Razvan Tupa
13.06.2019
Magazin

S-a lăsat cu dezvăluiri la lansarea volumului „Mihai Caraman – un spion în Războiul Rece” – GALERIE FOTO

S-a lăsat cu dezvăluiri la lansarea volumului „Mihai Caraman – un spion în Războiul Rece” – GALERIE FOTO
Fundația Europeană Titulescu (FET)- Centrul de Cercetare a lansat joi volumul „Mihai Caraman - un spion în Războiul Rece", semnat Florian Banu și apărut recent la Editura Corint, iar invitații au făcut dezvăluiri în premieră legate de colaborarea cu fostul șef al spionajului extern românesc.

Invitat special al întâlnirii a fost g-ral corp de armată (r) Mihai Caraman, fostul șef al Serviciului de Informații Externe. Alături cunoscutul ofițer, au fost jurnalistul Ion Cristoiu, istoricul Florian Banu, autorul volumului, și istoricul Liviu Țăranu, coordonator al Centrului de Cercetare al FET. Moderator: prof.univ.dr. Adrian NĂSTASE, președintele Fundației Europene Titulescu.

„Este important să vorbim cu cei care au făcut istorie” a spus Adrian Năstase în deschiderea evenimentului.

„Niciunul dintre spionii români nu a atins notorietatea de care se bucură Mihai Caraman. Creator în anii 60 al unei redutabile rețele de spionaj care a acționat în cadrul Cartierului General al NATO, la Paris și apoi la Bruxelles, Mihai Caraman nu este doar cel mai cunoscut, ci și cel mai controversat spion din istoria intelligence-ului românesc. Succesul său extraordinar i-a atras cele mai fanteziste acuzații: de la cele potrivit cărora ar fi fost în slujba URSS, până la cele potrivit cărora ar fi fost manipulat de contraspionajul francez. Conform unei vechi „tradiții”, mulți români nu pot accepta că unul „de-al nostru” este capabil să acționeze cu cel mai înalt profesionalism!”, notează editorii.

„Mihai Caraman a apărut în sfârșit în public. Bănuiesc că multe servicii secrete vor să-i facă o poză”, a glumit Ion Cristoiu, prezentându-l pe protagonistul volumului ca pe o „legendă vie a serviciilor secrete românești”. La rândul său, Liviu Țăranu a încheiat prezentarea sa cu propunerea unui muzeu al spionajului românesc care să îi poarte numele fostului șef SIE.

„Foarte mulți concetățeni ai noștri vorbesc despre români ca și cum ei nu ar face parte din națiune. Ideea cărții a fost că dacă românii au dat oameni de valoare de la medicină la artă, România a dat oameni importanți și în domeniul acesta, de intelligence, al culegerii de informații.Generalul Mihai Caraman mi s-a părut un bun exemplu care poate fi prezentat tinerelor generații.”, a comentat Florian Banu. Autorul volumului lansat joi a arătat că documentarea pentru carte i-a dat ocazia să demonteze mai multe mituri legate de eroul său. Între altele, volumul arată că Mihai Caraman și colegii acestuia nu au fost expulzați din Franța în momentul căderii rețelei sale, întoarcerea în țară fiind precedată de o recepție.

Mihai Caraman a recunoscut în cuvântul său că evenimentul îl pune într-o situație specială: „Sunt foarte emoționat. În primul rând sunt un român, în al doilea rând sunt un militar. Am făcut parte din armata română. Vă rog să mă credeți că am venit cu plăcere și cu emoție la această întâlnire pentru că noi, cei din informații ducem un război așa zis tăcut. Nu avem voie să discutăm, să apreciem acțiuni secrete. Până la un anumit nivel, aceste informații au circulat. Dar nu aveai voie să faci niciun fel de indiscreție pentru că deveneai suspect. În momentul de față, după atâția ani, domul banu a venit oficial și a discutat cu mine. Am avut încredere în dânsul și ore și ore întregi am discutat. Unii au spus că mi-a luat un interogatoriu. Ații au zis că mi-a luat un interviu. Nu, am avut o convorbire personală de ore și ore întregi, înregistrată și i-am spus să rețină ce crede că este important. La vârsta mea și cu memoria mea am încercat să îi spun cât mai multe aspecte concrete din activitatea pe care am desfășurat-o în Franța. Sigur că i-am povestit și despre tinerețea mea, de suferințele pe care le-am avut în timpul războiului, despre refugiul din Basarabia”, a spus fostul șef al SIE.

