Zeci de cercetători români sunt premiați anual la SalonulInternațional de Invenții de la Geneva, dar cele mai multe dintreinvențiile lor rămân „în dulap”, întrucât nu au bani să-și pună înaplicare rezultatele studiilor pentru care au fost răsplătiți cuaur de către elita inventicii mondiale.
Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică aorganizat, luni, festivitatea de premiere a inventatorilor de laGeneva. Cea de a 39-a ediție a salonului elvețian a însemnat pentruRomânia un impresionant palmares, concretizat prin 24 medalii deaur, 18 medalii de argint, șapte medalii de bronz și 20 de premiispeciale. Totodată, ediția din 2011 a însemnat șisărbătorirea jubileului celei de-a 20 participări a României laacest prestigios eveniment internațional.
În semn de recunoaștere a meritelor inventatorilor români,medaliile obținute la Salon au fost înmânate de către Dragoș MihaelCiuparu, președintele ANCS, în cadrul festivității de premiere.Autoritățile le-au mulțumit cercetătorilor români.
Promisiuni de lapoliticieni
Mai mult, la festivitate a participat și europarlamentarul PetruLuhan. Acesta a vorbit elitei cercetării românești despreprioritatea UE în cercetare, „creșterea economică inteligentă”,despre absorbția redusă a fondurilor europene și despre bugetulextrem de mic alocat cercetării în România comparativ cu celelaltestate membre. „Toate statele membre trebuie ca până în 2020 săaloce minimum 3% din PIB pentru cercetare. Vom organiza o expozițiecu invențiile românilor la Parlamentul European, ca să facemcunoscut tuturor faptul că România înseamnă și altceva decât ceeace scrie presa occidentală, și anume expulzarea romilor, crimelecomise de români sau neacceptarea în Spațiul Schengen. Mă bucur căv-am descoperit și că vă pot promova”, le-a spus Luhancercetătorilor.
Medalia de aur, pe careo ține „în frigider”
Dincolo de vorbele frumoase și festivitatea fără fast de laANCS, autoritățile române nu se angajează însă cu nimic pentruajutarea cercetătorilor premiați la Geneva. Cei mai mulți rămân cuinvențiile „în dulap”, riscând ca altcineva să facă o descoperiresimilară și să o livreze primul pieței internaționale.
Este și cazul unui colectiv de cercetători de la InstitutulNațional de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie și PetrochimieBucurești. „Anul acesta am obținut medalia de aur pentrucompoziție și procedeu de tratare, restaurare chimică șidezinfecție biologică a suprafeței hârtiei istorice cunanoparticule de hidroxiapatita. Mai concret, acest produsconsolidează celuloza și distruge unele dintre cele mai periculoaseciuperci, aspergirus și penicilinum. Muncim mult, stăm ore în șirpeste program ca să obținem un produs unicat în lume. Primim aur lasaloanele internaționale de cercetare. Venim acasă și ne puneminvenția în dulap, pentru că nu avem bani să o punem în aplicare”,a declarat, aproape plângând, Rodica Mariana Ion, care a obținutmedalie de aur la ediția din acest an a Salonului de laGeneva. Acum doi ani a câștigat la Geneva o altă medaliede aur, pe care o ține „în frigider”. Este vorba despre ocremă-medicament pentru tratamentul premalign al cancerului depiele. „Crema stă la rece, întrucât institutul de cercetări, fiindunitate de stat, nu are bani să plătească toate acele taxe, care arînsemna în jur de 100.000 de euro, pentru obținerea de la AgențiaNațională a Medicamentului a autorizației de punere pe piață.
Lipsa fondurilor, eternaproblemă
Premiată din nou la Geneva, tot cu aur, a fost și RalucaIoana van Staden, cea care în urmă cu un an spera ca în noiembrie2010 să înceapă testele clinice ale micilor instrumente descoperitede ea pentru măsurarea cancerului înainte ca boala să fiedeclanșată.
„Dacă totul merge conform planului, atunci probabil în noiembrie(2010, n.r.) am putea începe testele clinice. Vrem să facem acesteteste mai întâi în România, apoi în Europa și Statele Unite, darceea ce-mi doresc cel mai mult este ca noi să fim primii din lumecare să punem pe piață aceste mici instrumente de măsurare acancerului înainte ca boala să fie declanșată”, spuneainventatoarea Raluca Ioana van Staden în iunie anul trecut.
Mai mult, ea dorea extinderea utilizării instrumentelor înleucemii, pornind de la cele care se dezvoltă accelerat încorp.
„De fapt, vrem să putem diagnostica tot. Recent, am primitpropuneri de la medici din Capitală ca să utilizăm testul și pentruhepatite”, arăta atunci, cu speranță, inventatoarea premiată laGeneva.
„Sigur că avem nevoie de fonduri, cercetarea din România esteîntr-un fel vitregită de fonduri, dar nu trebuie să ne punemsperanța numai în acest buget, trebuie să atragem fonduri europeneși trebuie să apelăm la sectorul privat. Cazul meu este unulfericit, pentru că există interes pentru a prelua invenția, pentrua merge mai departe și a produce instrumentul și mai ales de aproduce senzorul în serie, ceea ce este foarte important”, continuaea, cu aceeași notă optimistă. Nu a fost să fie așa.
În 2011, Raluca Ioana van Staden și Jacobus Frederick vanStaden au obținut, la Geneva, marele premiu din partea AsociațieiEuropene a Inventatorilor, cu un dispozitiv care face analiza unormedicamente. Ei au descoperit cu ajutorul dispozitivului cămedicamentul Ketoprofen are două forme, una aditiv pentru pasta dedinți și alta antiinflamator. Acum vor să discute cu producătoriipentru îmbunătățirea calității acestui produs, pornind de la acestenoi descoperiri. Speră ca de data aceasta să aibă mai mult noroc șiinvenția să fie pusă în practică mai rapid. Chimista segândește să revină în fața publicului și ca pianistă. „Este o maiveche pasiune a mea. Am terminat și Conservatorul. Iubesc muzica șimi-aș dori să susțin concerte de pian”, a povestit Raluca Ioana vanStaden.
Bioprodusul de drojdiecromiată
Tot cu aur a fost premiată și invenția echipei de la InstitutulNațional de Cercetare-Dezvoltare Chimico-Farmaceutică (ICCFBucurești), pentru obținerea bioprodusului de drojdiecromiată. „Este vorba despre un supliment alimentar necesar celorcu carență de crom”, a explicat Iuliana Diana Bărbulescu,cercetătoarea din echipa medaliată cu aur la ultima ediție aSalonului de la Geneva.
Printre invențiile premiate sunt și unele care ar putea aduceeconomii în sistemul sanitar. Cercetătorii de la Pneumatic&Vacum Technology, medaliați cu argint, au descoperit o metodăde conservare a grefelor osoase utilizate în transplant. „Osulrecoltat de la un cadavru, în loc să fie stocat într-o bancă, cucosturi de peste o mie de euro, ar putea fi sterilizat cu ajutorulrazelor gamma. Acest procedeu costă sub un euro și reduce totalriscul transmiterii unor boli infecțioase, precum HIV sauhepatite”, a explicat Anușca Dan, unul dintre autorii invenției.Fericiți pentru recunoașterea internațională, dar cu slabe speranțede viitor pentru punerea în practică a invențiilor lor,cercetătorii români au plecat din sala de festivități cu medaliileprimite la Geneva, pe care, probabil, le vor pune în dulap, alăturide alte distincții importante.