POVESTE URBANĂ: Palatul Banffy, perla clădirilor din Cluj. Arhitectul a fost recompensat cu salariul pe 100 de ani

Redactor:
Vasile Magradean
POVESTE URBANĂ: Palatul Banffy, perla clădirilor din Cluj. Arhitectul a fost recompensat cu salariul pe 100 de ani
Palatul Banffy, "perla" clădirilor din Cluj-Napoca, a fost finalizat în 1785, după 11 ani de lucrări, iar arhitectul care l-a conceput a primit salariul pe 100 de ani. Palatul a găzduit personalități ca împăratul Franz Josef și împărăteasa Sisi, iar la baluri a concertat și pianistul Franz Liszt.

Povestea Palatului Banffy din Cluj-Napoca face parte din proiectul „Poveste Urbană„, lansat de Fundația pentru Educație și Dezvoltare MediaPro, cu sprijinul ING Bank, care își propune să scoată la lumină poveștile caselor vechi, adevărate comori arhitecturale, ce se pierd însă în zgomotul cotidian.

Mediafax vă prezintă povestea Palatul Banffy.

Arhitectul german care a conceput palatul a primit salariul pe 100 de ani

Familia nobiliară maghiară Banffy, una dintre cele mai cunoscute din Transilvania, și-a dorit o clădire care să o reprezinte și care să îi uimească pe locuitorii Clujului secolului al XVIII-lea. Membrii familiei dețineau o casă în centrul orașului, în apropierea Bisericii Romano-Catolice „Sfântul Mihail”, iar pentru construirea unui palat impozant aveau nevoie de mai mult teren. Astfel, conții Banffy Denes și fiul acestuia, Banffy Gyorgy, au fost cei care au început achiziționarea clădirilor situate în vecinătate.

Construcția palatului a început în iunie 1774, după planurile arhitectului german Johan Eberhardt Blaumann, adus de la Sibiu, care a primit 12.000 de florini, 200 de vedre de vin și cantități însemnate de grâu pentru realizarea acestui proiect. Spre comparație, salariul anual al acestuia era de 120 de florini.

Istoricul local Asztalos Lajos povestește cum au decurs lucrările la palat, care s-au întins pe durata a 11 ani.

„În primul an, lucrările s-au desfășurat într-un ritm normal, dar au intervenit problemele financiare, care au dus la înregistrarea unor întârzieri. Pe șantierul construcției au fost aduși meșteri importanți ai vremii, cioplitori în piatră, dulgheri, tâmplari sau tinichigii, care au lucrat la clădire. În ciuda problemelor, lucrarea a fost finalizată în 1785, iar un an mai târziu s-a terminat și amenajarea și mobilarea interioarelor. Palatul Banffy este perla clădirilor monument istoric din centrul Clujului, fiind considerată, la vremea ei, cea mai frumoasă din Transilvania”, explică istoricul.

El adaugă că în anul 1787 contele Banffy Gyorgy a devenit guvernator al Transilvaniei, iar palatul proaspăt inaugurat era o clădire potrivită rangului său.

Palatul este realizat în stil laic baroc și are o formă dreptunghiulară, un singur etaj și o curte interioară. Fațada principală, care se deschide în piața centrală a orașului, azi Piața Unirii, cuprinde o logie, balcon cu șapte coloane canelate cu capiteluri corintice, deasupra căreia este plasat blazonul familiei Banffy. Sub acoperiș au fost înălțate statui din piatră ale unor zei din mitologia greacă – Hercule, Apollo, Marte, Minerva, Diana și Perseu.

Pianistul Franz Liszt a concertat la balurile de la palat

Palatul Banffy avea zeci de camere, cele de la parter fiind destinate bucătăriei, depozitelor și locuințelor servitorilor, în timp ce la etaj erau încăperile membrilor familiei, dar și cele de oaspeți sau în care erau organizate baluri sau diverse serbări dansante. Petreceri și baluri aveau loc, uneori, și în aer liber, în curtea interioară, iar oaspeții priveau cuplurile care dansau și orchestra de la balconul interior care încadrează curtea. La palat a susținut concerte și pianistul Franz Liszt, unul dintre cei mai cunoscuți compozitori maghiari.

Un alt nobil maghiar din Cluj, Josika Miklos, descria, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, cum arătau încăperile Palatului Banffy, care aveau pe pereți „carpete din mătase roșie de damasc ardelean”. Camerele familiei erau pline de mobilier greu, din lemn sculptat, de oglinzi venețiene și tablouri de mari dimensiuni.

Palatul a găzduit, de-a lungul anilor, numeroase personalități, precum împăratul Francisc I al Austriei, alături de soția sa, Carolina, sau împăratul Austro-Ungariei Franz Josef, însoțit de împărăteasa Sisi.

„Francisc I a urmărit o paradă militară desfășurată în piața centrală a orașului de la balconul Palatului Banffy, iar tot acel balcon a fost folosit de fostul dictator român Nicolae Ceaușescu, în 1968, pentru a ține un discurs în timpul unei vizite la Cluj”, spune istoricul Asztalos Lajos.

După moartea contelui Banffy Gyorgy, în 1822, palatul a rămas moștenire copiilor săi, iar de-a lungul timpului clădirea a găzduit, la parter, spații comerciale, printre care o cofetărie și un atelier foto, dar și un cinematograf, filmele fiind proiectate în aer liber.

Clădirea a fost naționalizată în 1948, iar începând cu anul 1956 a devenit sediul Muzeului Național de Artă al Transilvaniei și găzduiește colecțiile acestuia, dar și alte expoziții și târguri de nunți. Între anii 1960 și 1970 imobilul a fost supus unui proces de restaurare, dar, în timp, acesta a început să se degradeze.

După anul 2000, clădirea, care necesită lucrări de reabilitare, a fost revendicată de către urmașii unei românce care a lucrat ca servitoare pentru ultimul descendent al familiei Banffy. Procesul nu este finalizat și nu a avut loc punerea în posesie, astfel încât imobilul figurează în patrimoniul Consiliului Județean Cluj, instituție care nu poate investi în reabilitare câtă vreme nu este proprietar.

Proiectul „Poveste Urbană„, lansat de Fundația pentru Educație și Dezvoltare MediaPro, cu sprijinul ING Bank, este o invitație către public să descopere casele vechi, cu valoare arhitecturală, din marile orașe ale României (București, Brașov, Iași, Cluj, Timișoara, Craiova și Constanța), care sunt neglijate sau pierdute în zgomotul și agitația citadină. Publicul este invitat ca în lunile iunie – august 2014 să fotografieze casele vechi, cu potențială valoare istorică, și să încarce fotografiile online, pe platforma www.povesteurbana.gandul.info. Acestea se vor regăsi și pe pagina de Facebook „Poveste Urbana”.

Pe lângă fotografie, alături de adresă și câteva informații (opționale) despre anul sau numele arhitectului casei, se caută poveștile imobilului sau ale foștilor proprietari, familii ce au trăit în înfloritoarea perioadă interbelică, sau au trecut prin zbuciumul instalării regimului comunist.

Fotografiile și poveștile adunate pe parcursul acestei perioade vor fi folosite pentru construirea unui ghid urban mobil – o aplicație pentru mobil ce va fi disponibilă, gratuit, în AppStore și PlayStore, din luna octombrie a acestui an.

În data de 12 august, va avea loc o tragere la sorți, în care vor intra toți utilizatorii ce au încărcat o fotografie până la data de 10 august 2014. La extragere vor fi desemnați 30 de câștigători, care vor primi fiecare câte un album de fotografie.

Inchide