Ce le-a spus Băsescu membrilor misterioasei organizații „Trilaterala”

Redactor:
Ioana Erdei
Ce le-a spus Băsescu membrilor misterioasei organizații „Trilaterala”
Președintele României, Traian Băsescu, a oferit sâmbătă, 16 octombrie a.c., la Palatul Cotroceni, un Dineu în onoarea participanților la cea de a XXXIV-a Reuniune Europeană a Comisiei Trilaterale.

Președintele României, Traian Băsescu, a oferit sâmbătă, 16 octombrie a.c., la Palatul Cotroceni, un Dineu în onoarea participanților la cea de a XXXIV-a Reuniune Europeană a Comisiei Trilaterale.

Vă prezentăm textul integral al alocuțiunii șefului statului:

„Stimate domnule președinte,
Distinși membri și participanți,
Înainte de toate, doresc să vă urez un călduros bun venit în România și la Palatul Cotroceni. Mă bucură în mod deosebit organizarea celei de-a XXXIV-a reuniuni regionale europene a Comisiei Trilaterale la București și sper că, și de această dată, vor fi formulate propuneri utile în sprijinul îndeplinirii obiectivelor majore ale organizației dumneavoastră – democratizarea și liberalizarea economică.

Cuvântul cheie în ducerea la bun sfârșit a acestui demers este cooperarea. Alături de solidaritate, cooperarea trebuie să constituie fundamentul societății contemporane. Fără cooperare nu poate exista progres. Nicio țară, nicio societate și niciun individ nu dispun de forța necesară gestionarii problemelor globale. Împreună, însă, toate aceste forțe se amplifică și capătă masa critică ce poate genera schimbarea.

Doamnelor și domnilor,
Cooperarea definește și abordarea României față de vecinătate, care este o prioritate a politicii sale externe. Interesul primordial al României în propria regiune constă în stimularea dezvoltării unor societăți democratice, prospere și stabile, capabile să gestioneze în mod eficient provocările actuale. Astfel de societăți nu se pot dezvolta în mod autarhic, ci numai prin cooperare cu partenerii externi, în special cu statele vecine.

Prin poziția sa geografică, România este obligată să dovedească mai multă creativitate în politica regională decât, de pildă, țările din centrul Uniunii Europene. Proximitatea noastră este complexă și eclectică: ne învecinăm atât cu state membre, cât și cu zone încă incomplet stabilizate, care ridică numeroase provocări legate de slaba guvernanță, identități naționale fragile și, mai ales, conflicte înghețate – o reală amenințare la adresa stabilității europene. Soluționarea acestor conflicte este esențială pentru integritatea și stabilitatea țărilor afectate și trebuie să reprezinte o preocupare imediată a Uniunii Europene.

Lipsa de rezultate concrete i-ar pune sub semnul întrebării angajamentul real față de aceste țări. În același timp, Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze rolul în regiunea Mării Negre și să-și echilibreze dialogul cu cele două puteri regionale, Federația Rusă și Turcia. Această abordare ar oferi celorlalte state riverane șansa de a-și soluționa în mod echitabil problemele de interes național.

Vecinătatea reprezintă, pentru noi, atât o provocare, cât și o oportunitate, mai ales în domeniul economic. Prin urmare, politicile Uniunii Europene trebuie direcționate atât în ceea ce privește consolidarea democratică a statelor din regiune, cât și spre susținerea eforturilor noastre în domeniul asigurării securității energetice. Atragerea resurselor nu poate fi materializată în condiții de eficiență și predictibilitate atâta timp cât țările de origine sau de tranzit sunt marcate de insecuritate.

O simplă privire pe hartă ne arată că România poate fi o poartă de intrare în Europa pentru două mari fluxuri de hidrocarburi: din zona Mării Caspice și din Orientul Mijlociu. În acest sens, România și-a asumat, în propriul interes, dar și în interesul Uniunii Europene, dezvoltarea unor relații speciale cu țările din Caucazul de Sud și din Asia Centrală.

În același timp, menținerea Balcanilor de Vest într-un areal de incertitudine în lipsa unor perspective clare de aderare la structurile europene perpetuează focare de instabilitate cu potențial de amplificare în regiune.

Doamnelor și domnilor,
Propria noastră experiență a dovedit că singurul stimulent cu adevărat eficient al reformării unei societăți îl constituie perspectiva aderării la Uniunea Europeană. Niciun alt orizont nu are suficientă putere de convingere pentru a impulsiona desfășurarea reformelor necesare transformării radicale a societăților unor țări marcate de dictatură sau războaie.