După 50 de ani de la destructurarea „rețelei Caraman” (august 1969) este timpul să cunoaștem lucrurile în adevărata lor lumină. Volumul „Mihai Caraman – un spion român în Războiul Rece” și-a propus să reconstruiască cu mijloacele cercetării istorice o biografie de excepție, în care „deceniul parizian”, consacrat spionării NATO, ocupă locul central. Principalul element de noutate este adus chiar de mărturia generalului Mihai Caraman. Ajuns la vârsta de 90 de ani, generalul Caraman a acceptat, pentru prima dată, să relateze acțiunile de spionaj derulate în urmă cu jumătate de secol. Acestei mărturii neprețuite i-am adăugat și contrapus informații extrase din arhivele desecretizate ale Securității, ale NATO și ale CIA, dar și mărturii ale unor protagoniști ai evenimentelor (ofițeri de informații francezi, americani, britanici, sovietici, diplomați și oameni politici). A rezultat o lucrare care trece dincolo de folclor, mituri și dezinformări, așezând „afacerea Caraman” la locul cuvenit în istoria spionajului românesc și internațional.

Volumul „Mihai Caraman – un spion român în Războiul Rece” își propune să reconstruiască, cu mijloacele cercetării istorice, o biografie de excepție: aceea a spionului român care „a zguduit” NATO, după cum se exprima, în epocă, presa occidentală. Principalul element de noutate este adus chiar de mărturia generalului Mihai Caraman, ajuns la venerabila vârstă de 90 de ani. Aceasta a fost completată cu informații extrase din arhivele desecretizate ale Securității, ale NATO și ale CIA, dar și cu mărturii ale altor protagoniști ai evenimentelor.

Folosind mărturia inedită a principalului actor al uneia dintre cele mai celebre afaceri de spionaj, volumul „Mihai Caraman – un spion român în Războiul Rece” aduce publicului informații inedite și plasează evenimentele pe tărâmul istoriei. Pentru prima dată, sunt coroborate documente românești și occidentale, precum și mărturii ale protagoniștilor, în încercarea de a afla secretul succesului românului care „a făcut NATO să tremure”, după cum titra presa vremii.

„Este un episod foarte cunoscut, lumea l-a preluat în fel și chip, eu l-am povestit exact, și anume momentul în care domul Caraman a venit și mi-a spus, domnule prim-ministru, nu se mai poate! Sunt mii și mii, mi-a spus o cifră mare, 15-20 de mii de agenți, sau poate nu sunt agenți, dar în fine, sovietici, care se plimbă nestingheriți aici. Și atunci am avut ideea să îi spun că domnul Gorbaciov a declarat că URSS nu se mai amestecă în treburile interne ale țărilor socialiste și nu mai intervine politic. «Ia legătura cu omologul dumitale, sigur îl cunoști, și transmite-i din partea mea, îl cunoscusem în 7 iunie 1990, să îi retragă pe acești oameni fără să facem o problemă din asta» și așa s-a întâmplat. Unul dintre atuurile pe care mi le-a dat Mihai Caraman în relația mea cu occidentul și în special cu Statele Unite a fost acela că informațiile externe din lumea arabă, mi-a cerut permisiunea să le poată împărtăși cu partenerii noștri. Am avut ecouri foarte favorabile, când am devenit raportor special NATO. Cred că a fost o minciună, o mârșăvie, când s-ar spus că Mihai Caraman ar fi fost scos din funcția de șef al Serviciului de Informații Externe că ar fi fost văzut rău de occidentali. Sub nicio formă nu e adevărat. După ce am câștigat alegerile în noiembrie 1996, domnul Caraman mi-a transmis printr-un prieten comun că ar fi fost interesat să reia funcția de șef al SIE. Eu am fost foarte de acord, din păcate nu a fost de acord președintele Constantinescu, dar ar fi fost interesant”, a povestit fostul Prim ministru, Petre Roman.

Florian Banu, licențiat în Istorie al Universității „Dunărea de Jos” din Galați (1997), doctor în istorie al Institutului de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași (2001), specializat în istoria contemporană a României, autor al volumelor: Asalt asupra economiei României. De la Solagra la Sovrom (1936-1956) (2004); „Un deceniu de împliniri mărețe”. Evoluția instituțională a Securității în perioada 1948-1958 (2010); De la S.S.I. la S.I.E. O istorie a spionajului românesc în timpul regimului comunist (1948-1989), (2016).

Inchide