Cazul Huidu și culpa criminală a politicienilor: UN SFERT dintre accidentele rutiere din România au loc pe DN1, cel mai periculos drum din țară. Autostrada Zăpezii, gata pe hârtie din 2009

Autostrada Zăpezii, București-Brașov, ar fi trebuit să fie finalizată în 2009, conform contractelor semnate în 2004. Pentru că fie au fost revocate contractele, fie nu au fost bani pentru a finanța construcția lor, în momentul de față șoferii trebuie să se mulțumească doar cu cei 63 de kilometri din tronsonul București-Ploiești

Autostrada Zăpezii, București-Brașov, ar fi trebuit să fie finalizată în 2009, conform contractelor semnate în 2004. Pentru că fie au fost revocate contractele, fie nu au fost bani pentru a finanța construcția lor, în momentul de față șoferii trebuie să se mulțumească să citească știri despre cei 63 de kilometri din tronsonul București-Ploiești, finalizați până în prezent.

În ceea ce privește tronsonul Comarnic-Brașov, dacă anul viitor ministerul Transporturilor va reuși, din a doua încercare, să selecteze un consorțiu care să-l construiască în parteneriar public-privat, atunci cei 55 de kilometri ar putea fi finalizați cel mai devreme în 2015.

Autostrada București-Brașov a fost gândită inițial ca o paralelă pentru Drumul Național 1, dar și ca o cale facilă de acces rutier în Transilvania. Traficul, calculat ca medie zilnică anuală, depășește 35.000 de vehicule pe zi pe unele tronsoane, în special pe cele de la ieșirea din Capitală.

• Din păcate, DN 1 nu deține numai titlul de una dintre rutele cu cel mai intens trafic din România, ci și pe cel de cea mai periculoasă șosea din țară. Pe DN 1 au avut loc, anul trecut, nu mai puțin de un sfert dintre accidentele rutiere din România, respectiv peste 5.700 dintr-un total de aproape 26.000. Dintre acestea, circa jumătate, respectiv în jur de 2.800 de accidente, au loc pe porțiunea București-Brașov.

• La nivel european, România ocupă locul trei în ceea ce privește mortalitatea în urma accidentelor rutiere, cu o medie de 13 decese la 100.000 de locuitori, conform celor mai recente date ale Eurostat. Spre comparație, în Germania raportul este de doar 5,5 decese în urma accidentelor rutiere la 100.000 de locuitori. Pe primul loc în acest clasament se află Letonia, cu 22 de decese la suta de mii de locuitori.

Autostrada Zăpezii: despre un tronson nu se știe nimic, pentru altul nu sunt bani iar al treilea ar putea fi gata în decembrie

Începută în 2004, în același timp cu autostrada Transilvania, pe autostrada București-Brașov, una dintre cele mai circulate rute din România, se lucrează doar pe tronsonul București-Ploiești, de 62 de kilometri, care ar trebui finalizat, conform termenului asumat oficial de constructori, în luna decembrie. Autostrada paralelă la DN1 ar urma să preia o parte însemnată din traficul foarte intens, mai ales în sezonul de vară, de DN1, de circa 35-37.000 de vehicule pe unele tronsoane, calculat ca medie zilnică anuală.

Inițial, autostrada București-Brașov, de 173 de kilometri, a fost atribuită de ministerul Transporturilor, în timpul mandatului lui Miron Mitrea, firmelor Strabag (Austria), Vinci (Franța) și Ashtrom Roichmann (Israel). Cel care i-a succedat lui Mitrea la șefia Transporturilor, Gheorghe Dobre, a anulat, în 2005, contractele cu cele trei firme și a cerut și Bechtel renegocierea contractului pentru autostrada Brașov-Borș.

Motivul anunțat atunci a fost că cele trei contracte, pentru autostrada București – Brașov, împărțită atunci în București – Ploiești, Ploiești – Comarnic și Comarnic – Brașov, nu sunt avantajoase pentru statul român. Termenul de execuție a fost stabilit atunci la 4-5 ani.

Asociația Română a Antreprenorilor de Construcții (ARACO) estima atunci că lucrările efective ar costa circa 1,5 miliarde de euro, costul total al proiectului, dat fiind faptul că cele trei firme ar fi trebuit să asigure finanțarea, urmând să ajungă la circa patru miliarde de euro, deci circa 23 de milioane de euro pe fiecare kilometru construit.

Dobre, actual secretar general al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, a susținut atunci că există variante mai bune pentru a se construi București-Brașov, inclusiv cu bani din partea statului.

