• Publicat:
  • Actualizat:
Interviurile Gândul

Probabil cel mai frumos FILM despre România: „WILD CARPATHIA” sau cum a făcut Prințul Charles din țara noastră bijuteria Coroanei

Prințul Charles al Marii Britaniii a hotărât să promoveze România prin intermediul unui documentar numit "Wild Carpathia" care va fi difuzat pe data de 30 octombrie, la ora 20.00, pe postul de televiziune Travel Chanel. Filmul va fi tradus în 20 de limbi și va putea fi vizionat în 119 țări ale lumii.

Prințul Charles al Marii Britanii a hotărât să promoveze România prin intermediul unui documentar numit „Wild Carpathia” care va fi difuzat pe data de 30 octombrie, la ora 20.00, pe postul de televiziune Travel Channel. Filmul va fi tradus în 20 de limbi și va putea fi vizionat în 119 țări ale lumii. Premiera sa mondială a avut loc, miercuri, într-un club din Capitală.

Documentarul prezintă, din viziunea unui grup de britanici, frumusețea Munților Carpați din România, în încercarea de a arăta străinilor minunata diversitate a faunei și florei din zonă, dar și în încercarea de a-i face pe români să conștientizeze „comoara neprețuită” de care se bucură și pe care trebuie să o conserve pentru generațiile viitoare.

Prințul Charles: „Sunt descendent al lui Vlad Țepeș”

Prințul Charles a vizitat pentru prima oară România în anul 1998. Acum el deține în satul Valea Zălanului, aflat în județul Covasna, două proprietăți, una dintre acestea fiind o casă veche de peste 100 de ani pe care a renovat-o complet.

Prima vizită a Prințului Charles în România. Acesta a fost întâmpinat de Emil Constantinescu, președintele țării în acea perioadă.

Știind pasiunea pe care prințul moștenitor a dezvoltat-o de-a lungul anilor pentru România, realizatorii documentarului „Wild Carpathia” au hotărât să îl intervieveze la locuința sa din Belmont, Scoția.

„După ce am filmat o scenă foarte frumoasă în care am reușit să surprindem păsări în sălbăticie chiar lângă casa pe care Prințul Charles a restaurat-o în Valea Zălanului, am mers și am vorbit cu el în Scoția, la casa sa de lângă Belmont. Pe drum am condus printr-o zonă de sălbăticie, unde nu este nimic, nu sunt copaci, este foarte arid. În timpul documentarului puteți vedea contrastul uimitor dintre ceea ce poți vedea în România în comparație cu ce poți vedea în Scoția”, a declarat pentru gândul Charlie Ottley, prezentatorul și co-producătorul „Wild Carpathia”.

„Arborele meu genealogic arată că sunt un descendent al lui Vlad Țepeș, deci am ceva legături cu România”, povestește Prințul Charles al Marii Britanii în cadrul documentarului.

Ottley spune că moștenitorul coroanei britanice este îndrăgostit de România de peste 10 ani și că acesta încearcă să facă tot ceea ce îi stă în putință pentru a promova în întreaga lume zonele rurale românești.

„Cred că este un vizionar. Am fost uimit de Prințul Charles. Nu numai că este foarte ușor de abordat și foarte fermecător, dar este, de asemenea, și foarte bine informat, iar pasiunea lui pentru acest subiect a fost vizibilă. Am fost uluit de ceea ce spunea”, a mai adăugat prezentatorul documentarului „Wild Carpathia”.

Peisaj din aproprierea satului unde prințul moștenitor al coroanei britanice deține două proprietăți.

Alasdair Grant, cameramanul care a filmat întreg documentarul „Wild Carpathia” și coproducător al acestuia, consideră că este foarte important ca românii să înțeleagă ceea ce face Prințul Charles pentru țara lor.

Una din locuințele din România ale Prințului Charles.