Pe cale de consecință, România susține și va continua să susțină continuarea procesului de extindere a Uniunii Europene în vecinătatea sudică și estică. Ultimul val de extindere, desfășurat în două etape – în 2004 și în 2007 – a consemnat acceptarea ca membri a fostelor state comuniste din centrul Europei, la care s-au adăugat o serie de țări din sud. În mod natural, următorul val de extindere trebuie să vizeze restul țărilor europene din sudul Uniunii, și anume Albania, statele din Balcanii de Vest, Republica Moldova și Turcia.

Din punct de vedere al integrării europene, includerea Republicii Moldova în grupul țărilor situate în Balcanii de Vest este o necesitate. Dimensiunile sale reduse îi permit să avanseze mai rapid pe drumul integrării, apropiindu-se, mai degrabă de statele din Balcanii de Vest, decât de cele estice.

Noi avem un interes major în susținerea parcursului european al Republicii Moldova și Serbiei, țări cu care ne învecinăm direct. Ambele provin din destrămarea unor foste țări multinaționale, URSS și, respectiv, Iugoslavia. Ambele au cunoscut, relativ recent, efectele dramatice ale războiului. Ambele se confruntă cu problema separatismului. Ambele au trecut printr-o dictatură. Și, în sfârșit, ambele sunt guvernate, astăzi, de regimuri democratice pro-europene și se bucură de un masiv sprijin popular pentru integrarea europeană.

Serbia este cheia stabilității și securității în Balcanii de Vest. Administrația de la Belgrad, care și-a demonstrat orientarea pro-europeană inclusiv prin poziția adoptată în Adunarea Generală a ONU, trebuie susținută și încurajată să continue pe acest drum.

Afinitățile României față de Republica Moldova nu constituie un secret. Suntem o singură națiune, cu o istorie comună până în 1940, care trăiește în două țări, vorbește aceeași limbă și își extrage seva din aceeași cultură. Continuarea avansului Republicii Moldova către Uniunea Europeană depinde în mod crucial de menținerea la putere a Alianței pro-europene, după alegerile din luna noiembrie a acestui an.

În viziunea noastră, procesul de extindere a Uniunii Europene se va finaliza odată cu aderarea țărilor europene din vecinătatea sudică și estică, în baza principiului diferențierii și în conformitate cu nivelurile lor de ambiție. Deși este evident că, deocamdată, aderarea la Uniune a acestor țări nu constituie o perspectivă imediată, trebuie să menținem o abordare orientată spre aderare pentru a le motiva să continue reformele interne de liberalizare și democratizare. Vă propun, de aceea, să fim solidari cu aceste state, ai căror locuitori nu beneficiază, încă, de oportunitățile de care se bucură majoritatea cetățenilor europeni.

Doamnelor și domnilor,
Cu certitudine, o Românie consolidată economic după depășirea crizei, poate fi un pilon major al intereselor Uniunii Europene în regiune. În același timp, România poate fi catalizatorul proceselor de integrare europeană a țărilor din Balcanii de Vest și a Republicii Moldova.

Ce-i trebuie României pentru a se consolida economic?
În primul rând, dezvoltarea infrastructurii de transport.
În al doilea rând, valorificarea potențialului agricol și turistic pe care România îl are.
În al treilea rând, utilizarea eficientă a fondurilor europene.
În al patrulea rând, atingerea integrală a obiectivelor asumate prin Strategia Europa 2020 și valorificarea Strategiei Dunării.
Și, nu în ultimul rând, atragerea investițiilor străine într-un mediu economic prietenos.

Succesul unui astfel de proces va oferi cetățenilor români prosperitate bazată pe creștere economică reală, iar dumneavoastră un partener solid pentru promovarea democratizării și liberalizării economice în regiunea Balcanilor de Vest până în zona extinsă a Mării Negre.

Mizăm pe sprijinul dumneavoastră!
Vă mulțumesc pentru atenție.”

Citește și:

Întâlnirea „Trilateralei”. Cum i-au primit Băsescu și Isărescu pe membrii misterioasei organizații de sute de miliarde de euro

×

Ziua Marinei Române, fără spectatori. Klaus Iohannis și Ludovic Orban participă la evenimentele din Portul Militar Constanţa

Publicată de Gandul pe Sâmbătă, 15 august 2020
Gândul LIVE!
Inchide