• Publicat:
  • Actualizat:
Magazin

MAREA UNIRE, momentele cheie. Cum s-a întregit ȚARA acum un secol. Istoria formării ROMÂNIEI DODOLOAȚE

Despre Marea Unire s-a scris enorm în ultimii 100 de ani, iar ceea ce iese cel mai ușor în evidență din vasta literatură este că a existat un cumul de factori, externi și interni, și o serie de decizii din partea politicienilor români care au determinat formarea „României dodoloațe". Articolul de față discută și sintetizează aceste momente cheie care au culminat cu Marea Unire din 1 decembrie 1918.

În momentul izbucnirii Primului Război Mondial, când Austro-Ungaria a declarat război Serbiei pe 28 iulie 1914, România Mică, fără Transilvania, Basarabia și Bucovina, se afla într-o poziție delicată. Proverbialul „ciocan și nicovală” se referea atât la poziția geografică, între Puterile Centrale la vest și Rusia Țaristă la est, cât și la situația politică, între alianța (neoficială) cu Puterile Centrale și acordul țărilor Antantei (Anglia, Franța și Rusia) privind unirea Transilvaniei cu România, dacă țara va participa la război împotriva Puterilor Centrale.

Tratatul secret cu Puterile Centrale exista încă din 30 octombrie 1883 și stipula, printre altele, ieșirea din izolarea diplomatică a României și sprijinul armat împotriva Rusiei. Acesta era cunoscut de foarte puține persoane, dar este adus în atenția președinților marilor partide din țară în cadrul Consiliului de Coroană din 3 august 1914, întrunit la Sinaia. Cei 18 politicieni, Regele Carol I și principele moștenitor, Ferdinand, au sarcina extrem de dificilă de a alege. Aveau trei opțiuni: (1) să păstreze alianța cu Puterile Centrale, care deși avea avantaje enorme, însemna renunțarea la Transilvania și Bucovina, (2) să se alieze cu Antanta, chiar dacă Rusia anexase Basarabia în 1878 sau (3) neutralitatea, varianta cea mai prudentă. În aceeași perioadă, Italia își declarase neutralitatea, lucru care a contribuit la luarea deciziei finale.

 

La scurt timp, pe 1 octombrie 1914, există o convenție secretă cu Rusia (Acordul Sazonov-Diamandi), prin care aceasta promite să apere integritatea teritorială a României și recunoaște  drepturile asupra teritoriilor austro-ungare locuite de români. La schimb era o neutralitate binevoitoare a României.

CITIȚI CONTINUAREA PE DESCOPERĂ.RO

Vă recomandăm să citiți și următoarele articole:

România în Primul Război Mondial, eșecul primelor bătălii

Unirea Basarabiei cu România. Inculeț, Stere și Marghiloman, oamenii fără de care nu se realiza unirea: ”Trebuie să fac pe nebunul cu nebunii. Oare țarismul i-a făcut așa?”

Bucovina, țara ”pădurilor de fagi”, alipită forțat de habsburgi și sovietici – GALERIE FOTO

ZIUA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI: Detaliile Marii Uniri, stabilite la Hotelul „Hungaria”, un simbol demolat de comuniști – FOTO

Cum au fost realizate singurele fotografii ale Unirii de la 1918. Samoilă Mârza, ajuns întâmplător fotograful Unirii – GALERIE FOTO

Ce s-a întâmplat mai exact la 1 decembrie 1918? Mărturia poetului Lucian Blaga

O scurtă istorie a zilei noastre naționale. Cum l-au sfidat comuniștii pe Regele Mihai cu 23 august

România înainte de 1 Decembrie. Adevărul din spatele încercărilor de UNIRE

Inchide