„Există unele persoane care cred că oamenii bogați din țări dezvoltate vin și le spun românilor cum să trăiască în țara lor. Ce face el este să restaureze, cum ar fi satul Valea Zălanului, doar pentru a fi un exemplu, în speranța că alți români din comunitate vor copia această formulă și vor începe propriile lor proiecte. Este doar un exemplu al lucrurilor care pot fi realizate, nu este ca și cum ar aduce cu el cultură străină. A folosit materiale, forță de muncă din zonă, mobilier, totul. Toate lucrurile sunt perfect românești”, a declarat pentru gândul Grant.

Unde se află satul Valea Zălanului, atât de apreciat de către moștenitorul coroanei britanice

(Click pentru a mări)

Președintele Costa Ricăi vrea să îi ajute pe români să aibă mai mult succes în turism

Paul Lister, președintele Fondului European pentru Natură și producător al documentarului, este de părere că România are un mare potențial turistic și că poate deveni în câțiva ani o destinație de vacanță de succes prin simplul fapt că pe teritoriul acesteia trăiesc atât de multe specii diferite de animale sălbatice, care au dispărut, cu mult timp în urmă, din alte zone ale lumii.

„România este în prezent așa cum era Costa Rica acum 15 – 20 de ani. Costa Rica era o țară care se baza foarte mult pe agricultură ca export. După aceea un premier a condus o inițiativă de a face din statul său o destinație majoră de ecoturism. Sunt sincer de părere că România are potențialul de a fi Costa Rica Europei sau că este ca un Yellowstone al Europei„, a declarat pentru gândul Lister. El a adăugat faptul că în urma unei întrevederi pe care a avut-o cu președintele acestui stat, cu câteva săptămâni în urmă, a aflat că acesta „vrea să vină în România, să vadă România și, poate, și să îi ajute pe oameni și să îi ghideze spre succes” în ceea ce privește turismul local.

Turiști bucurându-se de frumusețile naturii în Costa Rica.

Costa Rica este un stat situat în America Centală. De la sfârșitul anilor 1980, aceasta a devenit una dintre cele mai populare destinații turistice, având un sistem bine definit de parcuri naționale și zone protejate, ce acoperă circa 23,4% din teritoriul său, un record mondial. Aici fauna și flora este foarte diversă, Costa Rica deținând 5% din totalul biodiversității globale.

Peisaj din Parcul Național Yellowstone din SUA.

Parcul Național Yellowstone din Statele Unite ale Americii, cu care este comparată zona Carpaților din România, este localizat pe teritoriul statelor Montana și Idaho, iar fauna sa este una foarte bogată, incluzând urși grizzly, lupi, bizoni și elani. Tot aici, turiștii pot vizita mai multe gheizare și izvoare termale, dar și Marele Canion Yellowstone, o importantă atracție a zonei.

Ce măsuri trebuie să luăm pentru a deveni o destinație turistică populară în întreaga lume

Românii trebuie să fie conștienți că au o faună și o floră extraordinară, să învețe să aprecieze, incredibila moștenire națională pe care o au. Românii coexistă cu mari carnivore de mii de ani. Există un echibru extraordinar între oameni și mediu, care este de mare valoare și care a fost pierdut în alte zone ale Europei. Sper ca românii să realizeze faptul că au așa o comoară la picioare, în forma Munților Carpați și a sălbăticiei. Cu ajutorul tuturor, sperăm că această sălbăticie poate fi conservată și că arborii din zonă nu vor fi tăiați”, spune Charlie Ottley.

Peisaj din zona Munților Carpați din România.

Prezentatorul britanic susține, de asemenea, că Munții Carpați nu se compară cu cei din Scoția (FOTO), unde există, în prezent, doar un mare teritoriu arid și mlăștinos, în cadrul căruia arborii au căzut și nu au mai crescut niciodată la loc. „Odată ce se pierde, rămâne pierdut pentru totdeauna”, spune Ottley..