Statul a alocat fonduri doar pentru București-Ploiești

Declarația lui de atunci s-a adeverit doar pe o treime, respectiv în ceea ce privește autostrada București-Ploiești, împărțită în două tronsoane: București – Moara Vlăsiei, de 19,5 kilometri și Moara Vlăsiei – Ploiești, de 42,5 kilometri, tronsoane care se construiesc acum din banii statului. Proiectul are o în valoare de peste 800 de milioane de euro, dintre care construcția efectivă costă aproximativ 450 de milioane, diferența reprezentând contravaloarea exproprierilor.

Tronsonul București-Moara Vlăsiei a fost câștigat de către consorțiul format din JV Pizzaroti și Tirena Scavi, în timp ce Moara Vlăsiei – Ploiești este singurul tronson de autostradă din România construit de către „regii asfaltului”, respectiv de către Spedition UMB (deținută de Dorinel Umbrărescu), Pa&Co International (controlată de Costel Cășuneanu), Euroconstruct Trading 98 (deținută de Dan Besciu) și Tehnostrade (deținută de Dorinel Umbrărescu).

Anca Boagiu, ministrul Transporturilor, i-a amenințat în această primăvară pe „regii asfaltului” că li se va rezilia contractul dacă nu remediază întârzierile apărute și dacă nu pot finaliza lucrarea până la finele acestui an.

Construcția tronsonului București-Moara Vlăsiei e mai ieftină decât exproprierile

Pe tronsonul București – Moara Vlăsiei sunt însă în continuare probleme legate de exproprieri. Conform datelor oficiale, exproprierile sunt mai scumpe decât construcția efectivă a celor 19,5 kilometri de autostradă, respectiv costă 291 de milioane de euro față de 200 de milioane de euro. Printre propunerile vehiculate s-a numărat inclusiv scurtarea tronsonului astfel încât autostrada să nu „înțepe” șoseaua de centură a Capitalei, ci să se oprească în comuna Șerbănești, la 6 kilometri de oraș.

În ceea ce privește tronsonul Ploiești-Comarnic, de 48,6 kilometri, deși el figurează pe situl Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) cu termen de începere 2010, până în momentul de față ministerul de resort nu a făcut nicio licitație. Diverși oficiali ai ministerului au declarat în ultimii ani că dat fiind faptul că există deja două benzi pe sens pe această rută, tronsonul nu reprezintă o prioritate.

Cel mai scump tronson dintre cele trei, Comarnic – Brașov, de 55 de kilometri, ar putea fi finalizat abia la finele lui 2016. Acest lucru este posibil însă numai dacă ministerul Transporturilor reușește, de data aceasta, să atragă un consorțiu de investitori care să finalizeze, în parteneriat public-privat tronsonul. „Se estimează că demararea procedurilor de licitație pentru atribuirea contractului de concesiune va avea loc în trimestrul al doilea al anului viitor. În acest moment proiectul se află în faza de reactualizare a Studiului de Fezabilitate (SF)”, au declarat pentru gândul oficialii CNANDR.

Au câștigat proiectul deceniului, dar l-au refuzat

Contractul de parteneriat public-privat pentru Comarnic-Brașov era foarte aproape de a fi semnat în primăvara anului trecut, când consorțiul format din Vinci (Franța) și Aktor (Grecia) s-a retras din procedura de atribuire, deși el fusese selectat, cu doar câteva zile înainte de a fi pasibil de penalități din partea ministerului. Variantele oficiale ale celor două părți implicat au fost total diferite.

În timp ce companiile au susținut că nu a putut atrage finanțarea necesară, nu mai puțin de 1,6 miliarde de euro pentru construcția efectivă, Radu Berceanu, care ocupa atunci fotoliul de ministru al Transporturilor a declarat că a fost o problemă de „cătușe”.

Berceanu a susținut atunci că cele două companii ar fi cerut modificarea contractului, deși acest lucru nu mai posibil din punct de vedere legal. „Le-am spus celebra expresie franceză . Nu pot să semnez așa ceva, pentru că vine DNA-ul și facem toți pușcărie”, a declarat la vremea respectivă, pentru gândul, ministrul Transporturilor.

Oficialii Ellaktor, din care face parte compania Aktor, au declarat la scurt timp după ce consorțiul s-a retras, că acest lucru s-a întâmplat pentru că statul român nu a acceptat anumite clauze, situația în care le-a fost imposibil să obțină finanțare.

În total, proiectul, a cărui procedură de licitație durat nu mai puțin de doi ani, ar fi costat 4,8 miliarde de euro, ținând cont că cele două firme ar fi trebuit să asigure și operarea și întreținerea tronsonului timp de 26 de ani, contractul fiind semnat pe 30 de ani.

