Cei cinci „stăpâni de sclavi” din Covasna, aruncați după gratii 30 de zile de instanță. Cât de gravă era situația descoperită de DIICOT

Cele cinci persoane care țineau oameni forțat la muncă silnică au fost fost arestate preventiv pentru 30 de zile de un judecător de drepturi și libertăți de la Tribunalul Covasna, informează Gândul surse judiciare apropiate anchetei.

Aceleași surse povestesc pentru publicație și tratamentele inumane la care erau supuse aceste persoane de către cei care se considerau „stăpâni de sclavi”.

MARIUS TUCĂ SHOW Ion Cristoiu explică de ce și-ar fi dorit să-l întâlnească pe Lenin: „Abia după 1990 am descoperit un mare jurnalist și un mare politician”

09:00

CONTROVERSĂ Operațiunea „Proscris Economic”. Trump pune presiune pe Iran, dar mai există un „colac de salvare” pentru regimul de la Teheran

09:00

 Loading ...

Astfel, publicația a fost informată că cercetările ar fi fost începute în luna februarie a acestui an și că sub lupa anchetatorilor s-ar fi aflat Zsofia, Istvan jr., Istvan sr. zis ”Pista”, Szilard și Levente Ruzsa.

Aceleași surse povestesc pentru Gândul că gruparea s-ar fi constituit pe teritoriul Germaniei unicul scop constatat din probe al grupării fiind acela de a produce bani.

Astfel, inculpații prin inducere în eroare, iar ulterior prin constrângere, au identificat și racolat persoane vătămate vulnerabile pe care ulterior le-au transportat și adăpostit pe raza com. Brateș, Zăbala și a orașului Covasna, unde le-au exploatat prin supunerea la executarea de muncă și servicii, povestesc sursele noastre.

Lidera grupării

Zsofia Ruzsa se pare că ar fi fost lidera grupării „călcată” marți de DIICOT iar ca șefă a organizației criminal de familie aceasta executa supravegherea persoanelor vătămate pe perioada cât erau exploatate, instruirea persoanelor vătămate cu privire la modul în care urmau să-și desfășoare activitățile la care erau forțați și stabilirea locațiilor unde persoanele vătămate urmau a fi exploatate.

Juniorul și seniorul familiei aveau rolul, potrivit surselor noastre de a identifica și recruta persoane vulnerabile care fie nu aveau o locuință, fie aveau diferite datorii pe care inculpații le achitau, după care, în contul presupusei datorii pe care persoanele vătămate le aveau, erau transportate la domiciliile de pe raza raza com. Brateș, Zăbala și a orașului Covasna unde erau supuse la muncă pe o perioadă nedeterminată, fără a fi plătiți.

Ajunși în situația de a avea la dispoziție persoana ce urma a fi exploatată prin obligare la muncă și locațiile unde aceasta urma a fi exploatată, suspecții le lua actele de identitate și erau constrânși să presteze activități gospodărești sau alte lucrări la casele deținute de grupul Ruzsa, în funcție de pregătirea fiecăreia, mai povestesc sursele noastre.

Gândul la poliție calmată cu bătaia de familia Ruzsa

Pentru realizarea acestui obiectiv, explică sursele citate, și pentru ca persoanele vătămate să nu apeleze la organele de poliție membrii grupului apelau la agresiuni fizice, amenințări sau invocau diferite motive (spre exemplu: corupția generalizată în rândul polițiștilor care l-ar fi bătut dacă se ducea să-i reclame sau să fugă) profitând de fiecare dată de starea vădită de vulnerabilitate.

Totodată, ne spun sursele apelate, membrii grupului deposedau persoanele vătămate de orice posibilă sursă de finanțare, așa cum a fost cazul persoanei vătămate căreia i-a fost luat cardul bancar pe care primea pensia în fiecare lună, lidera grupării folosind cardul bancar pentru a face diferite cumpărături, iar în momentul în care persoana vătămată a reușit să scape din starea de exploatarea și-a transferat fondurile în contul personal.

I-a „muncit” DIICOT

Cinci membri ai aceleiași familii (o femeie și 4 bărbați) au fost reținuți în Covasna pentru exploatarea prin muncă a unor persoane vulnerabile. Potrivit DIICOT, victimele ar fi fost obligate să muncească până la 16 ore pe zi, fără plată. Suspecții ar fi intenționat să își „vândă” victimele pentru 2.000-3.000 de euro.

Potrivit comunicatului transmis de DIICOT, gruparea ar fi acționat din martie 2025 până la jumătatea lunii august 2026. Activitatea s-ar fi desfășurat în județul Covasna, dar și în Germania. Cei cinci ar fi racolat persoane vulnerabile prin înșelăciune și constrângere. Victimele ar fi fost transportate și adăpostite în Brateș, Zăbala și orașul Covasna. Acolo, suspecții le-ar fi obligat să muncească.

Persoane ținute în condiții improprii și exploatate

Victimele ar fi fost ținute în condiții improprii, fără utilități și igienă. Ele nu ar fi avut voie să părăsească locațiile și ar fi fost obligate să muncească la construcții, să îngrijească animalele, să taie lemne și să cosească. Programul începea la ora 06:00 și se termina între 20:00 și 22:00. Potrivit procurorilor, suspecții ar fi intenționat să „vândă” victimele pentru sume între 2.000 și 3.000 de euro. Persoanele exploatate ar fi fost tratate ca o marfă cu valoare economică.

Au fost efectuate și o serie de percheziții la locuințele suspecților. Anchetatorii au ridicat documente și alte probe. Patru autoturisme de lux au fost, de asemenea, indisponibilizate. Procurorii DIICOT au cerut arestarea preventivă a celor cinci pentru 30 de zile. Propunerea a fost înaintată Tribunalului Covasna.

„În cursul zilei de ieri au fost puse în aplicare mandate de percheziție la locuințele inculpaților, fiind găsite și ridicate înscrisuri, precum și alte mijloace de probă. Totodată, au fost indisponibilizate 4 autoturisme de lux.

Astăzi, a fost sesizat judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Covasna cu propunerea de arestare preventivă a inculpaților, pentru o perioadă de 30 de zile. Activitățile judiciare au fost realizate împreună cu polițiștii Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Covasna.

Acțiunea a beneficiat de sprijinul polițiștilor Serviciului Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase, Serviciului Criminalistic, Serviciului Acțiuni Speciale, Secției de Poliție Rurala 3 Covasna din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Covasna și al jandarmilor Inspectoratului Județean de Jandarmi Covasna.

Facem precizarea că, pe întreg parcursul procesului penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție”, transmite DIICOT.