CE CÂȘTIGĂ ROMÂNIA DIN SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ

Redactor:
Robert Veress
România va avea scut antirachetă: 3 baterii cu 24 de rachete interceptoare model SM-3 Block I vor fi amplasate la fosta bază aeriană Deveselu, județul Olt, unde vor fi dislocați, în medie, 200 de militari americani, numărul maxim al acestora putând fi de 500. Baza aeriană va rămâne sub comanda Forțelor Aeriene Române.

România va avea scut antirachetă: 3 baterii cu 24 de racheteinterceptoare model SM-3 Block I vor fi amplasate la fosta bazăaeriană Deveselu, județul Olt, unde vor fi dislocați, în medie, 200de militari americani, numărul maxim al acestora putând fide 500. Baza aeriană va rămâne sub comanda ForțelorAeriene Române.

Amplasamentul a fost făcut public de președintele TraianBăsescu după consultări, în cursul serii deluni, cu reprezentanți ai autorităților locale și după deciziaConsiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
Președintele a precizat că amplasamentul a fost ales dintre”mai multe locații”. „Vă pot spune că sunt circa 120 deparametri care trebuie îndepliniți de o astfel de locațiepentru ca sistemul să fie în deplină siguranță”, a spus Băsescu,care urmează să ceară Parlamentului ratificarea Acordului cu SUAprivind scutul antirachetă.
Cum funcționează sistemul antirachetă
Rachetele interceptoare SM-3 (Standard Missile 3) pot fiamplasate atât pe nave, cât și pe uscat. În România vor fiamplasate doar la Deveselu. Interceptorul SM-3 este o rachetă întrei trepte, ultima fiind „vehiculul ucigaș” -proiectilul care distruge ținta, în aer, prin forța cinetică(așadar, nu conține explozibil). După ce este eliberat de rachetă,proiectilul are capacitatea de a-și controla singur altitudinea,putând face și mici ajustări ale vitezei.

Interceptorii SM-3 vor fi interconectați cu rețeaua de radareexistentă, dar prezintă dezavantajul că au o capacitatefoarte scăzută de a determina care dintre punctele văzute detelescop în depărtare sunt focoasele lansate de inamic și care suntținte false sau resturi de materiale.

Cât costă sistemul antirachetăși cine plătește
Costurile legate de amplasarea sistemului antirachetă în fostabază aeriană de la Deveselu (Olt) se ridică la 400 demilioane de dolari, la care se adaugă 20 de milioane de dolarianual, pentru funcționarea sistemului, banii fiindsuportați de SUA.
Țării nostre îi revine punerea la dispoziție a fostei bazemilitare (care nu mai este operațională din 2002, dar este în starebună) și asigurarea pazei sistemului. În documentul MAE sepomenește de posibilitatea existenței unor costurisuplimentare, care vor fi negociate între România șiSUA.

Secretarul de stat în MAE Bogdan Aurescu a dat asigurări cănu vor exista efecte negative ale amplasării scutuluipentru populația din zonă.

„Funcționarea facilității de interceptori nu influențeazănegativ mediul înconjurător și nici sănătatea publică. Nu suntafectate nici activitățile, viața sau sănătatea oamenilor, nicianimalele sau culturile agricole. Interceptorii care vor fiinstalați nu au încărcătură explozivă și nu sunt purtători ai unorîncărcături periculoase (nucleare, biologice sau chimice). Ei suntproiectați să distrugă rachetele ostile prin forța impactului(forță cinetică)”, se arată în documentul MAE.
MAE: „Participarea la NATO presupune nu numai privilegii,ci și obligații și riscuri”
Acordul este rezultatul a 6 runde de negocieri cureprezentanți ai administrației și forțelor armate americane, ces-au succedat după data de 4 februarie 2010, cândSUA au cerut, oficial, amplasarea scutului în România, obținând (înaceeași zi) acceptul CSAT. Negocierile au vizat aspecte tehnice șijuridice.
Vezi aici ce spuneconsilierul prezidențial Iulian Fota
Nici Uniunea Europeană și nici Federația Rusă nu aufost consultate în legătură cu scutul. „De eficacitateasistemului beneficiază și alte țări, dar realizarea sistemului esteo înțelegere bilaterală”, a spus președintele, care a adăugat:”România se află la cel mai înalt nivel de securitate din istoriaei. Din acest punct de vedere, putem spune că România și-a atins unobiectiv important. Și-a garantat securitatea”.
Totuși, într-un dosar de presă pregătit de MinisterulAfacerilor Externe (MAE) se spune că România rămâne o țintă pentruatacuri teroriste, dar „Nu trebuie uitat că participarea la NATO,ca alianță de apărare colectivă, presupune nu numai privilegii, ciși obligații și riscuri”.
Fazele planului american antirachetă
  1. Prima fază dintr-un plan în patru etape,lansat de administrația Obama în septembrie 2009, privindprotejarea Europei și Statelor Unite de bombardamente cu rachete curază scurtă, medie și lungă (intercontinentală) de acțiune, ademarat la 7 martie 2011, prin trimiterea în Marea Mediterană acrucișătorului „USS Monterey„, echipat cu sistemulAegis. Acesta este un sistem integrat de radar șirachete, capabil să lupte simultan împotriva amenințărilor aeriene,terestre și cu submarine. Sistemul Aegis poate, simultan, să ataceținte terestre, submarine și nave de suprafață, concomitent cuprotejarea flotelor de atacuri de aviație sau cu rachete. Rachetelepot fi detectate încă din faza ascendentă a traiectoriei
  2. Amplasamentul de la Deveșelu este principala fază aetapei a doua, care se va încheia în anul 2015.Republica Cehă poartă negocieri cuStatele Unite pentru amplasarea unui centru de colectare șiinterpretare a informațiilor transmise de sateliții militari, înscopul detectării rapide a rachetelor care vizează teritoriulNATO.
  3. În a treia etapă, care se va încheia în 2018, două scuturiantirachetă mai avansate față de la cel de la Deveșelu voramplasate în Polonia. Unitățile din Polonia vor fi dotate curachete SM-3 mai noi (block IIA), care vor proteja o arie mai mare(întreg continentul).
  4. În fine, în etapa a IV-a, ce va dura până în 2020, va fiînființat, la o locație încă necunoscută, scutul antirachetăintercontinentală (SM-3 block IIB), care va proteja și StateleUnite.


Inchide