Comarnic-Brașov este considerată una dintre cele mai „grele” autostrăzi din România când vine vorba despre construcție, datorită reliefului montan care impune așa-numitele „lucrări de artă”, respectiv 57 de poduri și cinci pasaje. Rămâne de văzut însă dacă la licitația care ar putea avea loc anul viitor companiile sau consorțiile nu vor veni cu propria soluție tehnică, ceea ce ar putea aduce modificări sensibile la traseu, costuri și durata execuției.

Un sfert din accidentele rutiere din România au loc pe DN1

Cele mai periculoase șase localități din România din punct de vedere al deceselor în accidente rutiere

DN 1 este considerat drumul cu cele mai multe accidente rutiere din România. În 2010, aproape 25% din totalul accidentelor rutiere au avut loc pe această șosea care străbate toată țara, pe o lungime de 643 de kilometri, prin 7 județe: Ilfov, Prahova, Brașov, Sibiu, Alba, Cluj și Bihor. Este vorba de 5.720 de accidente rutiere din totalul de 25.994.

Din această șosea cu grad ridicat de risc, tronsonul București-Brașov este fruntaș, aici având loc mai mult de jumătate dintre accidentele de pe DN1. Conform Poliției Rutiere, punctul de pe această șosea în care au murit cei mai mulți oameni în ultimii 12 ani se află la Puchenii Moșneni, între kilometrul 44 și 45, între București și Ploiești. Aici au avut loc 18 accidente grave, în urma cărora au murit 8 oameni și 21 au fost răniți grav.

Alte zone periculoase de pe traseul București-Brașov sunt serpentinele din zona Posada, dinainte de stațiunile montane, dar și curbele de pe tronsonul dintre Timișu de Sus și cartierul brașovean Dârste, unde realizatorul TV Șerban Huidu a fost implicat în gravul accident de duminică, în urma căruia au murit trei oameni.

Numărul accidentelor de circulație grave se află în scădere pentru al doilea an consecutiv, conform statisticilor Poliției Rutiere. Astfel, până în prezent în 2011 au avut loc 7.113 accidente grave (cu 35 mai puține decât în perioada similară din 2010), în urma cărora au murit 1.531 de oameni (cu 275 mai puțini față de perioada similară din 2010).

Lucian Diniță, șeful Poliției Rutiere, a declarat că „am revenit la nivelul anului 2000”, scăderea numărului de morți pe șosele fiind de 13% în 2011, până la acest moment. Anterior, în 2010, numărul de morți scăzuse cu 15% față de 2009, situându-se la cifra de 2.377 de persoane.

Câți autori de accidente mortale ajung după gratii: între 49% și 67%

Depășirea neregulamentară, abatere de care este posibil ca Șerban Huidu să se facă vinovat în cazul accidentului de duminică, nu se numără printre cauzele principale ale incidentelor rutiere grave. În 2010, doar 5% din totalul accidentelor au avut drept cauză depășirea neregulamentară.

Principalele cauze ale accidentelor rutiere sunt viteza excesivă (36%), traversarea neregulamentară a pietonilor (24%), neacordarea priorității pietonilor (12%), conducerea imprudentă (7%) și neacordarea priorității altor vehicule (7%).

Ajunși în fața judecătorilor, autorii de accidente grave, care sunt acuzați de ucidere din culpă, așa cum este în prezent Șerban Huidu, au o rată de condamnare scăzută, conform statisticilor comunicate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru gândul.

Astfel, în prima jumătate a anului 2011, judecătorii au condamnat doar 67% dintre persoanele inculpate în dosarele de ucidere din culpă pe care le-au rezolvat în cazurile de accidente rutiere. Este vorba de 378 de condamnați la închisoare în 563 de dosare soluționate.

Această rată de condamnare este mai ridicată însă față de anii trecuți. Astfel, în 2010, judecătorii au trimis după gratii doar pe 51% dintre inculpații de ucidere din culpă în accidente rutiere (405 condamnați în 792 de dosare soluționate). În 2009, rata de condamnare a fost și mai mică: 49% (318 condamnați la 642 de dosare soluționate).

De asemenea, un alt aspect de luat în seamă este ritmul în care justiția română rezolvă aceste dosare de ucidere din culpă. În prima jumătate a anului 2011, au fost rezolvate cu sentințe definitive doar 52% dintre dosarele de ucidere din culpă, în accidente rutiere, aflate în lucru la judecători. În 2010, gradul de rezolvare a fost mai ridicat – 58%, iar în 2009 similar – 52%.

Topul țărilor cu cele mai multe victime în urma accidentelor rutiere

Letonia, Bulgaria și Polonia sunt țările din Uniunea Europeană unde s-au înregistrat cele mai multe victime în accidentele rutiere, potrivit celui mai recent raport Eurostat, care prezintă date din 2008.

