Andrei Luca Popescu
27.09.2012
Știri

De la MIG-uri la F16. Epopeea avioanelor multirol în România

De la MIG-uri la F16. Epopeea avioanelor multirol în România
Discuțiile despre înlocuirea flotei aeriene a Armatei Române, formată exclusiv din MiG-uri rusești a căror resursă de zbor expiră începând de anul viitor, durează de mai mult de 4 ani.

Discuțiile despre înlocuirea flotei aeriene a Armatei Române, formată exclusiv din MiG-uri rusești a căror resursă de zbor expiră începând de anul viitor, durează de mai mult de 4 ani. De la planurile mărețe de achiziție a 48 de avioane multirol noi, valabile înainte de declanșarea crizei economico-financiare, oficialii români au ajuns astăzi să se mulțumească cu 12 avioane second-hand. Dincolo de discuții, realitatea din teren impune o decizie urgentă, așa cum au stabilit de altfel și membrii CSAT, astăzi. În acest moment, România nu își poate îndeplini obligațiile internaționale, ca stat membru NATO, în special în ce privește misiunile de poliție aeriană.

În ședința CSAT de joi, s-a stabilit că avioanele multirol vor fi achiziționate în etape, însă Guvernul trebuie să aloce de urgență bani pentru această achiziție. Singura condiționalitate impusă de CSAT a fost ca avioanele să fie de generația a 4-a, care să asigure tranziția la aparate de generația a 5-a și să fie compatibile cu standardele de operare ale NATO, au explicat pentru gândul surse oficiale.

Variantele de achiziție cu care Ministerul Apărării lucra până astăzi erau fie din Portugalia, fie din Olanda, și se referă la 12 avioane F-16 second-hand. Duminica trecută, ministrul Apărării, Corneliu Dobrițoiu, declara într-o emisiune a postului de televiziune B1 că avioanele vor fi cumpărate din Portugalia și că achiziția va costa în jur de 600 de milioane de dolari. Avioanele respective ar avea folosită mai puțin de jumătate din resursa de zbor, astfel că ar fi capabile să zboare încă 4.000-4.500 de ore.

Surse oficiale au declarat astăzi pentru gândul că Portugalia a rămas singura variantă de lucru, pentru că armata olandeză a vândut avioanele disponibile Iordaniei.

2008: Cinci mari producători de avioane pețeau România

În urmă cu mai mult de patru ani, discuțiile la nivel înalt privind necesitatea modernizării flotei „sovietice” de avioane de luptă a Armatei române se intensificau. România își anunța intenția să cumpere 48 de avioane multirol noi, de generația a 4-a, și era dispusă să aloce 3,5 miliarde de euro pentru această achiziție.

Cinci mari producători au depus, în acea perioadă, oferte la Ministerul Apărării și au purtat negocieri și prezentări la București. Era vorba despre Lockheed Martin (SUA) cu modelul F-16, Saab (Suedia) cu modelul JAS-39 Gripen, Boeing (SUA) cu modelul F-18, consorțiul Eurofighter (mai multe state europene) cu modelul Typhoon și Dassault (Franța) cu modelul Rafale.

În urma discuțiilor politice de la București, care țineau seamă de parteneriatul strategic al României cu SUA, de obligațiile operaționale din NATO, dar și de interesele economice de viitor, care se bazau pe investiții geostrategice, a devenit evident că preferații erau americanii și modelul de avion F-16.

La vremea respectivă, au existat politicieni printre care liderul PSD Mircea Geoană sau premierul PNL Călin Popescu Tăriceanu, care au acuzat că Președinția, respectiv Traian Băsescu, nu este deschisă către ofertanții din Europa și favorizează producătorul din SUA.

Modelul F-16 avea atunci, ca și acum, două mari avantaje. Primul: era testat cu brio în manevre de război real, pe toată planeta, chiar dacă este un avion relativ vechi. Restul modelelor erau încă în faza de testare sau nu avea rezultate la fel de bune. Celălalt mare avantaj era faptul că un contract cu americanii pe F-16 asigura tranziția la aparatele F-35, avioane de generația a 5-a.

Singurul concurent real al F-16 erau suedezii de la Gripen, care pe lângă faptul că ofereau un model nou-nouț României, veneau și cu o ofertă de „offset” net superioară față de cea americană – investiții în industrie.

2010: România bate palma cu SUA, pe 24 de F-16 vechi și 24 noi

O decizie a fost luată la București abia în 2010, în contextul în care România devenea membră a Tratatului privind scutul antirachetă al SUA. România se angaja, în cadrul unui acord cu Guvernul SUA, să cumpere 48 de avioane F-16, în două etape. În plină criză financiară, planul de achiziție a 48 de aparate noi a picat. Costul pentru 48 de avioane F-16 noi era estimat la 6 miliarde de dolari.

Prima etapă prevedea achiziția de 24 de aparate F-16 second-hand, care ar fi urmat să fie livrate gratis de SUA, din flota Gărzii Naționale, în 2013. România trebuia însă să plătească aproximativ 1,3 miliarde de dolari pentru modernizarea și echiparea completă a avioanelor respective, asistența tehnică pe o perioadă de 3 până la 5 ani, simulatoare de zbor, muniția, armamentul, transportul și adaptarea infrastructurii de la sol. Piloții români și personalul tehnic urmau să fie instruiți în baze militare americane, la standardele US Air Force.

A doua etapă presupunea achiziția altor 24 de aparate F-16, de data aceasta noi. Ministerul Apărării nu a prezentat niciodată însă un termen la care urma să fie făcută această achiziție și nici cât urma să coste.

Acest acord nu a fost pus niciodată în practică, deși România stabilise cu partea americană chiar și calendarul pe baza căruia trebuiau plătiți banii în rate. Guvernul condus de Emil Boc nu a putut asigura fondurile necesare pentru această achiziție.

2012: F-16 second-hand, din Olanda sau Portugalia

O dată cu schimbarea guvernării PDL, în 2012, Ministerul Apărării a avansat o nouă variantă de lucru: achiziționarea de F-16 second-hand, de la armatele Olandei sau Portugaliei, care au anunțat că au disponibile astfel de aparate folosite. Aceste variante au fost lansate în primăvara anului 2012, din partea PNL, iar CSAT a fost informat despre ele la vremea respectivă, fără a lua însă vreo decizie.

Disponibilitatea Olandei de a vinde României 15 avioane F-16 aflate în uz a fost anunțată în contextul în care Olanda era singurul stat care se opunea aderării României la spațiul Schengen. Cu toate acestea ambasadorul olandez la București a negat că cele două subiecte ar avea vreo legătură.

În noul Executiv format de USL, ministrul liberal al Apărării, Corneliu Dobrițoiu, a continuat pe această direcție, iar la reuniunea Comitetului Militar al NATO, care a avut loc la Sibiu, în urmă cu aproximativ două săptămâni, a anunțat că decizia privind achiziția de avioane F-16 va fi luată rapid, pentru că România riscă să nu facă față angajamentelor din cadrul NATO.

Inchide