumneavoastră în acest moment. S-a întâmplat și în aceste două luni de zile, două luni și jumătate de când sunt aici ca ministru, dar nu la o frecvență extrem de ridicată și nu s-a întâmplat, din informațiile pe care le dețin la acest moment, violarea spațiului aerian național, ci doar sunt măsurile care se iau în astfel de situații, ridicarea acelor avioane.

Gândul: În legătură cu sistemul de apărare antirachetă de la Deveselu, ne-a încadrat ca stat aliat într-o poziție foarte importantă de apărare a Alianței, dar în același timp a atras și o agresivitate crescută din partea Rusiei. Există un risc real ca sistemul acesta de apărare să ne atragă într-un conflict cu Rusia, care are o retorică foarte agresivă, îl consideră o amenințare acest sistem de apărare?

Gabriel Leș: Vreau să spun de la bun început din nou exact ceea ce încerc să spun de fiecare dată și cu aceste exerciții, și cu brigada multinațională pe toată zona maritimă, aeriană și terestră, și acest sistem NATO de apărare antiaeriană este unul pur defensiv. Nu este îndreptat împotriva nimănui, nici a Rusiei, cooperarea NATO pe tema scutului antirachetă arată solidaritate și demonstrează abilitatea NATO de a se adapta la noi provocări. Și din nou aș vrea să vă spun de importanța României în cadrul aliat atât al Uniunii Europene, cât și al NATO. E un proiect pe care l-am dus la sfârșit, este un proiect de importanță majoră atât pentru flancul sud-estic al Alianței, cât și pentru ceea ce înseamnă aliații din cadrul NATO.

Gândul: În legătură cu serviciul de informații al Armatei, în spațiul public, mă rog, în presă ca să fim preciși, au apărut acuzații că în trecut, în 2012 dacă am reținut bine, ar fi fost folosit de fostul vicepremier Gabriel Oprea în scopuri personale, politice. Ați făcut o evaluare a acestui serviciu de informații, sunt ceva probleme care să fi reieșit de când sunteți ministru?

Gabriel Leș: Am citit și eu acele informații, e și normal să fiu la zi cu astfel de apariții. Aș vrea să vă spun că SRI, după cum știm cu toții, este singura instituție care are responsabilități în domeniul securității naționale, abilitată prin lege să facă astfel de interceptări. Sunt singurii care dețin tehnică necesară interceptărilor acestor convorbiri. MApN, inclusiv DGIA, nu are astfel de tehnică și nu are echipamentul necesar interceptărilor. Pe de altă parte, aceste informații eu le consider fără fundament și sterile, dacă aș putea să spun așa, și aș prefera să rămână la nivelul la care au fost, să nu comentez aceste informații apărute în presă.

Gândul: Ați lansat recent normele de aplicare a legii privind rezerviștii și înțeleg că se preconizează crearea a în jur de 2.800 de noi posturi de militari, doar în anul acesta. Care e rațiunea acestei legi, e o nevoie, Armata duce lipsă de oameni sau e o nevoie sporită de efective în contextul actual geopolitic?

Gabriel Leș: În acest an avem finanțate un potențial de 2.800 de astfel de posturi pentru pregătirea rezerviștilor voluntari. Aș vrea să vă spun că odată cu eliminarea serviciului obligatoriu, sunt foarte mulți tineri care și-au manifestat dorința, ar dori să facă o astfel de pregătire. E un mod prin care MApN la un moment dat și-ar putea completa resursele umane necesare la nivel de Armată. E o zonă voluntară, așa cum se specifică, o pregătire care are loc conform normelor de aplicare, în funcție de nivelul fiecăruia, 3 luni în fiecare an de zile, cu anumite beneficii și bănești pentru cei care se înscriu. Și da, este o potențială resursă umană care ar putea fi luată de către Armata României.

Gândul: Dar este o nevoie reală de resursa aceasta umană? Adică nu se găseau…

Gabriel Leș: Întotdeauna este o astfel de nevoie. Știm că și numărul ieșirilor din sistem este destul de mare. Există o astfel de nevoie și asta face parte dintr-un plan de promovare a profesiei și a carierei militare, acesta este motivul pentru care într-un termen foarte scurt vom lansa mai departe modificările și amendamentele la legea 346 care reglementează funcționării MApN, ghidul carierei, toate vin în sprijinul atragerii spre ceea ce înseamnă profesia militară.

Medicul care a prezis pandemia de COVID-19 în 2017 anunţă un nou dezastru! Ce se...
S-a SINUCIS în faţa tuturor! Ştirea tristă a zilei în România
FOTO. Cum arăta Crina Matei în tinerețe! Imagini fabuloase cu actrița în urmă cu zeci...
DOLIU in lumea politica! A MURIT! Ion Iliescu – Am aflat cu profund regret vestea...
Ion Țiriac și-a amintit ziua în care i-a cerut bani de pizza lui Ilie Năstase!...
S-a aflat ce SALARIU are preşedintele SUA. Mulţi au rămas surprinşi de suma primită lunar
Joe Biden a lansat un mesaj ascuns în site-ul Casei Albe: „Dacă citeşti acest lucru,...
BANCUL ZILEI – Răpit si violat cu sălbăticie de 10 prostituate
Mesaj ascuns pe site-ul Casei Albe, apărut imediat după ce Joe Biden a preluat mandatul:...
S-a SINUCIS în faţa tuturor! Ştirea tristă a zilei în România
Ea este mândria romilor! Este frumoasă, dar și deșteaptă. A fost admisă la 5 facultăți...
Este dovada CĂLĂTORILOR în TIMP? O descoperire recentă provoacă o CONTROVERSĂ de proporții
Două zone din România, pe lista destinațiilor de vacanță recomandate de New York Times
Vestea teribilă pentru toți șoferii: se întâmplă la pompă cu prețul la benzină și motorină
BAYWATCH: Veste tristă. Atăzi trăiește pe străzi și caută în gunoaie: „Nu mă spăl pentru...
Vestea ȘOC a momentului despre Sebi, băiatul de 7 ani, dat dispărut de două săptămâni
Theresa Ivancik, femeia cu bicepși de 40 de centimetri care este des confundată cu un...
Este oficial: Categoria de salariaţi care va putea ieşi la pensie la 57 de ani....
Omul care după ce a închis două afaceri a reuşit să transforme un chioşc de...
ȘOC!Trebuie să ne pregătim pentru un CUTREMUR devastator. Se anunță un DEZASTRU total pentru România!
Inchide