Letonia ocupă locul întâi în ceea ce privește accidentele mortale. În această țară s-au întregistrat 22 de morți la 100.000 de locuitori. Locul doi este ocupat de Bulgaria și Polonia. În aceste țări, au murit în accidente rutiere 14 persoane la 100.000 de locuitori. Locul trei este ocupat de România și Grecia, aici înregistrându-se 13 morți la același număr de locuitori.

Malta este cea mai sigură țară din Europa din acest punct de vedere, deoarece aici au murit două persoane la 100.000 de locuitori, mai arată datele.

Topul țărilor din Uniunea Europeană cu cele mai multe decese la 100.000 de locuitori, în urma unui accident rutier

Letonia 22 de morți la 100.000 de loc.
Bulgaria și Polonia 14 morți la 100.000 de loc.
România și Grecia

13 morți la 100.000 de loc.

Cehia, Estonia, Ungaria și Slovacia

10 morți la 100.000 de loc.

Belgia

9 morți la 100.000 de loc.

Portugalia, Italia, Luxemburg și Austria 8 morți la 100.000 de loc.
Danemarca 7 morți la 100.000 de loc
Finlanda, Franța și Spania 6,5 morți la 100.000 de loc.
Irlanda 6 morți la 100.000 de loc.
Germania 5,5 morți la 100.000 de loc.
Marea Britanie, Suedia, Slovacia și Olanda 4 morți la 100.000 de loc.
Malta 2 morți la 100.000 de loc.

Cât durează transportul victimelor de la locul accidentului la spital

Dr. Alis Grasu, directorul Serviciului de Ambulanță București, a explicat pentru gândul cât durează transportul victimelor de la locul accidentului la spital. „Sunt mulți factori care pot influența transportul unui pacient la spital. Depinde de cât de departe sau aproape este victima față de cel mai apropiat spital. Avem anumite protocoale pe care trebuie să le respectăm atunci când vine vorba de intervenția noastră în cazul unui accident rutier”, a declarat medicul.

Medicii de pe ambulanță trebuie să respecte și ei o anumită limită de viteză. „Transportul unui pacient poate fi îngreunat de fluxul rutier, de starea în care se află carosabilul, pentru că pe un macadam nu putem călca pedala la maxim. Același lucru se întâmplă și atunci când plouă sau ninge, deoarece riscăm să devenim și noi victimele unui accident”, a mai precizat dr. Grasu.

Atunci când starea persoanelor este gravă se mai poate interveni și cu elicopterul. „Și aici intervalul pentru transportarea pacientului diferă. Condițiile meteo sunt esențiale pentru un astfel de transport”, a conchis șeful de la Ambulanță.

Transfer colosal la Universitatea Craiova. Mihai Rotaru şi-a ieşit din minţi şi aduce în Liga...
ULTIMA ORĂ. Doliu uriaș în showbiz-ul din România. Vedeta a fost găsită moartă
FOTO. Inna, topless în vacanță! Cum s-a pozat cântăreața în apă
Sunt amantă de 11 ani și vreau să le spun ceva femeilor măritate. Mesajul care...
Fabulos! Gigi Becali a dat tunul și a câștigat 15 milioane de euro peste noapte!...
Ce trebuie să faci cu telefonul tău dacă treci de la Whatsapp la Signal sau...
Medicii veterinari atrag atenţia. Ivermectina nu se foloseşte pentru tratarea coronavirusului, ci „pentru afecţiuni interne...
BANCUL ZILEI – Filme XXX cu nevasta
Câți bani oferă Marea Britanie cetăţenilor UE pentru a părăsi Regatul Unit
ULTIMA ORĂ. Doliu uriaș în showbiz-ul din România. Vedeta a fost găsită moartă
Ce ascunde ultima cifră din CNP-ul tău. Puțini oameni știu asta
Unul dintre cele mai bine păzite SECRETE înainte de 1989: data reală a naşterii lui...
Legea a fost admisă. Cine sunt românii care pot ieşi mai devreme cu 15 ani...
Banii intră direct în cont: zeci de mii de români câștigă mai mult. Ministrul a...
Ce s-a întâmplat cu Brandi Passante după „Războiul Depozitelor”
Anunțul ȘOC al zilei despre Sebi, băiețelul dispărut de două săptămâni. Ce s-a întâmplat, de...
Mădălina Ghenea, apariție senzuală într-o rochie mulată. Fanii au reacționat: Sophia Loren are o urmașă
Este oficial: Categoria de salariaţi care va putea ieşi la pensie la 57 de ani....
Miliardarul discret al României şi proiectele sale. Acesta a anunţat cel mai mare şi ambiţios...
ȘOC!Trebuie să ne pregătim pentru un CUTREMUR devastator. Se anunță un DEZASTRU total pentru România!
×
Inchide