„Este foarte ușor să tai toți arborii pentru a obține bani rapid și apoi să rămâi fără nimic. Încercăm să propunem altceva. De ce nu păstrați pădurile și nu încercați să obțineți venituri constante de pe baza acestora?. O pădure intactă are o valoare mult mai mare, creează oportunități turistice și un sistem de silvicultură sustenabil”, susține, la rândul său Lister.

„Sper ca guvernul român să înceapă să se gândească la ceea ce are, să aibă grijă de această zonă pentru generațiile viitoare. Trebuie ca totul să fie foarte bine gândit și în acest fel se vor obține bani pe termen lung din turism”, completează acesta.

Ce măsuri am putea lua pentru a împiedica defrișările ilegale

În opinia lui Alasdair Grant, este o diferență între localnicii care se duc în pădure și taie câteva lemne și cei care taie arborii din păduri pe sectoare extinse.

„Acum avem drujbe și tractoare. Nu mai este pur și simplu un om, alături de familie, cu un fierăstrău, un cal și o căruță. Vorbim despre o mare distrugere care poate să fie făcută de un om cu o drujbă sau de grupuri de localnici. Pentru mulți această activitate este principala sursă de venit. Trebuie să îi încurajăm să găsească alte surse de venit în locul vânzării lemnului”, spune la rândul său Ottley.

Defrișări în pădurile din Carpați.

„Turismul este viitorul. Turismul european este viitorul. Sunt atât de mulți europeni care sunt pasionați de natură și au călătorit în Africa, în America de Sud, în Canada sau în Alaska. Noi, ca europeni, avem această minunată pădure chiar la picioare și trebuie să o protejăm pentru că de-a lungul ultimilor ani am făcut o greșeală. Restul Europei este în mare distrus. Doar 1% din pădurea originară mai rămâne în Marea Britanie. Acest lucru este pur și simplu șocant, ce are România este bijuteria Coroanei„, spune președintele Fondului European pentru Natură.

Pădure de foioase din România fotografiată de Max Milligan, un renumit fotograf internațional.

„Este important să învățăm din greșelile altora, chiar dacă vrem să creștem și să facem propriile noastre greșeli. Deznodământul este unul mult prea tragic. Aveți idee ce se întâmplă cu râurile și cu ecosistemele? Heids este un exeplu al distrugerii complete a peisajului”, a mai adăugat acesta.

Lister se declară, de asemenea, de acord cu tăierea unei părți a pădurilor, dar nu mai mult de 8 metri cubi de lemn pe an, pentru că din punctul său de vedere, dacă te duci și tai toți arborii, aceștia nu vor mai crește niciodată așa ca înainte. Unele specii vor domina și astfel se va pierde diversitatea. „Pot să vă duc în locuri frumoase din Scoția care nu pot însă să găzduiască urși, lupi și lincși, aceste animale minunate cu care împărțim planeta”.

Britanicilor le plac supele românești

Britanicii sunt fascinați de bucătăria românească, în principal de supe și de produsele organice din România, care pentru noi sunt un lucru obișnuit, în timp ce ei trebuie să plătească mult mai mult pentru a le putea consuma.

Supă tradițională românească.

Nicoleta Cărpineanu spune că este o diferență foarte mare între același fel de mâncare, unul realizat cu ingrediente din grădina mamei sale și unul din legume cumpărate în Londa.

„În România nu te duci la țară să întrebi dacă legumele sunt organice. Normal că sunt organice. Nu se folosesc pesticide, și cu toate acestea oamenii vor să se modernizeze, iar în acest fel vor pierde beneficiile aduse sănătății de astfel de produse”, explică Ottley.

Legume comercializate într-o piață din Capitală.

Din punctul de vedere al Nicoletei Cărpineanu, românii ar trebui să se concentreze mai mult pe exportul de legume către alte state europene. „Suntem foarte norocoși că încă mai putem să mai creștem astfel de legume aici. Trebuie să ne axăm mai mult pe acest aspect”, spune ea.

