Bob Dylan, concert la București: românii l-au așteptat 40 de ani, dar n-au mai avut răbdare să termine de cântat

Așteptarea de decenii s-a sfârșit. Și, odată cu ea, șientuziasmul, pentru o bună parte dintre spectatorii prezenți laZone Arena. Fiindcă zeul luptei antisistem, cel care milita, pevremuri, pentru drepturile omului și împotriva războiului, pare săfi obosit. S-a lămurit că americanii mor în continuare pefronturile altora și că lumea nu se mai poate schimba cu un cântec.Așa că-și vede de turneul „Fără Sfârșit”, început în 1988, ca unfuncționar care prestează către populație serviciimuzical-artistice.

Blue Monday 2021. Luni, 18 ianuarie, cea mai deprimantă zi a anului!

Lebede blocate pe un lac înghețat, salvate de pompieri

Miercuri seară, cele câteva mii de oameni care au venit laconcert s-au împărțit în două tabere: admiratorii hotărâți sărămână până la capăt alături de idolul lor și cei care s-au trezitdin beția așteptării după prima piesă. Întâlnirii cu Dylan i-aulipsit implicarea, emoția, plăcerea de a vedea pe scenă un om caremai crede în ceea ce face. Muzicianul și-a făcut treaba la modulcalculat, respectând ecuația play list-ului și nedând impresia că edispus să dea ceva în plus, pe lângă notele și cuvintele cunoscutede fiecare spectator. A cântat „Everybody Must Get Stoned”, imediatdupă începerea showului, atunci când publicul mai credea că areînainte o seară fabuloasă.

A cântat superba „Ballad of a Thin Man”, „Memphis Blues” și”Highway 61 Revisited”, dar parcă refrenele faimoase n-au reușit săumple spațiul din fața scenei. Pe lângă „nucleul dur”, care acântat alături de Dylan și a dansat în permanență, au existat șimulți (prea mulți) spectatori care și-au omorât timpul discutând,folosindu-și insistent telefoanele mobile ori făcând în permanențădrumuri către standurile cu bere. Cei mai dezamăgiți au plecatînainte de terminarea concertului. Nu păreau nimeriți dinîntâmplare la concert, pe fețe li se citea tristețea. Dar n-augăsit suficiente motive să rămână până la sfârșit.

Au greșit, pot spune cei care n-au dezertat: la bis, Dylan șitrupa lui au făcut mulțimii două cadouri prețioase. E drept că nus-au auzit „Blowin’ in the Wind”, „Subterranean Homesick Blues” sau”Knockin’ On Heaven’s Door”, dar s-au cântat minunatele „Like aRolling Stone” și „All Along the Watchtower”. Pentru unii dintrefani a fost, însă, prea târziu. Prea târziu a venit bisul, preatârziu concertul.