Încurajarea îndeletnicirilor tradiționale este necesară

„Localnicii sunt foarte mândri de tradițiile și de obiceiurile zonei. Oamenii care locuiesc acolo s-au zbătut, au trecut prin vremuri grele și sunt încă acolo. Este un motiv pentru faptul că ai încă locuiesc în acele zone”, spune Ottley.

Horă într-un sat din județul Covasna.

Paul Lister este de părere că mulți români care locuiau în zonele rurale ale țării au fost obligați să migreze către orașe pentru a găsi un loc de muncă, în încercarea de a-și urma visul, când acesta „se află, de fapt, chiar în fața ochilor lor”.

Peisaj din Munții Carpați. În imagine apare și o locuință izolată, aflată în inima pădurii.

Ottley susține că oamenii ar trebui să se concentreze mai mult pe metodele de agricultură tradiționale care ajută la păstrarea biodiversității și care au ca rezultat obținerea unor produse organice. Localnicii ar trebui să fie încurajați pentru a continua să muncească pământul în vederea obținii de legume și fructe foarte sănătoase.

Cum a fost realizat documentar „Wild Carpathia”

Documentarul a fost finanțat în mare parte de către Paul Lister, care a vizitat România pentru prima oară în 1983, alături de fundația pe care o conduce, Fondul European pentru Natură.

Charlie Ottley și Alasdair Grant care formau deja o echipă pentru realizarea emisiunii „Flavours of..”, au ales să lucreze alături de el pentru a realiza documentarul „Wild Carpathia”, pentru un onorariu mult mai mic față de cel obișnuit, având în vedere faptul că vor să încurajeze protejarea naturii.

Românca Nicoleta Cărpineanu s-a alăturat, la rândui ei, acestui program pentru că de fiecare dată când se întorcea în țară observa cum din ce în ce mai multe zone rurale și păduri dispăreau. Ea a fost și cea care a ales coloana sonoră a documentarului, ce cuprinde o serie de melodii cuprinse în folclorul românesc, cele mai multe dintre acestea fiind interpretate de cântărețul Grigore Leșe.

Prezentarea documentarului „Wild Carpathia”

Filmările au avut loc pe parcursul a două săptămâni, în luna mai a acestui an, în zone precum Munții Retezant, Munții Zarandului, Munții Apuseni, Negreasa și Valea Zălanului.

Imagine surprinsă în timpul filmărilor documentarului „Wild Carpathia”.

Echipa care a lucrat la acesta a fost una mixtă, formată atât din români, cât și din străini, pentru cele 45 de minute ale documentarului fiind filmate circa 12 ore de cadre, atât de la sol, cât și din aer, cu ajutorul unui elicopter.

O parte a echipei care a ajutat la realizarea documentarului.

Max Milligan (FOTO), un renumit fotograf internațional, a realizat, de asemenea, o serie de fotografii pe care intenționeză să le integreze într-un album. El vrea să revină anul viitor în România pentru a putea să surprindă diferite peisaje din sălbăticie, în toate cele patru anotimpuri.

Cele patru albume de fotografie publicate anterior de către acesta, denumite „Libanul”,”Un portret al Ghanei”, „Tărâmul incașilor” și „Cercuri de stânci”, au fost foarte apreciate de către oamenii din întreaga lume.

Ce planuri au britanicii pentru viitor

Producătorii ducumentarului „Wild Carpathia” vor să vadă mai întâi care este reacția publicului la proiectul lor și speră să aibă resursele necesare pentru a realiza și alte filmări care să se bazeze zona Maramureșului și a Deltei Dunării.

Ei sunt, de asemenea, de părere că „Wild Carpathia” îi va face și pe alții să își îndrepte atenția către țara noastră și că și alte persoane se vor implica, la rândul lor, în explorarea și promovarea frumuseții „comorilor” românești.

Inchide